Nu-mi doresc deloc un bebe....

andrada biris spune:

OK! Incep sa ma prind. A se trece cu vederea greselile de scriere. Continuare: asteptam sa se intalnesca barza cu "chatonel" si pe urma multe se schimba. Eu cred ca daca nu ar exista in sufletul tau instinctul matern nu ai propune subiecte pe adresa desprecopii.com sau reclama mascata//avertizare........ Poate ai folosi internetul pentru alte chestii: informatii despre afaceri, cariera sau alte pe care nu le mentionam ca sa nu fim cenzurati.
Greu de crezut ca cineva care nu are sau nu doreste copii foloseste adrese de genul acesta. Sa fie doar curiozitate???? Ma indoiesc sincer
Asa ca la treaba.....

simi spune:

Chatonel nu esti deloc singura femeie din lume ce nu-si doreste copii.
Am o matusa, n-a vrut niciodata coii, nici n-a avut. In schimb ne-a iubit pe noi, nepoatele ei, ca pe ochii din cap. Ce cadouri ne facea, ne ingrijea cind mama era la servici, era buna si o iubesc ca pe mama mea. Dar zicea ca pur si simplu nu are nevoie sa-i aiba pe ai ei, ne are pe noi.
Dar, poate-poate, cind se va intimpla un "accident" la tine, o sa vezi ce fericita vei fi!
Sa simti minutele copilului tau pe dupa git, e cea mai placuta senzatie de pe lume, crede-ma !

simi spune:

Scuzati ."n-a vrut niciodata coii" a se citi: "n-a vrut niciodata COPII"

ciufulici spune:

Draga chatonel, daca ai un bebe abia atunci ai un serviciu stabil

"Meseria" de mama te nasti cu ea, sunt sigura ca nu lipseste la tine.
Si inca un lucru "frica ucide mintea". De ce iti este frica?

Diana noastra e tot ce am putut noi realiza, restul nu mai conteaza.

Ganduri bune si speranta ta sa nu fie in zadar.

Cu drag Ciufulici

cataghe spune:

Delicat subiect... eu nu cred ca faptul ca iti pui aceste intrebari denota neaparat faptul ca dorinta de a avea un copil a si inceput sa incolteasca in sufletul tau. Exista o sumedenie de tipare si chiar presiuni sociale care te pot determina sa iti pui intrebari si sa te miri ca tu nu simti ceea ce se pare ca simte majoritatea lumii.
A avea un copil este un act de responsabilitate si adevarul este ca pina nu il ai nu prea stii la ce te inhami. Este foarte frumos, dar si foarte greu, satisfactiile sunt mari, dar si problemele care apar, viziunea ta asupra lumii se schimba si mult mai putine lucruri mai pot fi indiferente... Exista cineva acolo care este dependent de tine si va fi dependent de tine o mare parte din viata ta si a lui, iar asta nu este intotdeauna o poezie...
Eu recunosc ca nu sint o mama model, am multe lucruri pe care mi le reprosez, sunt constienta ca exista multe lucruri legate de fiul meu care s-ar putea face mai bine decit le fac eu, mi-e ciuda uneori ca presiunile la care suntem supusi zilnic sunt atit de mari si copilul le simte si probabil ca asta ii taie pe undeva din portia zilnica de fericire pe care o merita...
Dar ceea ce mi se pare cel mai important este ca am facut un om, ca am dat lumii un om, ca am daruit inca un univers cu cer si stele si flori si dragoste care cu voia lui Dumnezeu va supravietui universului meu si intr-un fel il va continua, care va avea un destin, va avea bucurii si tristeti si nelinisti, si roata lumii se va invirti mai departe cu el. Copilul reprezinta, pina la urma, materializarea dragostei mele de viata.
La nivel sentimental, sigur ca totul trece dincolo de orice asertiuni filozofice, coborind foarte adinc in instinctual...

This is the first day of the rest of my life!

geut spune:

Nici eu nu-mi doream copii, pana intr-o zi, cand un medic idiot mi-a spus ca am ovarele scleroase si nu voi avea niciodata copii. Si-atunci m-a durut rau de tot.

country girl spune:

daca asta te consoleaza, Pisoias , nu esti singura lipsita de instincte de procreere. Nu spun materne pentru ca in lipsa lor n-as mai putea explica rastatzul deplin pe care-l acord matzelor, catzeilor si altor mici vietzuitoare
dar, desi am deja o varsta la care ceasul biologic ar trebui nu sa ticaie ci sa zdrangane din toate puterile, nu ma simt pregatita sa fiu mama.
Situatia e mai complicata putin fiindca desi analizele medicale nu au stabilit cu certitudine sterilitate, nici insarcinata n-am ramas in ultimii 10 ani desi metode contraceptive n-am folosit. Asa ca, pe de o parte traiesc cu temerea ca nu pot avea copii, iar pe de alta parte daca as ramane insarcinata m-as simti complet nepregatita sa nasc si sa cresc un copil.
eu zic ca va fi cum vrea Domnul! si ca tot El ma va ajuta sa fac fata situatiei, oricare ar fi ea.

Danelutza spune:

Sa-ti spun despre o prietena foarte buna care nu-si dorea copii, sotzul in schimb, da. I-am spus "fii atenta ca o sa-l pierzi". A ramas insarcinata, desi nu vroia, a avut un avort spontan, sa-tzi spun cum a reactzionat ?!. Si eu am pierdut o sarcina, desi eu vroiam copilul, am crezut ca innebunesc. Stii ce minunat e sa te duci la ecograf, sa vezi ca o inimioara bate si sa-tzi faci planuri de viitoare mamica ?!

Cleomax spune:

quote:

---

Originally posted by andrada biris

.. M-am descurcat mai mult singur, sotul lucreaza, parintii nostri stau departe. Am ramas bursiera, cu frecventa la zi-cum altfel la medicina- mai si lucrez ca si contabila la trei firme, acasa desigur. Doar cele 4 ore pe zi cat eram in clinica aveam pe cineva care sa stea cu ea. In rest, poate nu stiti ca cenusareasa are icter, alba-ca-zapada are anemie si praslea cel voinic boli cardiace.Toti trevuie vindecati si cheia sta in cartile "lu' mami" .Nici bebe nu se supara daca in firul povestii se tese si ceva din viata reala - cursurile de la facultate, lucruri legate de serviciu sau problema meniului de acasa- Atata timp cat mama spune povesti.... Cred ca totusi faptul ca am dorit atat de mult un copil, ca "am muncit" pentru el, am facut tratamente, deci nu l-am obtinut usor, ne-a facut sa nu vedem decat partile frumoase prin aura care ne inconjoara. Si oare sunt si altfel decat frumoase?

---

andrada

ocebine spune:

Eu sincera sa fiu nu vad nici o urma de egoism in Chatonel, vad multa sinceritate si in ziua de azi este o calitate foarte rara.

Parerea mea este ca nu trebuie sa ai copii. Nu este o datorie, nu este un barem pe care sa-l treci, nu este ceva "la moda", nu este ceva care "toata lumea face hop si noi"....

Poti aveea o viata plina de satisfactii si fara copii. Cunosc femei care nu si-au dorit copii dar care se joaca sau petrec ceva timp cu alti copii din familie. Nu mi se pare nimic anormal in a nu iti dori copii. La o anumita virsta este mult mai greu sa-ti abandonezi un stil de viata pentru altul complet diferit.

Anamaria mama la Nick (6)& Alex (3)
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Alex3.jpg
http://mywebpage.netscape.com/Ocebine/Nick3.jpg