ABUZUL DOMESTIC
Raspunsuri - Pagina 7
chatonel spune:
quote:
Originally posted by Bic
Acum vreau sa ma despart de el, dar pentru asta trebuie sa gasesc o metoda de a fi independenta financiar. Trebuie sa -mi termin scoala si de aceea trebuie sa mai stau aici. Altfel, as fi plecat cu primul avion.
Poate ca daca o sa devin eu independenta financiar si o sa vada domnul ca nu ma mai are la mina, poate isi mai baga mintile in cap. Dar, pe de alta parte, de ce sa fiu eu cu cineva care nu ma apreciaza decit cind imi merge bine???
Lui i-ai spus ca ai de gind sa pleci? De multe ori, e decit abuz pentru ca el e si mai lenes, asa ca ar vrea sa fii tu cea care duce gospodaria in spinare/cedeaza totul copilului rasfatat care e el, intr-un cuvint te obliga sa fii "mama"... dar daca s-ar gindi o singura clipa ca te-ar putea pierde cu aceasta comportare infantila, ar face eforturi sa redreseze situatia....
Incearca sa discuti cu el la modul serios si sa ii spui ca nu mai suporti sa te "alinte" cu epitete de genul de care ai spus mai sus ...
Pune-le pe hirtie si de fiecare data cind o face, amendeaza-l cu ceva care il doare... de ex nu ii mai vorbesti, nu ii mai gatesti, nu il mai pupi etc etc
Metode sint multime, totul e ca tu sa poti fi mai tare ca el si sa nu cedezi pina nu se pune la punct in privinta limbajului.
Bafta!
Toulouse, la ville rose
Sobo spune:
Am gasit link-ul urmator cu adrese ale unor asociatii:
http://www.mie.ro/Pdr/Romana/mdp_mie_ro/dezvoltare/ricop/ro_9904_05_masuri_sociale.pdf
Bic spune:
Roxy Trixy Ma bucur ca ne-ai gasit. Sa stii ca in toate cazurile de abuz verbal cel mai important pentru bunastarea psihoologica a victimei este sa stie ca e normala, ca si altii trec sau au trecut prin ce trece ea. Am trecut si eu prin aceeasi stare de eliberare cind am citit mesajele de aici, dupa ce tocmai citisem carte aceea cu abuzul verbal. Mi-m dat seama ca sint normala.
Chatonel Multumesc mult pentru incurajari. Lucrez intens la a-l face sa inteleaga ca NU are voie sa ma jigneasca. Nici eu nu mai stiu cu ce sa-i mai fac fata. Cind il apuca, il apuca. Problema e ca pe mine nu ma tine mult supararea. Dupa ce v-am povestit ca cinci zile m-a tot jignit, am izbucnit si eu apoi peste inca doua zile ne-am impacat, ma rog am ajuns la un fel de armistitiu. Acum probabil ca o sa fie bine o perioada, dupa care iar o sa inceapa. De fapt a ciriit din nou niste vorbe cam urite, dupa ce eu am refuzat sa fac ceva ce mi-a cerut el. Si tot asa. In momentele bune ma intreb ce m-o fi apucat sa ma gindesc la divort, in momentele rele ma intreb cum de m-am gindit o secunda sa mai stau linga el.
Roxy Trixy, cum era la tine? Erau si perioade bune in care te gindeai ca aveati un viitor impreuna sau nu?
Roxy Trixy spune:
Of fetelor, la mine e o poveste foarte foarte lunga! Asa ca o sa incerc sa simplific foarte mult povestea
Perioade bune erau mult prea putine, si de obicei se petreceau dupa o impacare, dar nu durau mai mult de 1-2 saptamani.
Eu pe fostul meu sot l-am iubit enorm, a fost primul barbat din viata mea, si am fost impreuna de 10 ani, cu pauze care ajungeau si la 1-2 ani, deci cumulat sa zic ca au fost maxim 6 ani.
Am renuntat la orice pentru el, am plecat in SUA la familia mea, cu green card, cu tot calabalacul, si acolo am aflat ca eram insarcinata...
Ei, el imi plangea la telefon ca nu poate trai fara mine (oricum cat am fost in tara se purta ca un porc nesimtit) si tot tacamul, si ca daca ma intorc o sa fie "un tata bun si un sot iubitor"... asa ca proasta de mine s-a intors in tara, ne-am casatorit si am facut un copil minunat, un inger de fetita...
