criterii de selectie a unui profesor
Raspunsuri - Pagina 2
ankalaura spune:
Eu zic sa faci cateva vizite in parc, in zile cu soare, cand e plin de copii. Fa acolo niste exercitii.
La mine in familie, majoritatea suntem "de ambele parti". Adica si profesori, si educatori, si parinti.
Iti dau exemplul tatalui meu, care este profesor de arte plastice si istoria artei, la un liceu de specialitate, dar din pasiune, preda si desen la doua gradinite. Merge cu copii la expozitii, daca ai un drum prin NY, la muzeul de arte al copiilor vei vedea lucrarile copiilor tatalui meu.
Ei bine, a venit el la Bucuresti, pentru o saptamana. Mergea cu mama si cu fi-mea in parc. Copii, nebunie, ficare de capul lui. Ei bine, i-a luat taica-miu, i-a organizat, a inceput sa se joace cu ei. ce chiloman, ce incantare... Nu-ti spun ce scandal cand nu s-a mai dus tata in parc! Toate mamicile ma intrebau unde e "bunicul".... Tata e deschis, vesel in permanenta, optimist, fericit.... Copiii simt asta.
Incearca si tu la fel.
Anca si papusica Eliza (26.august.03)
Cristina_C spune:
quote:
Originally posted by artlover
in prima zi de gradi, cand voi cunoaste copiii, crezi ca ar fi indicat sa le dau niste fise pentru parinti? Fise cu intrebari despre copiii lor: adica tipul de personalitate pe care il au, daca sunt vorbareti sau nu, ce jocuri le plac, etc...ma mai gandesc eu.
In general stiu ca genul asta de fisa se face de catre educatoare, dar ma gandesc ca nu e singura care trebuie sa-i cunoasca.
Cam atat deocamdata. Thanks again.
Da, merita sa-i cunosti cat mai bine pe micii tai elevi si, in general, e bine sa-ti insusesti si psihologia varstei ca sa gasesti mai usor cai de comunicare.
Sigur ca exista profesori care, desi au ei insisi copii, nu reusesc sa se apropie de elevi. Respectivii nu-si fac bine meseria, poate ca nici in cea de parinte nu au excelat. Nu toti adultii stiu sa se poarte cu copiii, indiferent daca sunt parinti sau nu, dar un profesor ar trebui sa stapaneasca aceasta arta. Si ideal ar fi sa stii cam la ce sa te astepti, copilasii de gradinita sunt diferiti de cei mai mari carora le vei preda in orele de practica pedagogica. Pana si diferenta de la scoala generala la liceu se simte. Eu, de exemplu, am facut practica in anul III la scoala generala, ma obisnuisem cu elevii de aceasta varsta si dupa titularizare am ajuns sa predau la liceu unde, recunosc, un timp mi-a fost greu sa ma descurc cu elevi si cu un cap mai mari ca mine! Deci, cheia succesului este sa iti cunosti obiectul muncii (in cazul tau elevii).
Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C
artlover spune:
"Tata e deschis, vesel in permanenta, optimist, fericit.... Copiii simt asta.
Incearca si tu la fel."
Da, e o idee super, Ankalaura...n-o sa crezi, dar eu sunt chiar o persoana optimista si destul de echilibrata, asa ca sper sincer sa nu-mi fie greu sa-i apropii de mine. 
CristinaC, iti multumesc si tie. Esti prima persoana pe care o aud spunand asta: "Deci, cheia succesului este sa iti cunosti obiectul muncii (in cazul tau elevii)."
Si eu cred acelasi lucru, educatia pe care le-o oferi o faci pentru ei si mai ales, impreuna cu ei. Stiu ca trebuie implicati cat mai mult in procesul educational, si asta intentionez sa fac.
Va multumesc si astept in continuare pareri.
Si aveti inca o data dreptate cand spuneti ca sunt diferente intre varste. Stiu si asta, si poate din multe puncte de vedere, este mai greu sa predai unui tanc de gradi. Dar eu ma gandesc ca acel pusti mic si dragalas sta cu ochii atintiti spre tine si cu urechile "palnie" daca ai ceva interesant de spus pentru el.
Sa nu uitam ca e la varsta curiozitatilor si a nazbatiilor, si e la varsta cand se apropie de tinre relativ usor, daca stii cum sa te apropii si tu de el.
