Sufletzica din burtica si nastrea ei.

Tot timpul sarcinii m-am semnat cu "Eryka si sufletzica"din burticaEastazi se implineste 1 an de cand sufletzica mea a fost conceputa ,iar cu 3 luni in urma sufletzica mea a vazut lumina zilei pentru prima oara ,de atunci ne semnam cu "Eryka si bb Ayumi"E
Bineanteles trecand peste primele 3 luni cand mai toate gravidutzele au greturi si stari de rau pot sa spun ca am avut o sarcina usora,DPN-ul era pe 25 Mai,insa bebelinei mele ia placut in burtica si s-a nascut peste termen pe data de 3 iunie.
Pentru prima oara am simtzit 4 contractii la un interval de vreo juma`de ora marti pe 1 iunie seara, in jurul orei 20.Nu prea le-am bagat in seama deoarece fusese foarte slabe si nici nu stiam sigur daca sunt contractii.Asa ca nu am spus la nimeni nimic.Am trecut noaptea cu bine fara a mai simtii vreo contractie,insa in aceeasi zi ,miercuri pe la ora 14 pranz iar am simtit ceva ce aducea cu cele de cu o seara mai inainte.Atunci i-am spus mamei ca parca simt ceva ce am simtit si aseara dar ,ca nu stiu sigur daca sunt contractii sau doar niste dureri normale.Timp de 2 ore iar nu am mai simtit nimic ,asa ca am iesit la o plimbarica cu mama ,timp in care iar am simtit niste dureri ,inca de 2 ori insa tot foarte slabe .Atunci i-am spus mamei ca totusi tind sa cred ca am contractii ,ca doar ar fi si momemntul de acum .Stiam sigur ca nu are cum sa fie vreo alarma falsa deoarece eram peste termen cu 1 saptamana.