Dar el a fost magar in continuare, si se purta din ce in ce mai rau cu mine.... ultima discutie inainte de divort s-a terminat cu concluzia lui ca eu nu merit decat "teroare si iar teroare". Momente bune in timpul casniciei nu au fost, poate doar inainte sa nasc pentru ca se purta cu mine ca si cu un ou, dar dupa ce am nascut s-a terminat minunea, imediat.
Si ca sa va exemplific, in spital primisem de la colegii mei de facultate un buchet de flori superb, cu 1000 de culori si de flori diferite, cel mai frumos buchet care il primisem vreodata... si i l-am dat lui sa il duca acasa pt ca eu a doua zi ma externam si nu vroiam sa il tin acolo la spital... cand am ajuns acasa, buchetul meu nu mai era, si mi-a baiguit el o poveste, dar credeti-ma, acela nu era un buchet de flori pe care sa il lasi in masina si sa ii spui altcuiva sa il ia sa i-l dea prietenei....
De atunci casnicia noastra a fost un lung si de discutii, nervi, certuri
http://community.webshots.com/user/roxytrixy
Roxana & Bianca micuta
Bic spune:
quote:
Dar el a fost magar in continuare, si se purta din ce in ce mai rau cu mine.... ultima discutie inainte de divort s-a terminat cu concluzia lui ca eu nu merit decat "teroare si iar teroare".
Ceva de genul asta aud si eu. Ultima oara, acum trei zile, mi-a spus ca eu nu inteleg cu vorba buna si atunci trebuie sa tzipe si sa ma insulte.
Dupa parerea mea asta e abuz. Abuzatorul isi explica abuzul dind vina pe partener.
casandra spune:
----------------
Bic:
De fapt a ciriit din nou niste vorbe cam urite, dupa ce eu am refuzat sa fac ceva ce mi-a cerut el.
----------------
Bic, eu iti spun sincer, sper sa nu te superi pe mine, la tine nu pare a fi abuz, ci mai degraba o lupta pentru suprematie. Mie mi se pare ca in loc sa faceti eforturi sa va intelegeti, va risipiti energia in impotrivirea asta, unul contra altuia. Tu refuzi sa faci ce-ti cere, el ia refuzul tau foarte personal, ca o modalitate de a-l infrunta, ceea ce si este, se enerveaza, te insulta, tu te superi si ca sa-i arati ca esti suparata, il refuzi iarasi, si tot asa. Eu cred ca in primul rand trebuie sa te calmezi tu, sa te gandesti foarte serios ce vrei, vrei sa ramai cu el sau nu il mai vrei in viata ta. Daca vrei sa ramai cu el, adopta o atitudine pozitiva, fa-l sa-si doreasca sa se poarte frumos cu tine. Sunt sigura ca poti, tu il cunosti cel mai bine, doar e sotul tau, daca te concentrezi pe acest aspect, cu siguranta vei gasi modalitatile sa reusesti. Daca nu vrei sa ramai cu el, divorteaza, nu o mai lungi. Nu mi se pare frumos sa stai sa iti termini scoala, intretinuta de el, si apoi, cand te vei vedea cu sacii in caruta, sa iti faci bagajele si sa pleci. Uite, asta mie mi se pare abuz, pe bune. Sper sa nu te fi suparat pe mine, dar asta e parerea mea.
Bic spune:
Casandra, draga mea, nu ma supar deloc, ma bucur. Cum ii spuneam si lui Chatonel, am nevoie de reactii din afara si de aia imi spal rufele in afara familiei. Cred ca atunci cind esti prea bagat intr-o relatie e mai greu sa-ti dai seama care e realitatea. Ai dreptate in mare parte, dar nu cu totul. Poate ca riciiala de care spui tu a ajuns asa departe ca el imi arunca insulte din una intr-alta. Plus ca el nu ma roaga sa fac lucuri. El imi comanda. Sau se trezeste dis-de-dimineata, se enerveaza ca ceva nu e in regula si incepe sa ma insulte si sa ma ridiculizeze. Ca azi dimineata. Orice as spune atunci in apararea mea e intimpinat cu insulte. Din cite am citit, asta se cheama abuz. Dar o sa-ti urmez sfaturile legate de atitudinea pozitiva.
Cit despre scoala... n-am ce face, trebuie sa mi=o termin in orice conditii, oricit de oportunist ar suna. Dar de asta imi si caut acum de lucru, ca sa pot sa iau o decizie in legatura cu relatia mea cind nu sint legata financiar de el.
