Numai in brate

Baietelul meu, Alex, are aproape 14 luni si merge la gradinita. De fapt nu e o gradinita obisnuita, il ducem acasa la o doamna care cu asta se ocupa, are grija de copii. Mai are in grija 2 copii cam de aceeasi virsta cu Alex si un bebe de 5 luni. Are 2 camere amenajate pentru joaca, cu multe jucarii, copiilor le place.
La inceput a fost mai greu sa il lasam acolo dimineata. Plingea dupa noi si era suparat toata ziua. Apoi a inceput sa se obisnuiasca cu doamna, cu ceilalti copii, cu casa ei. Se smiorcaia putin cind il lasam dimineata, dar cum dispaream din raza lui vizuala nu il mai auzeam plingind si incepea sa se joace. A mers bine vreo 2 saptamini, dar acum nu mai vrea sa stea decit in brate la doamna, toata ziua. Il mai pune in scaunelul de masa si ii mai da un biscuite ceva si o vreme sta acolo, dar cum il da jos, vrea iar in brate. Nu vrea deloc sa se joace. Aseara m-a sunat doamna si mi-a zis ca mai incearca citeva zile si daca e tot asa, cu tot regretul, ea nu-l mai poate tine, pentru ca trebuie sa se ocupe si de ceilalti copii.
Am tot analizat comportamentul lui si nu stiu ce explicatie sa gasesc. De cum ajungem acasa vrea doar pe jos, la joaca, deci acasa e OK. M-am gindit ca poate e asa de suparat ca plecam noi dimineata si are sentimentul ca e parasit, poate de asta se agata asa de ea, de teamna sa nu plece si ea cumva. M-am mai gindit ca poate e intimidat de faptul ca ceilalti copii umbla (el inca nu si-a dat drumul la mers) dar nu stiu daca poate fii vorba de asemenea sentimente la virsta asta. A fost racit in ultimul timp, m-am gindit ca poate si asta e motivul, nu se simtea bine... Incerc si eu sa gasesc explicatii...
As dori sa va cer sfatul, parerea. E oare ceva ce am putea face noi? Mi-e groaza ca trebuie probabil sa gasim alt loc unde sa il ducem, dar cu siguranta povestea s-ar repeta si acolo, si cit e de bine pentru el sa tot schimbam asa "decorul" si persoanele din jur. Va rog ajutati-ma cu un sfat. Cum sa procedez, cum sa il ajut sa se simta bine acolo?

Va multumesc,
Gabi.

roxanal spune:

Draga Gabi,
dupa parerea mea baietelul tau Alex este inca dezorientat, 2 saptamani nu sunt de ajuns sa-si dea seama ca aceasta este o situatie permanenta...copii mici nu pot rationa si nici nu pot avea previziuni, ei nu se pot baza pe o experienta anterioara, deci nu stiu efectiv ce o sa urmeze...parerea mea este sa mai incercati putin, un copil de o asemenea varsta se acomodeaza intre o luna si 3 luni, stiu ca pare o vesnicie, dar asta e situatia...n-ai specificat cum se comporta Alex atunci cand e lasat jos, impotriva vointei lui, plange, tipa, este suparat mult timp, trebuie urmarit cum reactioneaza efectiv si abia pe urma poti urma o linie de conduita..cat despre doamna care il are in ingrijire, trebuie s-o rogi sa-si noteze activitatea pe care o are copilul intr-o zi, starile prin care trece, cat se poate de amanuntit...insa daca nu-ti permiti o bona, trebuie sa-l duci la cresa...te astept cu amanunte...

