Ce amintiri au copiii ?

Nu shtiu daca am intitulat bine topicul dar altceva nu mi-a trecut prin cap la ora asta.Hai sa va spun care-i treba!Acu' vreo luna juma' eram prin bucatarie shi pregateam masa de prinz,cind o aud pe Naomi vorbind de una singura (credeam io ) in living.Dar nu era aceeashi rutina de zi cu zi,cind depinde de toane,se cearta sau se dragaleshte cu jucarelele ei.M-am apropiat tiptil de tocul unde ar trebui sa fie usha(in loc de usha noi avem shiraguri de bile de lemn atirnate;deh,nipon style sa-tzi parfumezi casa cu ce gateshti) shi am vazut-o pe tero-chan in picioare pe canapea,tzintuind cu privirea fotografiile de deasupra shemineului.Cind m-a vazut,mi-a spus intrebator:"Mama,Coca?" Io,neshtiind ce sa-i raspund,neshtiind ce vrea ea sa-mi spuna,am intrebat-o asha cum fac mereu cind imi cere ceva pe limba ei shi am nevoie de timp sa aflu ca vrea:Unde-i Coca?Mi-a aratat cu degetul o poza,apoi alta shi apoi mi-a spus dako(sa o iau in bratze)shi mi-a indicat unde vrea sa ajunga.Am luat-o in bratze shi m-am mutat in spatele canapelei,unde Naomi s-a intins din bratzele mele catre o poza shi a pupat-o pe Coca.DA,in ambele fotografii de pe perete este shi mama mea caruia tatal meu ii spune Coca(de la Cornelia) shi pe ea a pupat-o Naomi.Ce sa va spun?Mie mi-au dat lacrimile instantaneu de fericire shi am strins-o tare-tare in bratze,pupacind-o toata.Intr-un final m-am intors la bucatareala dar acolo au inceput sa-mi piuie in cap o groaza de intrebari:de unde shtie Naomi cum o keama pe mama?Cit ishi aminteshte ea despre mama?Ce anume i-a amintit de mama dintr-o data?Shtie ea oare CINE este Coca?A mai trecut ceva timp de atunci dar zilnic ma pune sa o iau in bratze sa o poata pupa pe Coca.Duminica,vorbind la telefon cu mama,vine la un moment dat tero-chan shi incepe sa ceara autoritar receptorul.Ma codesc sa i-l dau caci am mai facut experientza dar cind vorbeam cu sor-mea sau cu tata shi am vazut ca inafara de a se uita in partea superioara a receptorului shi de a kikoti,nu face altceva nimik interesant.Ei,cind am vazut ca deja incepe sa plinga,i-am spus mamei ca i-o dau putzin pe tero la conversat shi i-am pasat receptorul terorikai.Am avut un alt shock!Naomi shtia cu cine vorbeshte shi i-a spus mamei:Coca?Acoio?Piti coco.By-by.Apoi a pupat receptorul shi a fugit la taica-sau pe canapea.Am continuat discutzia cu mama dar aveam deja alt subiect:Naomi shi cit shtie ea.Mama plingea,io ii traduceam ce i-a spus fii-mea:Coca ie acolo?Naomi ie aici.Pa shi pupiciu nelipsit.Nu va mai spun continuarea ca deja totul s-a terminat atunci cu asta.Naomi shi-a urmat programul,noi la fel,etc.
Acum,va intreb io pe voi:ce ishi poate aminti un copil de cind era mai mic shi pe ce criterii se filtreaza amintirile acestea?Naomi a fost in Romania o singura data pina acuma.Avea 1 an shi 3 luni cind a vazut-o pe mama mea prima data,nu vorbea mai delok(spunea doar Papa shi wan-wan=catzelu',cu adresa),nu a stat doar cu mama mai delok caci eu eram mai mereu prin preajma,era casa plina mereu(familie numeroasa,deh) shi punctul cel mai curios:de unde shtie ea ca mama mea este Coca?V-am spus ca numai tata shi bunica o striga asha.Nici macar cind ii vorbeam Naomiei despre mama,nu o numeam Coca ci nona.Am venit din Romania acum 6 luni shi pina acum o luna jumate nu a pomenit nici macar odata Naomi de Coca.De ce acum???Care-i motivul?

