Legende urbane- Buhuhu! (2) concurs Halloween
Raspunsuri - Pagina 13
scumpic spune:
Buhuhuhuhu
Pe ca vreji v-ati pus de facut de nu mai intra nimeni pe aici?????
Pahahahaha
n/a spune:
Mai fetelor, daca nu vi se pare interesant concursul, spuneti sus si tare, inchid subiectul si bag dovleacul la cuptor sa-l mananc copt!!!!
cl spune:
Ba da, Vektros, da' eu va urmaresc din...umbra. Astept cu mare interes povestirile, ca eu n-am imaginatie .
Semintele de dovleac mi le dai mie?
Claudia
valentinag spune:
Buhuhu la toata lumea!
Sa incep prin a va spuneca eu una cred in premonitii,farmece si alte cele,pen ca atita timp cat credem in Dumnezeu credem si in existenta raului.
Nu prea am talent la povestit,nu cred ca ma incadrez in tiparele concursului dar o sa va spun cate ceva din ceea ce am visat eu sau cei apropiati mie.
Acum cateva saptamini,m-am visat imbracata in rochie de mireasa,ma pregateam de nunta,cind sa plec de acasa spre biserica,le vad pe strabunica si matusa mea(Dumnezeu sa le odihneasca)care ma asteptau la iesirea din casa,m-am imbratisat cu ele,ne-am pupat si am plecat...
vin si ai povestesc colegei mele si ea imi spune ca nu-i bine ca e rau de moarteeu zic,e na cine Doamne iarta-ma sa moara,ca suntem toti bine...
Luni se interneaza bunicul meu,pentru niste analize banale,avea o infectie urinara,nu prea mai putea sa manince ca il durea stomacul...vorbeste mama cu el la tel.(a fost internat in alt oras)ai spune ca duminica venim la el....
sambata noaptea spre duminica,viseaza bunica-mea ca o striga cineva,da sa iasa afara numai ca nu putea sa mearga pen ca avea picioarele legate,le dezleaga cu greu iese si il vede pe unul din vecini care venise sa-i spuna ca fata ei(mama)nu se mai duce la servici ca vine sa stea cu taica-su,care sta in casa bolnav....
duminica dimineata,la 5.50,bunicul meu s-a dus la bunul Dumnezeu
in ziua in care l-am ingropat trebuia sa implineasca 75 de ani....
nu mai pt scrie acum,dar revin,sa va mai spun si alte intimplari...
Valentina
Never say never!
danateo spune:
Am "rasfoit" printre postarile voastre de la acest subiect si m-am cam infiorat.... Dar mi-a venit si pofta sa va povestesc ceva ce mi s-a intamplat mie acum cativa ani. Poate nu este ceva prea grozav in comparatie cu ce am citit aici dar pe mine m-a marcat profund si cred ca merita povestit.
Acum vre-o 5 ani am trait nefericirea de a-mi pierde o prietena draga. De fapt eram un grup de prietene, foste colege de liceu. Ne pastrasem grupul nostru si ne vedeam din cand in cand sa ne povestim ce ispravi mai facusem pe unde ne imprastiasem. A murit de cancer la doar 21 de ani si, repet, intamplarea m-a marcat profund si din cauza ca nu am stiut ca e bolnava. Nu ne mai "reunisem" de mult, ea s-a dus la doctor sa se opereze de ulcer si au constatat ca avea cancer in faza terminala. A murit la 4 luni dupa operatie...
In noaptea de dupa inmormantarea Cristinei (asa se numea) am avut un vis foarte ciudat... De fapt era spre dimineata si nu pot sa spun ca dormeam profund. Se facea ca eram intr-o biserica sau asa ceva cu toate prietenele mele si la un moment dat a aparut si ea. Eu am inceput sa tremur si am spus ceva de genul "Ce e cu tine aici, credeam ca esti moarta?" Ea atunci a inceput sa rada si le-a intrebat pe celelalte: " Cum, nu i-ati spus? Nu am murit, traiesc!" Atunci am inceput sa plang, dar plangeam cu adevarat cu lacrimi si cu hohote in somn. Ea s-a apropiat de mine, m-a prins de mana si mi-a zis:" Nu mai plange, te rog!" In acel moment m-am trezit, am sarit in sezut in pat si pot sa jur si in ziua de azi ca m-am trezit simtind mana Cristinei pe mana mea! Am simtit ca si cum cineva tocmai ma stransese de mana!
Au trecut de atunci atatia ani dar eu sunt sigura ca ceva a fost! Nu pot sa-mi explic exact ce dar de atunci ii privesc cu mai putina ironie pe cei ce cred in fenomene paranormale!
Va pup!
Dana si bb Matei
http://www.geocities.com/bebe_matei
Irimell spune:
Stiti ca va mai povestisem eu despre culori...iaca ce am mai gasit:
http://www.energie-vitala.com/dcrom.html
"Odata ce ai incercat zborul, vei pasi pentru totdeauna pe pamant cu ochii ridicati spre cer, acolo unde ai fost, si vei dori mereu sa te intorci." Leonardo Da Vinci