Am nevoie de un sfat
Raspunsuri - Pagina 3
MirelaV spune:
eu mai repede mi-as lasa bebe-ul cu soacra decat cu o bona. cat ar fi..bunica oricum isi iubeste mai mult copilul decat ar face-o o bona.
MirelaV
pupicei pe burticei
irinuca spune:
Cosmy,eu am un baiat de 1 an si 3 luni si ma gandesc cu groaza ca in curand va trebui sa ma intorc la serviciu asa ca te inteleg.
Eu sunt de parere ca in conditiile descrise de tine cel mai bine e sa cauti o bona de treaba.Soacra ta nu te va asculta niciodata si va face numai ce vrea ea.Cand vor fi zapezi mari nu vei putea scoate puiul din casa si vei intazia la serviciu plus ca dimineata sunt temp. de - multe grade si nu e normal sa scoti copilul din casa.
Sa stii ca multe bone iubesc copii f mult.O spun cu mana pe inima pt. ca soacra mea ( care e f. de treaba) e bona si isi iubeste copiii cu care sta la fel de mult ca pe Radu meu ( lucru care recunosc ca ma cam deranjeaza!).
In orice caz, nu apela la cresa.Am auzit ca sunt niste conditii nasoale, ca ii lasa sa planga in patuturi si nu se ocupa de ei.
Daca stai prin Militari, Dr. Taberei,Crangasi sau pe acolo si te intereseaza bunica noastra, da-mi un mes.
Succes!
Irinuca & Raducu
http://community.webshots.com/user/broscutza
otau spune:
Cred ca mai bine cu soacra decat cu bona. E adevarat ca poti nimeri o bona f. buna dar poti sa ai si diverse surprize neplacute.
In ceea ce priveste faptul ca trebuie dus copilul la soacra nu cred sa fie probleme. Depinde cat de departe sta de tine. Eu cand am inceput serviciul (copilul implinise 2 ani) il lasam la mama saptamanal. Il luam vinerea acasa si duminica seara il duceam inapoi. I-am dus si patutzul la mama. Cand Vladut avea 2 ani jumate, ne-am cumparat apartament cu 3 camere si s-a nimerit sa fie mult mai aproape de mama. Asa ca de atunci il duceam dimineata la mama (faceam cam 15 minute) si cand veneam de la serviciu il luam. Eu o inteleg pe mama ca ii era mai usor sa stea acasa la ea. Nu trebuie sa fim egoiste si sa gandim sa ne fie bine doar noua. In timpul cat sta cu copilul isi mai face si ea treburile pe acasa. Eu sunt sigura ca atunci cand copilul va fi bolnavior soacra ta va veni la tine, ca sa nu mai trebuiasca sa-l scoti din casa. Asa procedeaza si mama mea.
In consecinta, votez pentru soacra.
Aurora, mami lui Vladut (6 ani)
Manuc spune:
Eu sunt mai radicala de felul meu, si la atitudinea pe care zici ca o are soacra ta eu as raspunde cu BONA fara discutie. Si eu am o soacra care sta la cateva blocuri de noi dar care isi face de lucru pe la tara si n-a mai fost pe la nepot de un an. Sunt la a parta bona, dar cred ca am gasit ce aveam nevoie de data acasta. Soacra ta ar fi trebuit sa te ajute chiar si in perioada in care stai tu cu copilul acasa pentru ca si acum ai avea nevoie. E drept ca unele chestii nu le-ar face oricat de zgripturoaica ar fi, ca e sange din sangele ei, dar cu putin noroc poti gasi pe cineva pe gustul tau, careia sa ii poti pretinde cum sa iti creasca copilul.
