Ce inseamna o casnicie fericita?
Raspunsuri - Pagina 6
violeta69 spune:
Marina,
Citesc povestea ta si ma vad pe mine.La fel de nefericita , la fel de nedumerita ...Atatea intrebari si nici un raspuns.Stiu, e probabil nevoia ta de a imparti cu cineva o poveste asa de trista! Ai un copil, dar el nu e totul pt. sufletul tau, nu-l crede cand iti jura pe copil si mie mi-a jurat de n ori si pe biblie si pe mama lui si pana la urma adevarul a iesit la suprafata.Iubrea inseamna cand cel de langa tine e mai important decat tine insuti, dar se pare ca unii nu inteleg asta.eu iti doresc sa treci cu bine peste asta, nu stiu ce sfat ti-as putea da fiindca si eu am nevoie de unul (sau mai multe), doar ca sunt alaturi de tine,
cu drag,Violeta
infofun spune:
Vreau sa-ti mai spun ceva,si vreau sa te mai intreb cate ceva:
Daca sot nu-ti este, tata nu, coleg de camera nici atat(ca se presupune ca un coleg imparte cheltuielile),iubit nu, atunci ce mai ramane? Amant? pai nici asta nu-ti este ca si amantul iti face cadouri si-ti mai i-a lucruri, si unde mai pui ca te alinta de nu stii ce-i cu tine! "Tu il platesti sa-ti fie sot sau amant?! Pai daca e asa schimba-l ca nu este un angajat bun."
SFATUL MEU: Nu te mai chinui nu pierde vremea,tineretea se duce repede si omul asta, sigur nu se mai schimba si merita singuratatea pt. toata viata. Daca si in primul an de casnicie el se uita urat cand luai bani sa cumperi mancare, din care si el mananca, pai la ce te mai astepti? Sa se schimbe acum sau mai tarziu? Asta niciodata n-o sa se intample! Asa ca eu zic sa divortezi , asa o sa plateasca obligatoriu bani pentru bb, iar tu ai sa-ti poti gasi fericirea alaturi de altcineva, sunt convinsa de asta!
Nici o femeie nu merita atata indiferenta, si mai ales copilul tau n-o sa stie niciodata ce este iubirea de tata si e pacat, daca va despartiti poate o sa realizeze ca are un bb si trebuie sa se comporte ca atare adica ca un TATA!
Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!
http://community.webshots.com/user/GabrielaHope
cl spune:
Sotul tau este de un egoism feroce! Rar am mai vazut asa ceva! Asta e stilul lui de viata si nu cred ca mai reusesti sa-l schimbi la varsta lui. Sa ai un copil de care sa nu-ti pese, mi se pare inadmisibil. La cheltuielile casei vad ca nu prea participa, la ale copilului nici atat. Cum adica aveti banii separat??? De castigat, castigi frumusel, ca sa-ti permiti sa te descurci cu copilul. Dragostea nu e suficienta pentru a mentine o casnicie fericita. Divorteaza! Macar atunci iti va plati pensie alimentara si va contribui si el cu ceva la cresterea copilului! Te-ai gandit cat vei mai putea rezista asa? Si copilul ce exemplu va avea? Asa o sa faca si el cand va fi casatorit? Are toata sansele cu un asemenea tata. Doar si sotul tau a vazut asta la mama lui, nu? Iti risipesti timpul si energie inutil cu el! Eu as divorta fara cel mai mic regret!
Claudia
Marina spune:
Din partea autoarei...
"Fetelor, poate de suparare, de deruta, nu m-am facut inteleasa voua: sotul meu s-a comportat rau fata de copil doar la inceput, adica in primele luni de viata. A fost sincer si mi-a spus - nu simteam nimic pentru bb, nu stiu de ce, poate m-am speriat, imi pare foarte rau acum, dar asta a fost.
Nu este un sot model, dar ca tata se comporta exemplar. Copilul are 3 ani jumatate acum, este foarte atasat de tata si veiceversa. Il plimba, ies impreuna foarte mult, merg la masinute, la leagane, in oraselul copiilor, miercuri se gandeste sa plece impreuna la munte cu cortul daca va fi vreme buna.
Imi cer scuze daca m-am exprimat aiurea, sau am fost ambigua, dar de cand copilul a implinit vreo 5 luni, relatia lor este una foarte stransa.
Spune despre copil - este alfa si omega mea, as face orice pentru el, si il cred pentru ca asa se comporta.
Iarasi, o alta interpretare gresita este si cea cu intretinutul caselor (nu ii iau apararea, dar sunt o persoana corecta si nu pot minti) - am spus ca eu intretin una din case in care mergem in WE, el intretine biroul si casa din Bucuresti, ceea ce presupune o cheltuiala considerabila.
