Schimbarea numelui - argumente pro si contra

bibi spune:

quote:

---

Apoi Eva a fost luata din Adam, ca o necesitate si ajutor pentru el, nu Adam din Eva.

---

Aaaa...pai daca vine vorba de Adam, de lipsurile si neputinta lui va recomand din inima "Jurnalul lui Adam si al Evei" de Mark Twain.

Emilia B. spune:

De ce oare ne lasam asa de tare vrajiti de valul lumii, si sa credem ca daca sunt femeie, sunt mai prejos decat barbatul?
Din pacate asta a fost soapta initiala in urechea Evei, a fi inferior...

De ce oare nu deschidem ochii?
A avea roluri diferite in mecanismul casniciei, functii diverse, nu inseamna ca suntem mai putin valorosi decat celalalt.

Din pacate nici sotul si nici sotia istoriei nu au vrut sa se alinieze dupa standardul fixat de insusi Ideatorul Casniciei, Dumnezeu, si uite-asa ne-am ales cu malformatiile si handicapurile oribile de sub ochii nostri in celula cea mai importanta a societatii, familia.

Asa ca cine vrea sa fie frustrat in continuare, n-are decat sa-si continue rebeliunea fata de Ordinea cea aducatoare de fericire, si sa bombane, si sa-si ceeze singuri (singure...) gastrite, daca nu cumva si alte nenorociri.
Dar sa nu ne mai intrebam de ce atatea boli, de ce atatea nefericiri, blesteme, opresiuni, saracie, etc., ca noi ni le aducem asupra nostra, ignorandu-L pe Facatorul nostru...

Eu am fost si
1.frustrata, ca mi se parea ca eram gaina daca faceam curatenie, mancare, etc, iar el cu computeru' tot timpul, apoi
am fost si:
2.fericita, cand am inteles ca asta era rolul meu primordial, de intretinatoare a casei, (dar mai erau si alte chestii care imi dadeau satisfactie, si printe picatele reuseam sa imi fac viata interesanta)

si am ales-o pe a doua varianta!!

Monica-Elena spune:

eu l-am pastrat pe cel de fata si l-am luat si pe al lui iar el si l-a pastrat pe al lui si l-a luat si pe al meu, iar eu ma recomand si ma semnez doar cu numele lui. E mai nasol cand trebuie sa completezi formulare ca sunt doua nume si doua prenume.

Monica

country girl spune:

Eu am de gand sa-l pastrez pe al meu, din ratiuni strict administrative. N-am discutat despre asta si cu "impricinatul" recunosc. E optiunea mea. Aku', daca insista si merita - adika face cinste numelui - l-oi lua pe-al lui.

rafyraf spune:

Sarut-manusitele mamicutelor,

imi pun si eu o masca pe fata si ma transform ....in fata.....dar de ce nu nu aveti putere si curaj sa-i propuneti viitoruli partener sa ia el numele vostru de fata?...sa lasam deoparte "obiceiurile" cum ca noi barbatii santem superiori....sant femei tari care conduc companii si fac treaba minunata....deci santem "egali" .....nu e nimic rau de a lua o decizie care este legala....sper ca viitorii socrii sa inteleaga ca santem in sec21 gata cu anii '50.....am evoluat
cu respecte o zi buna



Rafy

sorana spune:

Nici macar nu ne-am pus problema inainte de casatorie. Pe loc, completand formularele la starea civila, m-am hotarat sa-l iau pe al lui (combinatia mi se parea exclusa - cum suna Haseganu-Burcusel (ambele cu sh)?) - motivul - "traditia" - o familie are acelasi nume, viitorii copiii care potential s-ar fi intrebat de ce are mama alt nume.

Sotul meu a fost mirat, nu stiu de ce, dar se astepta sa imi pastrez numele si s-a minunat ca iau numele lui.
Oricum sotul nu s-ar fi simtit lezat, pe parintii lui nu-i priveste (daca ei cred ca ii priveste, e treaba lor, ca nu-i intraba nimeni ce cred)

Pana acum nu am avut probleme administrative gen diploma pe un nume si buletinul pe altul, copia dupa certificatul de casatorie rezolva problemele.