Manuela si bb Costin
annablue spune:
Dragele mele,
Eu sunt mama unui bb de abia impliniti 2 ani si va pot spune despre experienta mea. In primul rand, eu mi-am crescut SINGURA copilul, desi MAMA mea sta la 2 statii distanta de noi. Am citit cele cateva cazuri cu nelamuriri ale mammicilor de pe aici si va pot spune parerea mea. Nu va recomand sa lasati copilul, indiferent cat de mic cu o persoana care nu il iubeste si ingrijeste ca pe ochii ei din cap. Va spun asta pentreu ca eu am exemplul mamei mele care este ideala la capitolul VORBE dar sta prost cu faptele. In cazul nostru, ai mei nu l-au inghiti pe sotul meu niciodata desi suntem casatoriti de 3 ani si deci nu ne-au prea calcat pragul. La fel si in cazul pustiului meu, care este exact genul de care vorbea Cosmina cu Daria (mananca tot, doarme neintors, e vesel si sanatos). Maica-mea mi-a zis ca ea nu era pregatita sa fie bunica in mom in care am anuntat-o si in consecinta nici nu prea a fost.
Deci, in cazul in care ruda respectiva nu e prea innebunita dupa copil, va recomand din tot sufletul sa il lasati cu o bona sau chiar la cresa. Eu nu am avut bani sa-l tin cu bona si oricum am stat 2 ani acasa. Asa ca, l-am dus la cresa. Pt. cei care stau in zona Dr. Taberei, va recomand cu caldura Nr. 13 (nu e cu ghinion) pt ca fi-miu s-a simtit bestial acolo. Stiu ca va spune multa lume ca un copil risca sa se imbolnaveasca la o varsta frageda (Adita al meu avea 1 an si 11 luni cand l-am dus) dar mi se pare mult mai sanatos decat sa il lasi cu o persoana de la care poate imita multe lucruir gresite (in cazul celor mai marisori un pic) sau sa ateasca ceva datorita neatentiei acelei pers, cand copilul are sub un an. Eu l-am dus pe Adi la cresa dar era cam slabit si era inceput de iarna, asa ca ne-am imbolnavit un pic insa acum suntem cu imunitatea buna si asteptam sa mergem din nou.
Sa aveti grija pt cei care merg pt prima oara la cresa in perioada rece sa fie bine imunizati, pt ca noi am patit-o din cauza ca n-am stiut sa ne vaccinam, sa luam siropuri fortifiante si vitamine. Altfel, oriunde vin copii raciti si depinde numai de organism cat de tare se imbolnaveste. In rest, aici la cresa 13 conditiile sunt foarte bune (mancare proaspata si gustoasa, multa cantitativ; igiena, etc.) si toate pt. vreo 45.000/zi, adica mult mai ieftin decat cu o bona. Basca faptul ca fi-miu a invatat sa manance singur, a invatat sa fie foarte prietenos cu copii (eram destul de egoist la inceput) si plangea cand il luam acasa. Mie mi se pare ca, exact cum mai spunea o mamica, copii au nevoie sa stea cu cei de varsta lor.
In cazul celor sub un an, v-as recomanda o bona, dar eu nu cred in cele de generatia a2a. Eu insami mi-am dorit foarte mult sa ingrijesc copii cand eram mai tanara si nu-l aveam pe Adi si dupa ce s-a nascut am observat ca iti trebuie foarte multe cunostinte, foarte exacte, despre cresterea unui copil. Pe cand cele care sunt de varsta memelor noastre, au crecut copii in alte timpuri, cu alte reguli, plus ca sunt sclavele acelui concept "Eu am crescut 3 copii, nu ma inveti tu pe mine acum cum sa il cresc pe al tau !"
Eu mi-am dorit foarte mult sa stiu cat mai multe despre copii si cresterea lor, lucru pe care nu multe mame au timp sa-l faca acum, in timp ce isi cresc copii, dar-mi-te o doamna care are deja formata o opinie (invechita, de altfel !).
Nu stiu cat de usor ar fi sa gasesti o astfel de bona -pregatita din toate pctele de vedere si care sa se uite la puiul tau ca la soarele de pe cer, dar eu cred ca mai degraba o descoperi pe acest forum, unde vin persoanele dedicate copiilor si interesate de probleme lor, decat la agentiile de plasare, unde in general lumea se duce sa castige bani.
Va doresc succes si noroc, sa gasiti cea mai buna bona din lume pt puii vostri !
Annablue si Adita (2 ani si 1 luna)
Mickyyy spune:
Cosmy, si eu am fost intr-o situatie asemanatoare, numai ca la mine fata avea doar 5 luni cand m-am intors la munca si nu soacra ci mama era cea care ar fi putut avea grija de ea. Dar am preferat bona.