Cineva spunea in mod gresit ca nu m-a iubit niciodata - ba m-a iubit, a fost dragoste mare, ne-am plimbat oriunde vedeam cu ochii, am vrut Paris- Paris am avut (din banii lui-eram studenta, plus rochii, genti la case de moda de acolo, tot ce-mi doream), am vrut Barcelona-Barcelona am avut (si tot din banii lui, si iar plimbari pe unde am vrut eu), deci au fost si vremuri bune.
Nu incerc sa-l scuz, este un mare egoist, dar cred ca nu este doar el vinovat: mama lui este aidoma lui - DISPERATA cu banii, are un cont gras in valuta in banca, o pensie mica (3 milioane) si se vaita nonstop. Si mama mea tot 3 milioane are pensia si nu zice niciodata ca nu are ce manca. Asadar, sotul meu a fost crescut de o mama care se vaita si in lipsa unei probleme reale. Sotul meu vrea sa-si stie copilul asigurat, spune - daca eu mor ce faci, cu ce cresti copilul, ce-i oferi din banii astia? - deci cam asa pune problema.
Ma rog, ar fi multe de spus, paradoxal este ca nu e om rau - aduna cainii de pe strada, (a ratat o zi de WE sa gaseasca prin adaposturi un catel luat de hingheri), daca vede la Tv o stire cu un copil bolnav pleaca, i se face rau, lui sa nu-i spui ca nu stiu ce copil a patit ceva, ca are lacrimi in ochi..Fond rau nu are, foarte multe ni se trag din educatia pe care a primit-o.
Repet, mama lui este super zgarcita si disperata dupa bani.
In We am incercat o discutie - a fost dezastru, nu-si recunoaste nici o vina, eu sunt o scorpie (probabil pentru ca nu sunt prietena cu soacra, care in paranteza fie spus nu inghite pe nimeni, nici pe el), eu sunt de vina pentru punctul unde am ajuns, eu nu fac nimic pentru casa, nu se vede nimic, nici bani ca lumea, nici mancare (de curatenie uita ca daca nu as face ar arata casa ca o cocina...), etc, deci fetelor sunt o scorpie care nu merita nimic....
M-am mai usurat un pic. Poate un progres am mai inregistrat - ieri am facut amandoi curat, pentru ca am terminat de renovat casa - intre 2 meciuri (timp in care eu munceam de zor) l-am pus calumea la carat, sters, tras de cutii, aranjat carti si cum ridica vocea (nu suporta sa munceasca in casa, vocifereaza daca-l pui la ceva), imediat faceam scandal. A tacut, nu mai spune nimic, face ce zic eu, m-am decis, ma fac a dracului ca altfel nu mai merge.
Si am mai observat ceva: daca nu-l mai rog nimic, ci-i spun - fa asta, acum - nu mai spune nu, se supune in tacere. Poate am gasit o cale.....
In We l-am obligat sa mergem toti trei la plimbare (obisnuieste sa mearga doar el cu copilul cand sunt eu la job),i-am zis ca , copilul trebuie sa simta ca are o familie, sa mergem impreuna si tata si mama nu numai el singur - am sunat niste prieteni si am mers toti - am iesit si la o terasa, a fost frumos...
Va multumesc si va sarut
O prietena de-a voastra..."
A_Iulia spune:
Nu stiu cum se intampla dar cum are cineva ceva probleme in familie repede solutia data este divortul. Prostie mai mare ca asta n-am auzit. Pai ar fi trebuit sa divortam toate de vreo douazeci de ori pana acum daca ar fi sa luam tot timpul in vizor casatoria model.
Draga mea, toate trecem prin momente dificile in casnicie, toate avem argumente in favoarea noastra. Dar credeti ca ei nu au? Ba au. Asta nu inseamna ca nu avem dreptate, ci ca vedem lucrurile diferit fata de ei. Eu sunt convinsa ca si el tine la voi, doar ca i se pare normal comportamentul lui; cata vreme castigi tu suficient de bine banii tai se cheltuie si ai lui se acumuleaza. Nici eu nu cred ca fondul lui e rau, ci doar habar n-are "legile" nescrise ale unei casnicii. Asa ca invata-l tu, incetul cu incetul.
Parerea mea, asa cum am mai zis, este sa incepi sa ai si tu un cuvant de spus in casa voastra. Nu ai acces la cont? Foarte bine. Spune-i ca ai nevoie de o masina si sa se duca sa ti-o cumpere singurel. Asa cum cumpara terenurile, poate sa cumpere si masina. Daca nu vrea, imprumuta banii de la un prieten de-al lui si du-te si cumpara-ti ce-ti doreste inima. Nu-mi spune ca iei bataie...fa tu asta si daca indrazneste sa ridice mana la tine vin si-l mananc.