De la ora 18 au inceput sa ma apuce mai din juma` in jum` de ora dar tot slabutze,iar la 12 noaptea aveam contractii cam la 10 minute .La ora 1 noaptea m-am dus la spital ,m-au controlat si mi-au zis ca nu sunt inca dilatata ,iar apoi la monitor mi-au zis ca am contractii la 5 minute insa sunt slabe ,adika la jumatatea contractiilor .
Culmea,iar eu care incepusem sa strang din toi dintii si sa ma cocosez de durere si mereu i spuneam sotului auuu mai vine una ,.iar el ma intreba mirat :cum de stiu eu cand incep si cand se termina contractile ?
Buunn,mi se spune sa ma duc acasa si daca intre timp mi se rupe apa sa revin la spital ,iar daca nu se intampla nimic sa astept acasa si sa revin la spital la ora 9 dimineatza ,ora la care eu oricum aveam programare la spital ,facuta de cu o saptamana inainte pentru un nou control.
Ajunsa acasa ,incerc sa ma pun in pat si sa ma culc ,dar de unde ,ti-ai gasit ,nici chip sa pot sa adorm ,simt ca durerile sunt rele rau iar eu nu suport nici sa tin ochii inchisi dar sa mai si dorm.Ma ridic din pat ,cu gandul sa-l las macar pe sotz sa doarma ,ca doar e obosit dupa o zi de munca si sa aibe timp sa se odihneasca.Ma duc la mama in camera o trezesc si o rog sa stea si cu mine ca eu nu pot sa dorm caci durerile sunt prea rele si dese.Asa ca ne punem la vorba toata noaptea ,vorbim de contractii de bebei ,de vrute si nevrute ,timp in care am contractii ba din 2 in 2 minute ,ba iar incep mai la 5 minute si tot asa,mai rad la gandul ca poate m-or lasa durerile pana la 9 dimineata si nu voi mai naste nici astazi si iar incep sa ma incurajez zicandumi ca totusi ar cam fi timpul sa nasc ,ca doar nu oi ramane asa cu burtica .La alte contractii ma doare atat de rau incat imi dau lacrimile in ochi ,ba imi vine sa si plang de emotii caci nu pot sa cred ca au si trecut 9 luni de zile de sarcina si in sfarsit a venit mult asteptatul moment .
Si uite ca sa facut si joi 3 iunie si e deja 8 dimineata ,asa ca ma duc sa-mi fac un dush ,apoi ma duc sa ma imbrac si imi dau seama ca durerile sau mai estompat si nu mai am contractii asa dese si nici asa dureroase ,ma gandesc ,oare mau lasat?Chiar nu nasc nici azi?.......
La ora 9 sunt la spital ,ajunsa aici intru in cabinet ,si ma urca pe capra si se uita sa vada daca am dilatatzie ,si wooow imi zice ca in sfarsit am dilatatie de 3 cm ,ma dau jos de pe capra si sunt atat de bucuroasa si incep sa tremur de emotzii,pana si chilotzii mi pun invers asa de rau imi tremurau mainile.Imi zice sa ma duc la monitorizat ,acolo ma tine o ora dupa care imi zice ca gata azi nu mai plec acasa ,ma interneaza si dupa asta ma mai trimite si la eco la care mi se spune ca bebe nu este intors cu spatele decat foarte putin dar ca nu ma baga in cezariana si ca ma mai lasa in travaliu ca ei spera ca poate se intoarce intre timp.Nu-mi vine sa cred ce aud ,deoarece cu 2 saptamani inainte ,cand mi sa facut radiografia ca sa vada daca bebe e in pozitzie buna ,m-au asigurat ca voi naste 100% natural si ca nu e nevoie de cezariana ,bebe este pe pozitzie si ca a mi coborat.Asa ca nimeni nu se astepta la o posibila cezariana.Ies din cabinet ,ma duc la sotz ,ma uit in ochii lui ,mie imi vine sa plang,el e emotzionat si parca i dau si lui lacrimile,dar totusi ma imbarbateaza si imi spune ca va fi totul bine si ca in curand o vom tine pe Ayumi in bratze .La care eu incep si plang si mai rau ,de nici eu nu mai stiu daca plang de emotzii sau de frica nasterii.
Mi se da bagajul de spital (ei dadeau tot ce era necesar)si ma urca la etaj in camera de travaliu ,contractile au inceput iar sa fie dese si le simt tot mai rele,abia mai pot sa merg ,simt ca ma rup in doua de durere,imi da asistenta camasha apoi imi baga in fund (nu stiu sigur cum sa o numesc)un fel de pompitza plina cred eu cu glicerina. Ca sa pot sa fac cacutza si imi zice sa astept vreo 3 minute si apoi sa ma duc la toaleta.Dar ea nici nu iese bine pe usa ca eu deja simt ca dau sa fac pe mine si i zic sotzului ca nu mai pot sa astept si ca daca nu ma ridica acum din pat am sa fac pe mine.El ma ridica ,imi deskide usa de la toaleta , intru si [constipatie]vaaai ce bine e.Apoi imi pun chilotzii de hartie pe care mi ia dat asistenta si un mare si enorm tampon si stau si astept sa ma dilat.
Simt ca nu mai pot,e si normal sunt nedormita si cu contractiile dupa mine de 2 zile.,il intreb pe sotz daca are idee cam cat mai am pana nasc ,el da din umeri ,era si culmea sa stie ,ma uit la ceas s-a facut deja ora 12 si eu tot nimic ,ufff oare cat o mai dura?In fine,e ora 15 ,eu am contractzii deja pe care le simt din minut in minut si mi se par atat de dureroase ,incat simt ca mi se taie si respiratia.Simt ca ma sufoc apoi dau si vomit pana ce stomacul imi ramane gol,nu ma mai tin nici macar in fund ,simt ca ma ia cu ametzeala si parca vad in ceatza ,iar sotul e din ce in ce mai speriat si nu stie ce sa imi mai faca ,il simt cum ma maseaza pe mijloc si totusi... parca nu mai are nici un efect,stau cu spatele la el si cu fatza spre perete si imi vine sa musc din perete de durere .Plang si incep sa tzip ca eu nu mai pot si ca sa imi faca odata ceva ca altfel mor aici.Asistenta vine si ea din cand in cand in camera si o simt cum la o contractzie baga doua degete sa vada cat m-am mai dilatat.Dar nu spune nimic ,iar eu o intreb disperata de dilatatie si cat mai am pana nasc ,iar ea imi zice ca inca putin si gata .La ora 16 se hotarasc sa ma duca iar la un eco ,dar cum sa ma ridic si sa merg eu pana acolo?Mi se pare un drum atat de lung,astept sa imi treaca o contractie si sotul ma ridica din pat ,o asistenta ma ia de un bratz iar sotul de alt bratz si parca sunt mai mult tarata pana acolo,ajunsa in cabinet ,la eco doctorul zice hotarat ca gata ma baga in cezariana ,ca bebe nu sa mai intors deloc ,dilatatia sa oprit la 5 cm iar bebe este blocat intre oasele bazinului,iar daca ma mai lasa bebe intra in suferintza.Simt ca mi se umple sufletul in mine de fericire ca voi scapa de dureri si i spun grabita de frica sa nu se razgandeasca ,ca sa imi faca ce vor ei ,dar mai repede ca nu mai rezist.Si iar ma reintorc in camera si o intreb pe asistenta daca in operatie voi scapa de dureri ,mi se spune ca da ,mi se va face anestezie si ca nu voi mai simtii nimik,dar voi fi constienta de tot ce se intampla.
Insa pana am intrat in operatie am mai aseptat inca 3 ore ,dar acum aveam o sperantza stiam ca peste putin timp totul va lua sfarsit si bebe va fi in bratze la mine.
Ma urca pe masa ,mi se face in coloana o injectie dupa care brusc nu mai simt nimic ,nu pot crede nu mai am contractii.Simt doar cum incepe sa mi se miste prin burta imi dadea senzatia ca si cum cineva umbla cu mana prin burta mea ,state-am cu urechile ciulite ca sa o aud pe beblina cum incepe sa planga.
La ora 18:25 mult asteptata mea fetitza Ayumi s-a nascut,mi-au aratat-o era atat de frumoasa si totusi simteam o senzatie ciudata ,acea senzatie pe care o simte orice femeie cand isi vede prima oara copilul.Mi-au dat lacrimile uitandu-ma la ea cum plangea si nu-mi venea sa cred ca am dat nastere unei fiintze atat de mici ,cineva avea de acum nevoie de mine,e un sentiment mai mult decat pot spune in cuvinte .Eu am fost montata in pat cu perfuzii si cu sonda pentru a face pipi prin ea ,corpul nu mi-l l-am simtit inca timp de 4 ore ,uff si tare rau era sa nu imi pot misca picioarele si sa nu ma pot invarti in pat ,ma simteam atat de neputincioasa ,trebuia sa le chem pe asistenta in miezul noptii ptr.a ma ajuta sa ma rasucesc mai intr-o parte.Apoi 3 zile nu m-am ridicat din pat din cauza sondei si a perfuziilor ,iar dupa aceste 3 zile de abia puteam sa ma misc si simte-am ca ma doare rau spatele si burta .
Cam dupa o saptamana ,lucrurile au intrat in normal si am plecat acasa cu ingerasul in bratze ,asa mandra am iesit din spital...doar devenisem mamica .Venisem la spital cu Sufletzica in burtica si acum o tzineam in bratze ,puteam sa o ating ,sa o pup .