Intr-adevar, mama a venit sa-si vada nepoata in ziua cand am iesit din spital, dar in rest....in aproape 8 luni de zile a mai venit doar de 2 ori in Bucuresti sa o vada, si se plange in continuu ca-i e asa de dor de nepotica. Si mama sta in Pitesti, face o ora jumate pna in Bucuresti, sta acasa (a fost alegerea ei sa iasa in somaj cu ordonanta, s-a calicit cand a vazut ca se dadeau peste 100 de milioane celor care plecau in somaj si acum sta si se plange ca n-are bani.....da' numai la CEC are peste 400 de milioane, ca sa nu mai zic de apartament cu 3 camere in pitesti si vila la tara in conditiile in care eu stau cu chirie) si nu face nimic altceva decat sa-si planga de mila.
Decat sa aiba grija o asemenea persoana de fata mea, mai bine lipsa. Nu vreau sa mi-o strice. Poate am avut si noroc de bona (ce-i drepty, nu din prima, desi si prima doamna pe care am angajat-o a fost super ok, numai ca a plecat brusc si fara preaviz, fara nimic), oricum eu sunt convinsa ca am facut cea mai buna alegere.
Eu cred ca fiecare mama simte ce-i mai bine pentru puiul ei, asa ca daca tu simti ca soacra nu-i tocmai in regula (mie mi se pare nesimtire sa pretinda bani si sa mai si vrea sa-i duci fata la ea acasa) cauta o bona. Ai timp berechet la dispozitie.
Si nu in ultimul rand te asteptam sa revi in "clubul scutecelor" la bebelusi de martie-aprilie 
. Asta-i primul mesaj pe care-l vad postat de tine, dinainte de nastere, asa ca ma gandesc ca poate ne-ai pierdut intre timp!
Mickyyy
si 
Malina Ioana (31.03.2004)
Album Malina & www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=34545" target="_blank">Povestea nasterii
claujro spune:
Cred ca eu sunt cea mai cu "mot"! Apropo de soacre: soacra mea nu si-a vazut nepotelul decat la botez si acum are aproape un an. Stam in Bucuresti amandoua familiile dar ea nu a dat niciodata nici macar un telefon. A vrut cu disperare sa nu las copilul si sa fac avort....eh, poveste lunga, drept pentru care nepotul ei NU EXISTA. Cred ca si-a atras fff multe pacate in fata lui D-zeu. Noi ne vedem in continuare de treaba si suntem o familie fericita. Matei ii are pe parintii mei ca bunici si atat.
Asa ca, fetelor, mare atentie la soacre!!!!!!
Claudia si bb Matei
annablue spune:
claudia, interesant ca si la mine a fost la fel... doar ca nu era soacra-mea, ci ...maica-mea. La mine soacra-mea ne-a sustinut din primul moment (a se consemna ca nu era INCA casatoriti) in schimb maica-mea a tinut mortis sa il avortez.
In continuare, maica-mea le are bine cu mesajele de la distanta...
iar pe Adita il vede numai cand il duc la ea.
Asta e, unii parinti nu sunt facuti sa fie bunici. Eu m-am convins de asta deja. Cand pustiul meu era mic sub 6 luni, ziceam ca era prea mic sa le suscite interesul, ca doar manca si caca
Dar acum, vorbeste, te ia in brate si te pupa, se joaca cu tine, adica e o placere sa stai cu el. Ai mei sunt tot timpul obositi, au treaba, etc.
Deci, mai bine cauti o bona, decat sa te bagi pe gat celor "de acelasi sange". Mai se lasa si cu alte certuri "definitive". Ca doar ei sunt PARINTII...
Nu credeti ?
Luluta spune:
Buna Cosmina,
Eu am doi baietei, unul de 5 si unul de 3 ani.
Cu primul am stat doi ani acasa, perioada in care l-am nascut si pe al doilea.