Ca tot mai zicea cineva...ia-ti femeie pentru curatenie, plimba-te cu taxiul, du-te la coafor des...etc. Doar iti permiti. Nu mai suferi degeaba pentru ca nu indraznesti sa-i ceri bani. Orice zgarcit isi are nasul.
Curaj mult. Cere-ti drepturile. Ai sa vezi ca o sa se rezolve incetul cu incetul. Mai greu e inceputul.
Pupici multi.
Adina+ bebe Olivia Karla 04.03.2004
infofun spune:
Acum imi pare rau de sfatul meu, pt. ca nu ai spus de la inceput si partile lui bune! Faptul ca la inceput ai avut totul de la el iar copilul acum este ff iubit de el inseamna mult! Trebuia sa spui asta de la inceput poate felele nu mai scriau astfel de sfaturi. Si eu sunt pt. luptat in casnicie cand sunt probleme, insa dupa cum ne-ai scris in primele mesaje riese ca el nu iubeste nici copilul nici pe tine, si atunci...toate fetele cred ca s-au gandit pt. ce sa lupti?. Insa daca este asa cum ai spus in ultimul mesaj, merita sa lupti. Trebuie sa mergi si tu cu el si copilul, nu-l mai lasa asa mult numai cu el, trebuie sa inteleaga ca acel copil are si mama, incearca sa iesiti numai voi trei, fara alti prieteni si incearca sa-l faci sa rada sa se simta bine, iar apoi sa-si doreasca inca o iesire de genul acesta.
Nici mie nu-mi place meciul insa ca sa-i fac pe plac sotului, cand are meci eu ma duc si cumpar seminte ca se "privim" impreuna si chiar am mers si pe stadion cu el la meciuri(soacra-mea murea de ciuda ca nu-l las singur)nu e vorba, ca s-a dus si singur, dar mie imi face placere sa-l stiu langa mine si sa-i fiu alaturi cand se bucura, chiar daca mie nu prea imi face placere.
Incearca sa te schimbi tu ca sa observe si nu-i mai reprosa nimic,
nu-l mai intreba daca te iubeste ori nu.
Mai tine-ne la curent si bafta multa!
PS sa fii un pic mai explicita in mesaje, caci vezi ca sfaturile difera in functie de ceea ce scrii tu!
Cel mai mare pacat este acela de a nu zambi, macar odata, in fiecare zi de viata!
http://community.webshots.com/user/GabrielaHope
elara spune:
« Ce inseamna o casnicie fericita? »
Fara suparare dar in mod sigur nu ce aveti voi. 
Tu esti scorpia ? Ii dau lacrimile cand vede un copil in suferinta la tv si SOTIEI SALE nu-i face un ceai cand e bolnava ????!!!!!
Banii tai si banii lui ???!!!!
Degeaba vacante la Paris, Barcelona, haine scumpe si altele.
Sa-mi fie cu iertare daca te supara parerea mea dar eu zic asa :
- nu te iubeste !
- si trebuie sa divortezi.
Si, cu riscul de a plictisi pe cei care au mai citit « recomandarea » mea 
si de a parea « obsedata » de acesta carte, va recomand tuturor (si in mod special TIE si celor aflati intr-o situatie similara tie) cartea « Arta de a iubi » a psihanalistului Erich Fromm (puteti da o cautare pe google ca sa aflati mai multe despre el).
Mie mi-a adus numai bine - si credeti-ma ca nu-s o bleaga care sa urmez "retete" de fericire cu "procedeaza asa sau asa", ci cartea e una care analizeaza stiintific, psihologic, sentimentul iubirii - cu toate aspectele - iubire erotica, frateasca, parinteasca, iubirea de Dumnezeu...
Poate citind-o, pe puncte vei analiza ce ii trebuie unei iubiri ca sa fie REALA si impartasita si vei putea sa intelegi ce exista intre voi doi, caci iubire sigur nu e. Cu tristete ti-o spun dar te amagesti singura. Tu te agati de ceva ce nu exista.
Ca isi iubeste copilul e foarte bine dar daca pe tine nu te iubeste atunci « casnicia » voastra e moarta. Copilul il va iubi si daca veti fi divortati.
AI DREPTUL SA FII SI TU FERICITA.