Shi alta de astazi.Am reushit intr-un final sa-mi inregistrez o caseta cu muzica romaneasca de pe un cd de-al sotzului,cd pe care el il avea intr-un mini-bus folosit la lucru.Iau caseta in mashina mea shi plec la cumparaturi cu Naomi.Dau drumu' la muzica:cinta O-Zone,3rei Sud-Est,Voltaj shi care mai sint pe-acolo.Naomi are de lucru cu Pooh-san shi ii arata vacile shi caii pe care ii lasam in urma.La un moment dat,incepe sa cinte Directia 5,"Cu tine sa zbor"shi o aud pe Naomi strigind:Mama,mama,coie,acoio?Shi bate din palme,kiuie shi se kinuie sa scoata miinile pe sub centurile de sigurantza de la scaunelul ei,sa vina mai aproape de bordul mashinii.Ca sa ii atrag atentzia,ii spun shi io:da mama,asta,acolo,etc,dar in capul meu deja bantuia o amintire.Tot acum 6 luni,in Romania,daca la noi in dormitor ne uitam la ceva iar dintr-o alta camera se auzeau acordurile acestei melodii,Naomi fugea ca din pushka sa vada videoclipul.Nu shtiu ce-i placea ei,caci mie mi se pare un clip timpit cu ceva animate nereushite parca,dar daca dadeau non-stop videoclipul,apai Naomi nici nu clipea in fatza tv-ului de fericire.Ei,am incercat sa vad ce-shi aminteshte tero-chan shi am pus cd-ul intr-o alta camera de la parter in timp ce ea era cu ta-su in living.Shtitzi cum a fugit in directzia melodiei?Speedy Gonzales era pantaloni scurtzi pe linga ea dar nu va pot spune dezamagirea ce o avea pe fatza,cind a vazut ca nu-i nicaieri videoclipul
Shi acuma,daca tot m-am lungit atita,vreau sa va mai intreb:cit ishi amintesc puii voshtrii din perioada asta 1 an-1 an jumate?Credetzi ca este ceva anume care ii face sa-shi pastreze anumite amintiri?Referitor la videoclip parca nu ma framint prea tare dar cu amintirea maica-mii da.Nu ca m-ar deranja,Doamne-Fereste,din contra kiar ma bucur nespus de mult dar daca asha incearca sa-mi arate ca-i este dor de ea?Mai des de o data pe an nu pot sa o duc sa-shi vada bunicii materni kiar daca imi doresc shi eu foarte mult.Ce sa fac?

tuturor ce au rabdare sa-mi citeasca postul shi daca avetzi shi ceva pareri,sfaturi...



Eddy & Antonia Naomi

aquariusrpro spune:

De raspuns cu normalul si restul partilor teoretice.. psihologii pot sa raspunda.

Dar exemple ca se intampla si la altii.. pot sa dau

Am 2 tricouri super "rulate" prin casa, imi plac mie in mod deosebit, sunt portocalii cu albastru ( sau ce a mai ramas din culori ). Dar aceste tricouri le purtam si cand o alaptam si pana a facut Minunica o viroza mai nashparlie ( avea un an si un pic), cu febra mare, eu eram singura si am improvizat la repezeala comprese folosind chiar unul din tricouri. Al doilea a ramas dar nu l-am mai purtat cam un an . Cand am regasit tricoul, fii-mea a sarit la el, l-a luat in brate si a inceput sa-l tina ca pe un bebe. Ma uitam crucita; apoi mi-a spus ca-l iubeste, ca-i copilul ei. In continuare e legata de acel tricou.. de ce? Nu stiu! Referitor la culori... e indragostita de mov nu de portocaliu sau albastru!!