Voi, care sunteti mamici, am puteti contrazice sau imi puteti da dreptate. Tot ceea ce am spus este din experienta mea alaturi de verii mei mai mici.
Dar, una peste alta, prin joc si prin metode adaptate nivelului lui de intelegere, dar si de percepere, poti deveni o profesoara pe sufletelul lui.
Sa-mi spuneti si voi ce credeti.
anangel_lexi spune:
quote:
Initial creeata de artlover
Buna ziua.Ma numesc Ciobanu Catalina si in prezent sunt studenta la Facultatea de Litere si Stiinte(in cadrul U.P.G. Ploiesti), sectia Engleza-Franceza, anul III.
M-ar interesa un post de profesoara de Limba Engleza la o gradinita,preferabil din Ploiesti, dar nu numai, si in primul rand m-ar interesa parerea dumneavostra in calitate de parinti sau viitori parinti cu privire la calitatile pe care un profesor trebuie sa le aiba.
Va intreb toate aceste lucruri pentru ca nu am experienta in predat decat la pregatiri(abia de anul acesta voi incepe sa predau la scoli) si pentru ca vreau sa stiu ce anume urmaresc parintii in momentul in care aleg profesorul de Engleza la gradinita.
As dori sa-mi spuneti, daca se poate, ce criterii stau la baza selectiei unui profesor.Ce importanta are diploma de facultate absolvita?Cat la suta constituie un (dez)avantaj faptul ca inca sunt studenta?Ce anume ii face pe parinti sa aiba incredere?
Daca imi puteti raspunde la aceste nelamuriri, as fi super incantata.
Adaug si faptul ca posed atestatele TOEFL, SAT I si SAT II.
Sper sa fie cineva interesat sa raspunda...mai ales ca poate voi urma aceasta cariera in viitor si vreau sa stiu ce cred parintii...cum vad ei profesorul "ideal"...intr-o forma sau alta.
Eu am lucrat in studentie la o gradinita, jumatate de norma si pot sa-ti impartasesc cate ceva din experienta mea: in primul rand, pentru ca un parinte sa te considere bun, trebuie sa stii cum sa te apropii de copil. La gradinita e ceva mai greu, copiii fiind inca foarte mici. Ai senzatia cand lucrezi cu ei ca nici nu te asculta, dar sa stii ca prind extrem de repede si de usor. Ca sa te apropii de ei, trebuie sa transformi ora intr-un joc colectiv si anume: jucati-va "trenuletul", adica asezi scaunelele in sir, fiecare scaunel e un vagon, tu esti locomotiva. Le spui copiilor "acum urcati in vagoane, acum trenul trece prin tunel," etc. Sau jocul cu saculetul. Sa zicem ca i-ai invatat fructele. Desenezi pe niste cartonase fructele invatate cu ei, le pui intr-un saculet si fiecare copil trage un cartonas din sac, fara sa se uite. Trebuie sa spuna ce cartonas a tras. Exista multe feluri de a le preda o limba straina in joaca, dar dupa o astfel de lectie, copiii se vor atasa atat de mult de tine, ca n-or sa mai vrea sa te lase sa pleci (eu am patit-o). Iar parintii vor fi ultra incantati, pentru ca, copilului facandu-i placere lectia, va invata mai multe cuvinte decat crezi. Eu am avut parinti care veneau si-mi ziceau ca copiii lor canta acasa cantecelele pe care ii invat si chiar formeaza mici propozitii, asta in conditiile in care invatau 1 ora de germana /saptamana (de 2 ori/saptamana cate 30 de min). Nu stiu in ce masura conteaza ce si cate diplome ai, cred ca cel mai important este, cum zicea si Marius, sa stii sa te joci, sa ti-i apropii.
Mult succes.
Sometimes I still lose my mind/ when life is cruel and unkind/ but it's when I suffer that I learn/in a repenting heart love will burn/oh I'm/ thanking blessed Mary for light divine
artlover spune:
Multumesc mult pt ideile creative. O sa le pun in aplicare, sa fii sigura de asta!
Studiez psihologia lor pe zi ce trece, sa stii, si am observat ca sunt foarte receptivi, chiar daca nu ar parea la inceput. Evident ca jocul e vital pt ei la varsta asta, si ma pot apropia de ei foarte repede prin joc.
O sa va mai scriu amanunte si dupa prima ora, care s-ar putea sa fie cat de curand.
Oricum, sfaturile sunt binevenite oricand.