Pe primul l-am crescut singura, sotul meu era in strainatate cu un contract de doi ani. La doua saptamani de la nastere au inceput sa se ciondaneasca mama si soacra-mea, isi marcau teritoriul, teoretic, pentru ca practic " de acum 25 de ani nu-si mai aduceau aminte" asa ca le-am rugat frumos sa ne lase in pace. Mama a continuat sa vina doua ore pe zi, ceea ce mi-a prins foarte bine, ca puteam sa prind si eu doua ore legate de somn. Cand avea 2 luni si jumatate, dupa botez am plecat la Praga, la sotul meu, unde intradevar am fost singuri, Vlad ajungea in fiecare zi in jur de 8-9 seara acasa.Oricum era bine ca ne vedeam si ca eram o familie.
Apoi ne-am intors in Romania, eu eram deja gravida cu cel mic, asa ca nu am mai avut cum sa incep serviciul. Cand Ian avea un an si 11 luni s-a nascut si fratiorul lui.
Cand bb mic avea 4 luni am inceput serviciul, deja nu mai puteam sa stau acasa, si din motive financiare, neavand un stagiu de cotizare de minim 6 luni intre sarcini, pentru al doilea copil nu mai primesti nimic, si ma si saturasem de stat acasa.
De atunci a inceput tragi-comedia in 6 acte, pentru ca 6 bone am schimbat pana acum.
Prima era o fosta colega de serviciu a soacrei mele, proaspat pensionata, care nu a vrut sa stea cu amandoi, pentru ca era mult prea greu, asa ca pe cel mare il duceam in timpul saptamanii la una dintre bunici,cu schimbul, in week-end ne strangeam toti acasa. Sa impart copiii la bunici nu erau ele, bunicile, de acord, pentru ca nu ar mai fi avut deloc timp liber, asa se schimbau, o saptamana una, o saptamana alta. Ian suferea, de unde nu se despartise de mine, nu ma mai vedea decat in week-end, pentru ca in timpul saptamanii alergam repede acasa, la cel mic, sa-i dau drumu bonei sa plece. Fiind si amica cu soacra-mea , ma trata de parca eram nepoata sau ma rog cineva din familie, nu ca pe angajatorul ei, de parca venea benevol la noi si nu-i plateam salariu. Si 5 minute daca intarziam si-mi facea observatie, avantajul era ca tinea la bb si era de incredere. Dupa 5 luni ne-a anuntat ca nu mai poate sa stea, ca din motive personale se muta la Brasov.
Mi-a recomandat mama pe cineva , care-i lucrase in casa, o ajutase sa puna casa in ordine dupa o renovare generala. Eram foarte fericita ca acceptase sa stea cu amandoi copii, ii plateam si un salariu decent si pentru noi si pentru ea. Era o femeie simpla, mult prea simpla, la 40 de ani, si foarte amarata si care, dupa cum am descoperit ulterior, furase din pusculita copiilor, din carnea din congelator si cel mai grav , bause toata bautura din bar. Eu si sotul meu nu bem decat atunci cand avem musafiri, asa ca a trecut ceva vreme pana sa ne dam seama. Cand a facut cel mare 3 ani i-am facut analizele pentru gradinita, i-au descoperit ceva la stomac , un stafilococ care apare numai in conditii insalubre. I-am solicitat sa-si refaca analizele, i-am dat bani, si dusa a fost. Noroc ca am vazut sambata ca-si luase papucii, si am rugat-o pe mama sa vina de dimineata. Doua zile a lipsit, dupa aia nu am mai primit-o eu.
Am inceput sa cautam prin agentii, am angajat pe cineva care statea cu David , Ian mergea dimineata la gradi si la ora 1 il aducea mama acasa, dupa care se baga direct la culcare. A fost o doamna draguta ,la 45 de ani, copiii s-au atasat de ea, a lucrat la noi un an. Dupa un an, noi am vrut sa-i marim salariul cu 10%, pentru fidelitate, insa ea se consultase cu alte bone in parc pe Kiseleff si a venit cu niste pretentii carora noi nu le puteam face fata. I-am dat recomandare si am inceput sa cautam alta bona.
De data asta mi-a recomandat cumnata mea pe cineva, care a venit o saptamana si a inceput sa comenteze ca sotul ei ajunge la 4 acasa, ca ea vine la 7 si ca el moare de foame pana vine ea, acum ce sa-i fac, ori vrea sa castige bani, ori sa stea acasa sa-l babysitten pe el.