Legatura cu mama mea e formidabila! Nu stiu cum face Minunica dar stie ca vine Muni cu 15-20 de minute inainte, chiar daca Muni nu si-a anuntat sosirea ci vine pur si simplu. Chiar azi eram cu ea la medic si si-a ridicat un pic privirea din "consultarea" peretelui cu stetoscopul doctoritei si a spus ca-i Muni la noi acasa. Bona mi-a confirmat ca trecuse mama sa ia ceva!!! Stie cand Muni e bolnava, stie cand vine, stie , stie... Dumnezeu stie de unde!

In 2002, pana in iunie deci pana sa implineasca Minunica 2 ani, am mers la o terasa cu niste prieteni. Eu alergam dupa fata si ceilalti povesteau si comentau diverse. LA un moment dat o prietena a spus ceva de genul..hmmm.. bizaaar! Multe luni dupa aceea, cred ca prin iarna, mi-am auzit copilita spunand despre ceva ..hmmm bizaar! Dar cu aceeasi intonatie ca si prietena. Am fost uimita , cum de si-a amintit? Unde a stat ascuns cuvantul / expresia pana atunci? Cum de a tinut-o minte?

Si tot ma mununez in continuare.. ca perle si ciudatenii tot scoate! Si mai stiu si alti copii. POate si noi eram asa, dar mamele noastre nu-si mai amintesc! O sa uitam si noi????

Roxana&Ruxandra

http://community.webshots.com/user/aquariusrpro

sinzi_ana spune:

Nici eu nu stiu ce sa cred.
David avea 7 luni cand tati a plecat in voiaj. Cand s-a intors avea 11 luni. Nu pot sa spun ca l-a recunoscut, dar s-a apropiat foarte repede de el, se intelegeau de minune (desi in familie mai ave o gramada de barbati care ii dau tarcoale...bunici, unchi, veri) care il vad foarte des, daca nu in fiecare zi si se joaca cu el, ii vorbesc.
Acum la 16 luni, tati a plecat din nou si David cand ii vede poza spune tata, si cand il vede la tv la fel, sau daca ii aude vocea. Cred ca au un fel de memorie...sa ii spun "afectiva". Nu constientizeaza, dar retin detaliile, vocea, fata si sentimentul placut pe care il emana persoana respectiva...
Sinzi si David

dana_ene spune:

Eu m-am emotionat cand v-am citit mesajele.

Oana mea este micuta, are 10 luni, dar ma uimeste cu multe lucruri in fiecare zi.
Oare ce-si va aminti ea peste ceva vreme ?
Isi va aminti ceva ?

Daniela si puiul Oana Maria
http://community.webshots.com/user/oana_maria100
http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro

mamica dulce spune:

sa va spun si eu o faza care mi.a ramas in minte...ca sunt taaaare multe!!
Anul trecut pe vremea asta,a venit mama la mine(marc avea 7 luni)
mi.a adus un cd cu ceva muzica populara si tot timpul cat eram plecata cu sotul,mama il lua pe Marc in brate,punea cd-ul si apoi dansa cu el.(asta vreo doua saptamani pana s.au plictisit de dansat)
Peste o luna i-.am luat premergator.
PRIMA KESTIE pe care a facut.o Marc--a tasnit direct spre cd-player si a apasat fara sa ezite pe butonul care deschide clapita la cd

tot asta vara ,mama dansa cu Marc pocnind din degete..apoi pana la Craciun nimeni nu a mai facut asta cu el,in iarna ne-am dus in ro,avea 1 an,in prima zi tv era pe etno si marc a urlat la mama sa.l ia in brate si a ridicat mana sa pocneasca din degete,desi cu mine nu a facut asta niciodata!
sunt multe exemple legate de muzica,cred ca are ceva ureche muzicala,are un pian la care canta foarte frumos,danseaza super..eu sunt total afoana,dar mama e muziciana familiei.