Roxana Lilea,mama Mariei 3 ani si ceva

PRAG spune:

Multumesc Roxana pentru raspuns. Intr-adevar, asa consideram si noi, ca renunta prea repede la a incerca sa il faca sa se simta bine si o sa mai discut cu ea despre asta.
Citeva amanunte: Cind il pune jos plinge si se agata disperat de ea sa il ia in brate. Uneori, cind doamna sta pe jos cu el in brate si cu ceilalti copii forfotind prin jur, mai e atras de o jucarie si se departeaza putin de ea, insa cum realizeaza ca "e pe cont propriu" se agata din nou de ea.
Programul lui mi-l spune zilnic, in mare e cam asa: dimineata se joaca impreuna copii intr-una din camere, pe la 10 Alex adoarme cam 40-50 de minute. Si aici e o problema, adoarme doar la ea in brate si cind incearca sa il puna in patut se trezeste si plinge. A mai reusit uneori sa il puna pe o canapea si sa il baricadeze ca sa nu cada, insa atunci doarme mai putin pentru ca ceilalti copii fac galagie. Acasa nu am nici o problema sa il pun in patut cind doarme, deci cred ca si asta e tot din cauza ca e speriat si derutat si nu adoarme adinc acolo.
Dupa ce se trezeste se mai joaca putin, apoi la da sa manince. Are scaunele pentru fiecare si le da la toti in acelasi timp. Apoi iar la joaca si pe la 1:30- 2 adoarme iar, doarme o ora sau chiar doua, depinde de zi. Dar tot asa, nu in patut, ci pe o canapea. Cam asta e in mare programul lui. Cit a fost timp frumos ii mai scoatea dimineata la plimbare, pe rind, cu caruciorul (mama ei raminea acasa cu restul copiilor).
Astept in continuare pareri si sfaturi.
Va multumesc mult,
Gabi.

roxanal spune:

Gabi, eu ma refer mai ales la emotii, nu la programul zilnic de joaca, trebuie sa fie atenta la reactiile pe care le are...este greu, dar daca este cu adevarat interesata de ceea ce face o sa te ajute..nu-i simplu, insa depinde foarte mult de reactiile pe care copilul le are in anumite imprejurari..inteleg ca plange atunci cand il lasa jos si se departeaza...el oricum este derutat de schimbarea aceasta si pare ca abia acum isi da seama ca o sa fie ceva permanent...faptul ca ceilalti copii merg deja si sunt mai maricei nu-l ajuta in acest moment...ca prima alegere, trebuie sa-l lase din ce in ce mai mult singur...adica : ii arata o jucarie de care Alex pare interesat, daca il vede ca se joaca putin, il lase cateva clipe dar merge repede inapoi, sa vada ca revine la el si ca nu pleaca undeva...vezi tu, el percepe faptul ca-l lasati acolo ca pe o pierdere temporara a voastra si nu poate stii ca o sa va intoarceti intotdeauna dupa el, este foarte speriat probabil, este si destul de mic...deci aceasta ..bona..trebuie sa fie putin mai rabdatoare cu el..asta numai daca o intereseaza cu adevarat...pe de alta parte, voi incercati cand va revedeti sa nu-l sufocati cu dragostea voastra, ptr ca sunt convinsa ca-ti este greu sa-l lasi acolo..ek simte asta si va poate santaja sa n-o mai faceti, desii ti se pare aiurea, crede-ma ca devin foarte manipulativi atunci cand au ocazia...trebuie sa-i vorbesti foarte cald, ferm si sa-i spui ca voi o sa va intoarceti sa-l luati la ora X, chiar daca el n-o sa inteleaga foarte bine ce-i spui...plus de asta, cand il lasi acolo trebuie sa nu te simta ca ai indoieli cu privire la asta, sa nu fi suparata, trebuie sa ai si tu vointa, stiu ca nu-i simplu, am trecut si eu prin asta...fetita mea aprope reusise sa ma faca sa n-o mai duc la gradinita...pana mi-am dat seama ca ma manipuleaza ..a fost geniala..de parca o lasam cine stie unde, nu intr-un loc cald, cu jucarii, etc...te mai astept cu informatii
pupici

Roxana Lilea,mama Mariei 3 ani si ceva