Jignirile venite de la “jumatate”
Bună fetelor.
Îmi plac generalizările. Vorbesti mai liber, nu tii pe umeri greutatea unui sfat.
Acum câteva zile am postat un subiect frumos: rasfătul.
Iar acum trec la cealaltă extremă:
Sunteti jicnite de soti?
Cum reactionati? Plătiti cu aceeasi “monedă”?
V-ati jicnit vreodată “reclamantul”? (poate fără să vreti)
P.S. Mie nu mi s-au întâmplat astfel de lucruri, dar trebuie să ne ferim de aceste “scăpări”, ca să le spun asa.
Vă doresc tot binele din lume si multă, multă liniste...
Adi tati fericit.
Raspunsuri
mamicaluitheo spune:
Nu de jigniri nu poate fi vorba, desi eu is olecuta mai recalcitranta de felul meu.
odata stiu ca din joaca i-am tras un pumn in gura de i-am spart botikul,,,,no repros.
andreea mami lui theo si florin
http://community.webshots.com/user/mamicaluitheo
anda141 spune:
ohoho, Andreeaaaa!! tu treci la fapte...am glumit!!
Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816
anda141 spune:
Pe mine nu m-a jignit sotul nici macar o singura data, nici macar in gluma!! Toata admiratia pentru el desi eu il mai tachinez, dar el nu mi-o intoarce !!
Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816
Bubbles spune:
Nu am jignit, ci doar "ma dau la el" uneori si peste 1 minut imi pare rau. El niciodata nu spune ceva negativ, chiar daca e vinovat (atunci tace si-si inghite morala, insa nu inseamna ca nu ar repeta), sau daca nu este (iar tacerea lui e de aur atunci, de aceea ma simt eu "cu musca pe caciula"...). S-a creeat deja un fel de joc, pe care-l acceptam tacit, ca apoi sa avem si mai multe momente de iubaceala .
Sunt de acord cu micile conflicte de idei, un pic de sare si piper sunt binevenite o data la ceva timp.
infofun spune:
Sotul meu nu pot spune ca m-a jicnit insa a mai folosit fraze ce m-au ranit, mai ales la inceput in perioada de acomodare, si pot spune ca si acum le tin minte.
Eu cred ca acele cuvinte urate nu trebuiesc folosite niciodata, pt. ca greu le uiti si duce spre, pierderea respectului.
Mi s-a intamplat o data sau de doua ori in aceiasi perioada de inceput, sa-mi scape cate un cuvintel nepotrivit insa nu f urat.
Acum ne f bine si nu exista astfel de lucruri urate intre noi.
Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!
cami30 spune:
Daca jignire ( apropos asa se scrie corect) inseamna referirile "dulci" la adresa parintilor atunci da, m-a jignit grav
- hmmm e f buna ciorba.. da' mama parca-i mai pune nush ce ( niciodata n-am aflat ce-i nush ce-ul ala pt ca am intrebat-o pe soacra-mea)
- semeni cu ma-ta... ( noi nu prea ne intelegem cu mama iar asta e chiar jignire)
Da, se spun multe la nervi si in ciuda zicalei ca "oamenii inteligenti nu se cearta) uneori nu reusesti sa gasesti solutia atunci cand unul din parteneri e putin mai indaratnic si trebuie modelat.
cami
geut spune:
Noi vorbim numai cu "ma-ta" si ne distram copios pe seama mamelor noastre, care, daca ar sti cum vorbim despre ele, ar lesina. Cred ca asa refulam copilaria care a fost ingrozitoare si pentru mine, si pentru el.
De ex., cand vedem o maimuta la TV, replica e "uite-o pe ma-ta. ce urata e!"
In rest, eu vorbesc mai colorat, dar el nu se supara, pentru ca stie ca asa mi-e felul.
Lauraa spune:
Da,din pacate eu l-am jignit si-mi pare rau.Mi-am cerut iertare dar cuvintele nu le poti lua inapoi.Nu e genul meu dar m-a enervat fff. tare,de fapt m-a jignit si el pe mine,nu in acelasi mod,nu vorbindu-mi "urat" ci negandind o fraza.M-a ranit si eu am gasit de cuviinta sa-l injur..Scurt pe doi.Nici nu stiu cand a iesit porumbelu. A iesit si dus a fost.Nu-l mai iau inapoi dar incerc sa fac cumva sa nu se mai repete.