apoi...cred ca mai toti copiii Marc se uita pe poze..recunoaste clar persoanele(pe mama ,pe care nu a mai vazut-o de la Craciun,pe verisoara lui de 4 ani)

off..as putea continua cu exemplele un ceas si n.as termina..cert este ca ai nostri pui au o memorie,mai ales vizuala fantastica.si pentru noi este atat de socant din cauza ca lor le retin atentia amanunte care noua ne scapa,le stocheaza undeva,poate nici ei nu realizeaza,dar la un moment dat ies la suprafata cu scopul sa ne puna pe noi in coada


http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=mamica%20dulce

poze noi cu puisorul
http://f2.pg.photos.yahoo.com/ph/anca20_ro/album?.dir=/5ee0

EDDY spune:

Multzam fain mamicilor,ca mi-atzi impartashit putzin shi din amintirile puiutzilor voshtri. Sint nishte enigme copiii ashtia!

Mai ashtept ca poate vine cineva shi cu ceva explicatzii mai pe intzelesul meu.Rog sa vina psihologii,vorba lu' Aqua

tuturor,



Eddy & Antonia Naomi

thalia spune:

Cand Iuli era mic si se imbolnavea mai des , trebuia cat are febra sa stea in pat .Eu ii puneam la casetofon o caseta cu ENIGMa care/l linistea si adormea repede. Peste ani gasind intr-o zi celebra caseta, am pus-o in casetofon , dar Iuli s-a repezit si a inchis aparatul spunand. Nu pot sa ascult muzica asta, ca ma imbolnavesc!?! Mie mi se pare ciudat , fiindca pe atunci aveam impresia ca-i face bine, il linisteste....

Vichi spune:

Stiti ce ma intreb eu? Ducem cu noi amintirile acestea pana murim sau la un moment dat se sterg?...

Eu nu am amintiri de la 3 ani (de exemplu), dar Vic baietelul meu ma surprinde. Ii explicam inainte sa plecam la Mare cat de bine o sa ne distram, ca si anul trecut vom manca multe gogosi, vom face castele de nisip si vom cara apa cu galetusa, etc., iar el a adaugat incantat :" da, si o sa citim ziare sub umbrela din paie!"...
Am pufnit in ras, eu uitasem de un an ca asta faceam, cumparam ziare si gogosi, el manca sau se juca langa sezlongul meu, iar eu citeam presa... Am luat albumul cu poze sa vad umbrelele si... erau intr-adevar cele din Mamaia, din paie.

Violeta

geut spune:

Eu cred ca puiutii au si alte simturi care, probabil, se pierd pe masura ce cresc.
Mara avea vreun an si ceva; imi spune intr-o zi uitandu-se pe geam: "Ma striga tataie Dragos." "Cum adica te striga?" "Da, ma striga, zice Maruta, Maruta lu' tataie." Am ramas tablou. Socrul meu e la tara, singur, si e innebunit dupa fetele mele. Prima data cand am ajuns la el, i-am spus ce mi-a zis Mara si el a confirmat ca o striga prin curte, cand i-e dor de ea.

La eclipsa din '99 Mara dormea, era 2 dupa-amiaza si asteptam cu emotie momentul in care se va face intuneric. Bine-nteles ca ea s-a trezit exact atunci, desi trebuia sa mai doarma si am privit impreuna eclipsa. Dupa ce s-a facut din nou lumina, mi-a cerut sa o ridic ca sa pupe icoanele. S-a facut parul maciuca pe mine. O impresionase atat de mult, nu stiu, a simtit ea ca trebuie sa pupe icoanele.

Si poate n-o sa credeti, dar eu am o amintire de la 2 luni (asta face parte din cosmarurile pe care le traim cu totii si care raman in mintea noastra cat traim). Cand aveam vreo 5-6 ani am intrebat-o pe mama cand am fost eu la spital sa-mi faca "injectie in gat".
S-a gandit ea bine si si-a dat seama ca numai la 2 luni am fost internata in spital si, neavand de unde sa-mi ia sange, caci nu gaseau vene, mi-au luat din vena de pe gat. Mama a spus ca mint, ca nu pot sa-mi amintesc asa ceva. Dar eu imi aduc si acum aminte foarte clar cum ma chinuiau si cum mama statea pe hol si privea.