Crede-ma ca de multe ori cind m-a suparat eram gata sa apas pe mouse, sa-mi iau bilet de avion si sa las aici totul balta, relatie, scoala etc. Si din cite ma cunosc, daca imi ajunge cutitul la os plec indiferent de consecinte si nu ma uit inapoi.
casandra spune:
Draga Bic, sa stii ca eu te inteleg perfect, am inteles ca sotul tau e taur, si al meu e tot taur. Noi suntem de 9 ani impreuna si am avut destule ciondaneli in perioada asta, si stiu foarte bine cum reactioneaza un taur si cat de incapatanati sunt. Pe deasupra, eu mai sunt si rac, si poate nu stii cat de adanc poate fi ranit un rac si cat le pune pe toate la suflet. Asa ca imi cam pot face o parere despre ceea ce se petrece la voi, cred eu, dar e posibil sa ma insel.
Eu cred ca la el e vorba de comportamant, nu pare a fi rau pe dinauntru, asa ca ar trebui aplicata o terapie comportamentala. Principiul de baza este sa incurajezi comportamentul acceptabil, prin recompense si sa descurajezi comportamentul nepotrivit prin intaritori negativi. Cel mai indicat intaritor negativ e ignorarea. Cand tipa sau te insulta, il ignori, nu il bagi in seama sub nici o forma, discuti cu el doar cand puteti sta de vorba in mod civilizat. Si atunci cand stati de vorba ii lauzi orice atitudine, initiativa pozitiva. Important e ca el sa simta beneficiile pe care i le aduce comportamentul acceptabil.
Mult succes!
Milia spune:
quote:
Originally posted by casandra
Nu mi se pare frumos sa stai sa iti termini scoala, intretinuta de el, si apoi, cand te vei vedea cu sacii in caruta, sa iti faci bagajele si sa pleci. Uite, asta mie mi se pare abuz, pe bune.
Nu sunt de acord. Cred ca mergi prea departe aici. Ceea ce prezinti tu mai sus nu e un abuz, abuz ar fi daca ar profita intr-un fel de puterea ei (fizica, mentala, psihica) sau de pozitia ei financiara, sau de o functie pentru a obtine acest avantaj, ori nu e cazul aici. Poate se cheama mai degraba "a profita de cineva". Dar nici cu asta nu sunt de acord, ca Bic "profita" de banii lui, pentru ca sunt casatoriti si in cuplu sotii isi impart cheltuielile, in plus, sigur au cazut de acord sa faca aceasta cheltuiala. Bic e acum in cumpana, nu stie inca daca trebuie sa continue aceasta casnicie sau nu; ce-ar trebui sa faca: sa intrerupa studiile pana cand se hotaraste daca sa divorteze sau sa continue relatia? Lasa fata in pace, ca si asa e destul de amarata... Nu-i mai aduce acuzatii nefondate, las-o sa-si dea singura seama ce cale trebuie sa ia viata ei... Asemenea decizii sunt si asa extrem de greu de luat.
Suntem la topicul deschis de Alyssa despre abuz in care ea chiar ne-a rugat sa nu postam cazuri particulare. Aici femeile isi pot da seama daca sunt abuzate sau nu. Postarea ta le poate zapaci mai rau. Mai bine s-ar sterge de aici postarile care au deviat de la topic. Ar putea fi mutate in alta parte.
*************************
Dincolo de nori e soare mereu!
ana maria spune:
Bic, nu exista motive opentru care sa se poarte urat cu tine. nici lupta pentru suprematie si nici altceva. Cred ca trebuie sa ai incredere in tine si sa intelegi ca faptul ca nu ai dus gunoiul e ceva normal si nu are dreptul sa te certe pentru nimic.
Un partener nu poate sa aiba autoritate asupra celuilalt partener. Am vazut femei care erau sigure ca din vina lor au fost batute "i-am raspuns". "el era beat si eu nu incalzisem mancarea" "nu pusesem apa minerala la frigider". "Autoritatea" partenerului le face sa creada ca merita ce traiesc. Am vazut o femeie intr-un centru de primire care a fugit abia atunci cand sotul a inceput sa agreseze si copilul de 8 luni. Pana atunci credea ca e normal ce i se intampla.
Nu crede in zodii si explicatii "paranormale". Esti tanara si nu merita sa stai cu un om care nu te respecta.
Stii ceva? Eu nu am dus de trei ori gunoiul in 9 ani si nu si-a permis nimeni sa-mi reproseze ceva. Dar cred ca sunt egala cu sotul meu si ne respectam unul pe celalalt.
Ana Maria
Succes si s-auzim numai de bine!!!