Cam asta a fost povestea nasterii ,m-am hotarat sa impartasesc cu voi povestea astazi ,cand nu pot crede ca deja Ayumi implineste 3 luni de cand sa nascut.Acum sta in patut la ea si o aud cum gangureste ,rade si vorbeste pe limba ei ,este un bebe tare cuminte si nu stiu ce inseamna nopti nedormite .
Sa-mi traiasca fata si i doresc tot ce e mai bun in viata.
Va pup si pe voi si va doresc sa ave-ti parte de bebei cuminti si mancaciosi.




poze cu Ayu

Eryka & bb Ayumi (03.iunie.2004)

eli spune:

Eryka, sa-ti traiasca "sufletica din burtica". Felicitari pt o fruusete de fetita! Asa m-a emotionat povestea voastra, mi-au dat si lacrimile. M-ai facut sa retraiesc putin si nasterea puiutului meu.

Ayumi, !!! Multa sanatate si noroc in viata!

mami Eliza si bebe Stefan Takeshi (16/08/2004)
www.babiesonline.com/babies/h/hanako/" target="_blank">web1 web2 www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=eli" target="_blank">paginuta DC www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=Stefan Takeshi&mid=2236&cid=10198" target="_blank">album

Cristina spune:

Eryka, sa-ti traiasca printesa si sa aveti parte de multi, multi ani fericiti si senini impreuna!

cybip spune:

Eryka, minunata povestea nasterii fetitei tale, emotii si trairi sufletesti pe care numai o mamica le poate simti. Citind randurile tale mi-au dat lacrimile si parca de abia astept sa nasc si eu comoara mea, convisa fiind ca e cel mai minunat lucru de pe pamant. Va doresc sa fiti fericite.

andrruzza spune:

Sa fie sanatoasa si sa te bucuri de ea!!



Costina & bebe din burtica
DPN 23 martie
Dr.Puia, Giulesti

_
Noroc tzie, mie...tuturor!!"Neasteptatul se produce intotdeauna"

madutza spune:

Erika, sa iti traiasca Ayumi, scumpita.Este foarte frumusica si imi vine sa pup monitorul cand ma uit la poze. Ce e si cu DPN-ul asta, eu cu 2 saptamana mai devreme, tu cu una mai tarziu...Ai grija de sufletel si mai vb. ma mamicile noastre...

Madutza si Mariuca (17 Mai 2004)
http://community.webshots.com/user/padme_ami2003

iuliana c spune:

Eryka, sa iti traiasca Ayumita si sa va umple sufletul numai de bucurii!

Iuliana & Rares(12iunie)

ralucami spune:

Eryka ce frumos ai povestit! Sa fiti sanatoase si la fel de frumoase Sa vi se implineasca toate dorintele si poate, candva o sa ne scrii si povestea fratiorului/surioarei lui Ayumi.

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

ocebine spune:

Eryka sa fiti amindoua sanatoase si fericite. Ayumi este o papusica de bebelina!

Anamaria mama la Nick (6)& Alex (3)
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Nick+Dulce.jpg
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Alex+telefon.jpg

Irinel spune:

A fost greu, da s-a meritat, nu? Sa va traiasca, sa va aduca bucurii si sa aiba parte de tot ce e mai bun in viata! Vorba Madutzei...ce ti-e si cu DPN-urile astea... Pupic pentru tine si scumpica ta fetita.

Irina si Strumfulet sau Galmita (Daniel dupa botez)
Data nasterii: 28 Mai 2004

Eryka spune:

Va multumesc pentru raspunsuri ,intr-adevar a fost greu ,dar acum am uitat ,mai ales cand ma uit la papusica pe care o tin in brate si cand imi trage cate un zambet ma topesc toata de fericire.

Va doresc sa fi-ti iubite si sa ave-ti parte de multa fericire.

Poze cu Ayu - si - www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=31632" target="_blank"> Povestea nasterii

Eryka & bb Ayumi (03.iunie.2004)