Asta afost si cu nr. 4.
Am angajat apoi fata draguta , la 30 si ceva de ani, care s-a inteles super cu copiii, facea si treaba in casa, care insa dupa 5 luni nu a mai putut sa vina , deoarece socrul ei s-a imbolnavit si a trebuit sa aiba grija de el. Noi eram dupa concediu, am asteptat-o toata dimineata, am intarziat si eu si sotul la serviciu, abia dupa aia am aflat ca ea era deja in provincie, si ca sotul ei a uitat pur si simplu sa ne sune. Asa ca pot fii ele super de treaba, mai conteza uneori si cum sunt sotii de seriosi.
Din toamna l-am dat si pe cel mic la gradinita si am gasit o bona noua, care are si marele avantaj ca sta aproape de noi. Noi ii ducem dimineata la gradi, ea ii ia la 4 si jumatate si sta cu ei pana la 7 cand ajung eu, sotul meu ajunge de obicei si mai tarziu. Cand sunt bolnavi, sta toata ziua, dar o mai schimba si mama.
Dupa cum vezi , nu exista solutie ideala.
Bunicile sunt normal cele mai de incredere, dar trebuie sa fie dispuse sa-si creasca nepotii, si daca sunt dispuse, sa o faca din toata inima fara reprosuri sau sa-ti manance sufletul. Daca asta o sa fie cazul, o sa te lipsesti singura de "ajutor", mai ales daca se si amesteca in treburile interne ala familiei.
Bonele sunt si ele o solutie, dar trebuie sa ai nervii tari si o solutie de back up, in caz ca te lasa una balta. Nu trebuie sa te atasezi de ele, la inceput eu sufeream, dar este natural ca ele sa nu vada totul asa de important cum vezi tu, sau sa puna asa mult suflet, acum le privesc ca pe niste simple angajate.
Profilul ideal de bona este la 30-40 de ani, au destula minte si sunt inca destul de tinere si in putere sa se si joace cu copii, sa alerge, sa fie apropiate de ei, si sa aiba macar studii medii.
La mine s-a vazut diferenta la bona nr.3, nr.5 si acum la nr.6, care erau mai rasarite, au desenat si pictat cu ei, stiu sa raspunda la intrebari, le-au repeta formulele de adresare, de politete, pana le-au invatat, copiii isi formeaza un vocabular adecvat.
La programul pe care il am eu, care ajung cel mai devreme la 7 seara acasa, mai petrec cu ei doar 2 ore si jumatate pe zi si apoi tot week-end-ul, am destul de putin timp la dispozitie, pentru cate as vrea sa-i invat.
De asta am si insistat sa-i duc asa devreme la gradi, macar acolo invata ceva, chiar daca este acum mai greu, sa-i trezesc , sa-i pregatesc si sa-i duc la gradi dimineata inainte de serviciu, si sa platesc si doua taxe de gradinita plus bona.
Iti doresc sa ai mult noroc si sa gasesti solutia cea mai buna pentru tine.
Cosmy spune:
Va multumesc tuturor pentru raspunsuri.Sa fiu sincera, inca nu ne-am decis ce vom face........am zis sa vorbim intai cu soacra mea(cred ca in acest we), dupa care, in functie de raspuns, vom lua o hotarare.
Fetelor, nu vreau sa credeti ca sunt genul de tipa care vrea sa se izoleze si sa nu accepte ajutorul familiei.Din pacate, la mama nu pot apela pentru ca a murit in urma cu aproape 12 ani, iar soacra mea este genul de femeie rece.Faptul ca nu ma place pe mine n-ar constitui un impediment in a o lasa sa ne ajute cu Daria, dar ma tem ca nu o va face........
Draga Irinuca, iti multumesc din suflet pentru oferta, dar stam destul de departe de zona in care locuiti voi(stam in Balta Alba, chiar vis a vis de parcul IOR).
MICKI, cu mare drag as intra pe net mai des, dar o fac de acasa si merge infiorator de greu.
Promit sa va tin la curent cu negocierile
...
Inca o data, mii de multumiri pt incercarea voastra de a-mi tine cat mai ridicat moralul........!!!!!
Pupici tuturor,
Cosmina&Daria