Mie nu mi se pare un lucru asa de important, e prima data cand incerc sa exprim ce cred pe tema asta, mi se pare o formalitate, principalul e ca ne intelegem f. bine si ne iubim, restul ....

Monica si Sorana

ghinetz spune:

chiar e o problema la care ma gandesc de ceva vreme. si ma enerveaza ca mi se parea ca nimeni nu ma intelege! eu am luat numele sotului. cred ca e neimportant cum anume te numesti. conteaza ce esti, cum esti,... . incercam insa sa-i explic ca mi-e ciudat sa ma vad strigata altefel, sa ma recomand altfel. ca o viata m-a chemat ghinet si acum...?numele pe care-l port acum e numele lui si numele copilului meu. straneitatea schimbarii acesteia asa, peste noapte, m-a macinat. iar daca am incercat sa discut cu altcineva (de cele mai multe ori barbati) am fost prost inteleasa: ca nu-mi place numele lui, ca am orgoliu de clan, ...
da incerc sa nu ma despart de numele meu si-l folosesc pe net ori de cate ori pot.

Alina spune:

Eu mi-am pastrat numele in urma casatoriei pt ca sotului meu i se parea de neacceptat ca sa-i iau numele,zicea el ca are senzatia ca devin proprietatea lui si nu sotia.In fine,am acceptat dar am intrebat si la starea civila iar doamnele functionarele care habar nu aveau de lege mi-au zis ca e simplu daca vei vrea sa-l schimbi,o cerere si gata....pe naiba!
In Germania esxista si genul de casatorie"fiecare cu numele lui"dar majoritatea au acelasi nume asa ca din primul an ma fost nevoita mereu,dar mereu,sa dau explicatii suplimentare cam peste tot(medic,scoli,banci,etc) ca sintem casatoriti chiar daca avem nume diferite si ne-am cam saturat amindoi de justificarile astea si am hotarit sa iau numele sotului.Oricum fetita poarta numele lui,e un nume german si vorba vine,dä mai bine p-acilea .
Sa nu va zic de cite acte am avut nevoie pina am reusit sa-mi schimb numele in documentele romanesti(cereri,adeverinte,memoriu justificativ,anunt in monitorul oficial,declaratii de la sot,etc)dar am reusit asa ca de aproape o luna purtam toti 3 acelasi nume de familie.Acum urmeaza sa-mi schimb numele si in documentele germane dar e muult mai usor.




Alina

psj spune:

Eu mi-am luat numele sotului si chiar m-am bucurat ca am si eu un nume normal pentru ca vechiul nume avea foarte multe consoane si a trebuit sa alerg sa modific cateva acte oficiale in care aveam numele trecut gresit .
Imi aduc aminte de povestea unui coleg de liceu care avea 2 nume de familie . Parintii lui s-au casatorit civil la oras si religios la tara , la ai lor . Mireasa si-a dorit foarte mult sa-si pastreze si numele de domnisoara numai ca au hotarit sa nu spuna la nimeni pentru ca parintii mirelui erau contra. Insa , la cununia religioasa s-au dus cu certificatul de casatorie si preotul a vazut. Si disperat s-a dus la parintii mirelui sa le spuna ce "rusine" le-a facut feciorul. A iesit un scandal enorm,era sa nu se mai faca nunta si dupa aia n-au mai vorbit vreo 10 ani.Actiunea se petrecea la sfarsitul anilor '70 da' in ultimii ani nu am mai auzit de cazuri din astea din fericire.

elara spune:

Oaaaaaaaaauuuuuuuuu, cata indoctrinare!!!!!!
10 ANI SA NU VORBEASCA CU BAIATUL LOR PENTRU CEVA ATAT DE MARUNT!!!
Ce-ti e si cu "traditiile" astea! Daca, Doamne fereste, le murea baiatul in astia 10 ani? Nu regretau ca au PIERDUT clipe pretioase fara fiul lor PENTRU NIMIC?
Uneori oamenii au asa un talent sa-si cheme singuri NEFERICIREA daca nu vine singura.
DE PARCA AM AVEA 10 VIETI, NU UNA SINGURA.
Offfffff, offffffffffff, offffffff

Cand vor intelege unii oameni ca NIMIC nu-i mai important pe lume decat sa daruiesti iubire si sa lasi sa iti fie daruita?

"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca