M-am hotarat......adoptie(partea a 7-a)
Raspunsuri - Pagina 10
Rozi spune:
Va pup, dragele mele!! Acu' doarme Fat Frumos cu stea in frunte, eu sunt zombi da vad ca pot lega cateva cuvinte 
, atat cat sa va spun ca eu inca nu cred, ca ma uit la el si-mi dau lacrimile, ca mi se pare cel mai frumos copil din lume, ca m-am schimbat complet si total (adica nu stau o clipa locului, fac treaba, am slabit deja 3 kg, dorm noaptea in etape - nu ma mai recunosc! am asa o energie, sa dea Dumnezeu sa ma tina si sa nu clachez de oboseala).
Victoras e un scump, nu e mofturos, nu e plangacios - decat cu motiv. Are un bun simt nemaipomenit 
. S-a schimbat deja enorm, intr-o saptamana! Urmareste totul cu ochisorii (va spuneam ca ramanea cu privirea proptita in tavan si nu mai reactiona la nimic), cand se simte bine "vorbeste" de numa'-numa', gangureste, zambeste la tine (inainte nu se putea concentra prea mult sa se uite la tine), ne topeste!
A fost bolnavior saracutul, rino-faringita si nu mai stiu ce, ca a trebuit sa mergem la dr de familie de la policlinica, acolo unde a fost el inscris, cica nu-l putem schimba vreme de 3 luni, ori dr ala m-a umplut de nervi! O explicatie n-am scos de la el, nu ne-a zis ce are, doar ne-a dat retete cu o gramada de medicamente, il urasc! Abia astept sa gasesc altul sa il mut! Apoi a facut diaree, ulterior am aflat ca din pricina augmentinului, n-am stiut ca nu mai trebuie sa-i dam lapte, am invatat sa fac si mucilagiu de orez, si supa de morcovi, sa trec un morcov prin sita de ceai ca sa-i dau un pic cu supa, habar n-aveti cate am invatat! Ce-mi pare rau este ca am invatat pe pielea lui, din cauza asta ne-am simtit mizerabil, am facut crize de plans, m-am simtit vinovata, a fost greu... Dragul de el plangea intruna, nu vroia nici culcat, nici in brate, nici la orizontala nici la verticala, uneori plangea de se inneca, m-am speriat ingrozitor! Dar am rezistat, mi-am tras doua parachi de palme simbolice, m-am spalat pe fata cu apa rece si am mers mai departe! Nu m-am enervat pe el, eram doar necajita ca nu ma pricep ce sa-i fac sa-i treaca... Azi e mai bine, i-a trecut diareea, mai tuseste cand si cand, dar poate sta in carucior, privind la mine cum fac treaba, ca-l iau cu mine in orice camera am treaba si vorbim.
Va multumesc pt cuvinte, pentru incurajari, pentru felicitari, pentru grija voastra, sunt emotionata si recunoscatoare. Sa va dea Dumnezeu sanatate si bucurii voua si copiilor vostri!
Am fost si sunt cu gandul la voi, intrebandu-ma cum oare v-ati descurcat voi in situatiile prin care am trecut eu, astept nerabdatoare sa citesc vesti bune de la Aissa, de la Flori si de la celelalte fete care sunt in curs de luat bb acasa, citesc cu mare placere povestirile despre Ioana nazdravana, voi intra si eu sa va mai povestesc cand voi mai avea timp si net 
Aaaaaaaaaaaaaa, sa vi-l spun pe sotul meu!!! Un prieten l-a intrebat cum se simte; raspuns: "stii reclama aia cu "Mi-am luat masina!!!!!?? Asa ma simt! 
Pozele noastre
iileana spune:
quote:
Originally posted by Rozi
Ce-mi pare rau este ca am invatat pe pielea lui, din cauza asta ne-am simtit mizerabil, am facut crize de plans, m-am simtit vinovata, a fost greu...
Pai noi cum crezi ca am invatat??? Asta-i soarta primului copil din familie...
Rozi, sa va traiasca Printisorul, multa sanatate, si ... mai asteptam vesti!
xerxe spune:
Si io am patit la fel la Alexuca, poate la bb2 o sa fie mai usor! Multa sanatate, rabdare, putere si 
Aissa, sunteti trei???? Da ne de veste, te rooooog!
Androix spune:
Rozi, felicitari pentru Victoras! Sa va dea Dumnezeu sanatate si zile frumoase impreuna!
Andreea
Life is like a box of chocolates. You never know what you're gonna get!
qsar spune:
Rozi, multumim de vesti. O sa iti ia ceva timp sa te obisnuiesti cu gandul ca e adevarat. Ca minunea aia mica este copilul tau, miracolul tau. Imi aduc aminte ca ne strecuram pas-pas pe varfuri in camera lui Dinu cand dormea si ne uitaaaaam ca prostii, ore in sir la el. Cateodata nici nu indrazneam sa intram. Deschideam usa putin si ne uitam (tot asa, prosti de fericire) prin crapatura usii. Si noi tot "pe pielea lui" am invatat sa fim parinti. Si-asa patesc toti parintii.
Asteptam vesti si de la aissa.
Q
aissa spune:
Suntem trei!
Eu inca nu pot spune ca am invatat deja, sunt intr-o stare de soc total. Sunt panicata si nu pot vorbi fara sa plang. Mi-e frica, dar nu stiu sa spun de ce. Am papat primul biberon de la mami fara mofturi, dar nu prea am vrut sa ne culcam pentru ca, probabil, sunt prea multe evenimente pe ziua de azi si nu cunoastem patutul. Am adormit-o pe burta mea pana mi-a spus nasica sa nu o invat asa ca nu mai o dezvat apoi. Acum e in patut si doarme, dar nu mai e mult pana la masa urmatoare.
Tony e incantat, il vad ca sclipeste si il invidiez ca e asa de linistit. Sper sa fie totul bine si cand o sa pot o sa va scriu.
Tineti-mi pumnii la baie!
Alexandra
Cristina, mamica de ghemotoc mic-mic 
Androix spune:
Cristina, felicitari! Sa fiti sanatosi si fericiti impreuna!
Andreea
Life is like a box of chocolates. You never know what you're gonna get!
iileana spune:
Aissa, multa, multa, multa fericire alaturi de papusica voastra!
(pentru restul...vorba lui Q, asa patesc toti parintii...dar este minunat!)
xerxe spune:
Aissa, felicitari, sper ca ati trecut cu bine de baita si a fost ok si prima noapte! Este normal sa fie un pic agitata, lasa-i un pic de timp si se va adapta!
Rufus spune:
Sunt nou, dupa cum se vede, insa nu ma pot abtine sa completez la un subiect atat de drag mie. Ioana, fata mea cea mare are 11 ani si am adoptat-o de cand avea 3 luni. Fara sa stiu ce inseamna atunci, acum este sufletul meu si nu imi aduc aminte de "statutul" ei decat ocazional, cum ar fi acum. Citesc cu placere ce scrieti voi acum, prima data cand vine acasa, prima baie, emotii...Pregatiti-va, va fi o dragoste ca in povesti! P.S. Nu stiu daca s-a discutat despre momentul in care copilul afla adevarul...