Cred ca ne amintim lucrurile foarte placute (bunici, melodii) si foarte neplacute, cele care ne marcheaza mult timp.

karmen spune:

Iata ca a venit si psihologul...
Nu stiu cata lumina voi face in intelegerea acestui subiect pentru ca studiile despre memorie (in special la copii mici) sunt putine si dificil de realizat. Raman multe enigme in studiul memoriei.
O explicatie la unele dintre exemplele voastre ar fi ca, copilul dupa un 1 an este capabil sa "reprezinte" (apare reprezentarea ca proces psihic) in plan mintal imaginile unei obiect/ persoana in absenta ei. Daca de exemplu a vazut candva, undeva o imagine (a unui obiect sau persoana) cu o puternica incarcatura afectiva, adica a provocat emotii copilului, el a intiparit-o in memorie si chiar daca nu o evoca curand (noi crezand ca de fapt a uitat) o va reactualiza atunci cand ceva ii aminteste de acel obiect sau persoana. Cand copilul face niste asocieri (cum era intr-un exemplu mai sus a recunoascut melodia si se astepta sa vada si videoclipul). Memoria eate acum total afectiva, copii retin lucruri in functie de modul in care acestea l-au impresionat pozitiv sau negativ.
Sau in alte cazuri poate nu a sesizat decat franturi dintr-o situatie (cand a vazut bunica la 1 an, poate atunci nu s-a rostit numele ei) dar mai apoi in alte situatii apar noi informatii aflate in legatura cu experienta anterioara(n-a mai vazut-o pe bunica de ani buni dar copilul aude intamplator cum o cheama de la tata si face asocierea intre imaginea bunicii si nume. Si brusc se "ilumineaza" rosteste numele ei chiar daca nu i-a explicat cineva cum o cheama). O amintire poate fi activata (din subconstient) de orice stimul care are legatura cu acea experienta: un miros specific, o culoare, o melodie. Noi nici nu putem sti exact ce anume a determinat copilul sa-si aminteasca, numai el stie, dar din pacate nu se poate exprima sa ne "lumineze" si pe noi.

Carmen

Anina_n spune:

Cristina avea aproape 1 an cand a vazut primul brad de Craciun. Ii placea tare mult si s-a mirat si intristat cand, intr-o dimineata a descoperit ca nu mai este la locul lui. Mai apoi, daca pomeneam de bradutul de Craciun, ea alerga la locul unde era si ne arata cu manutele ca nu-i.
In toamna urmatoare, in noiembrie, cand au inceput discutiile despre sarbatorile de iarna ne-am amintit cat de mult i-a placut Cristinei bradutul si cum l-a retinut ea, mult timp dupa sarbatori. Din curiozitate am intrebat-o, unde era bradutul si, ce credeti ? ...Ne-a indicat exact locul unde a fost asezat cu o iarna inainte.
Acum, desi au trecut 6 luni de la Craciun, inca mai povesteste despre Mos Craciun, cum a venit la ea de 2 ori, pe unde a venit si unde s-a asezat fiecare Mos. A impresionat-o placut, e clar !
Stiind ca are o memorie fantastica, ca mai toti copiii, mai stam la povesti si ne amintim cate ceva...
Eu, cele mai vechi amintiri le am de pe la 2 ani si ceva, perioada in care am fost des in spital. Pur si simplu imi amintesc cum ma agatam de bluza albastra cu nasturei a mamei mele, de peretii cu faianta alba din sala de tratament, de mirosul de spital, de zgomotul carucioarelor cu injectii si medicamente. M-a impresionat profund(neplacut,bine-nteles), ceea ce a facut sa-mi ramana in memoria vizuala si olfactiva aceste amintiri.
Eddy, nu poti decat sa-i vorbesti despre ceea ce-si aminteste, sa-i povestesti cate ceva...poate ca asta asteapta mititica.



Nina, mami de Nina-Cristina (10.01.2002) www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina" target="_blank"> web