Asa cum ti s-a mai zis : copilul are nevoie si el ca tu sa fii fericita. Despre asta vei citi tot in cartea recomandata la « iubirea parintelui pentru copil ». Tu trebuie sa-i dai copilului nu doar « lapte », cum zice Fromm, adica hrana, haine si sa-i implinesti nevoile materiale ci si « miere », adica dragostea de viata, ca el sa se dezvolte armonios si trupeste si sufleteste.
Adina Iulia, scuize ca-ti pare prostie ce ii reciomand eu dar la ei situatia e mult mai grava, este iremediabila. Acest om nu se va schimba! I-a acordat destule sanse.
Si mai auzisem pe aici un sfat tare aiurea. Sa-l laude ca e sot buna cand nu e. Pai asta e minciuna ! Cu minciuna nu rezolvi nimic. Zici ca ai incercat sa vorbesti de n ori cu el, i-ai si scris si…..pauza. Rezultate doar 2 zile.
Daca mai ai putere mai lupta dar eu nu vad sperante. Daca ar fi fost la inceput altfel (dragastos, atent, grijuliu, samd) si s-a racit cu timpul mai erau sanse, dar asa…..nu vad sa se schimbe vreodata.
Greseala e a ta ca ai sperat ce nu se poate. Nu ca e un lucru rau ca i facut-o, asa e natura uman facuta sa spere, dar ti-ai facut rau tie, ti-ai atras suferinta. Dar nu e prea tarziu sa indrepti aceasta greseala si sa inveti ceva din ea, ca sa alegi cu mai multa grija a doua oara.
Numai bine iti doresc si sa-ti dea Domnul minte limpede.
"Ataseaza-te de cei care te pot face mai bun, primeste pe cei pe care, la randul tau, ii poti face mai buni."
Seneca
cl spune:
quote:
Originally posted by Marina
Din partea autoarei...
...
In We am incercat o discutie - a fost dezastru, nu-si recunoaste nici o vina, eu sunt o scorpie (probabil pentru ca nu sunt prietena cu soacra, care in paranteza fie spus nu inghite pe nimeni, nici pe el), eu sunt de vina pentru punctul unde am ajuns, eu nu fac nimic pentru casa, nu se vede nimic, nici bani ca lumea, nici mancare (de curatenie uita ca daca nu as face ar arata casa ca o cocina...), etc, deci fetelor sunt o scorpie care nu merita nimic....
M-am mai usurat un pic. Poate un progres am mai inregistrat - ieri am facut amandoi curat, pentru ca am terminat de renovat casa - intre 2 meciuri (timp in care eu munceam de zor) l-am pus calumea la carat, sters, tras de cutii, aranjat carti si cum ridica vocea (nu suporta sa munceasca in casa, vocifereaza daca-l pui la ceva), imediat faceam scandal. A tacut, nu mai spune nimic, face ce zic eu, m-am decis, ma fac a dracului ca altfel nu mai merge.
Si am mai observat ceva: daca nu-l mai rog nimic, ci-i spun - fa asta, acum - nu mai spune nu, se supune in tacere. Poate am gasit o cale.....
In We l-am obligat sa mergem toti trei la plimbare (obisnuieste sa mearga doar el cu copilul cand sunt eu la job),i-am zis ca , copilul trebuie sa simta ca are o familie, sa mergem impreuna si tata si mama nu numai el singur - am sunat niste prieteni si am mers toti - am iesit si la o terasa, a fost frumos...
Va multumesc si va sarut
O prietena de-a voastra..."
Marina
S-ar parea ca ai gasit solutia. Daca asa vrea el, atunci actioneaza asa! Fa-i tu programul, pune-l la curatenie, daca el nu vrea, nu faci nici tu. Iar daca nu asculta, fii scorpie cu adevarat!!! Cand copilul o sa mai creasca, o sa vrea el sa iesiti toti trei, o sa vezi, o sa va spuna asta. Si atunci, vrea, nu vrea, are timp, n-are timp, o sa iasa cu voi. S-ar parea ca sanse mai aveti. Bafta multa!
Claudia
Cristina_C spune:
quote:
Originally posted by Marina
Din partea autoarei...
Sotul meu vrea sa-si stie copilul asigurat, spune - daca eu mor ce faci, cu ce cresti copilul, ce-i oferi din banii astia? - deci cam asa pune problema.
Daca se gandeste la posibilitatea unei disparitii premature propune-i sa-si faca de pe acum o asigurare pe viata. In felul asta poate sta linistit in privinta copilului. Mi se pare o totala lipsa de consideratie fata de tine faptul ca pune asa problema. Oricat de putin ai castiga, chiar daca n-ai avea servici n-ar trebui sa te faca sa te simti inferioara si sa-ti spuna ca n-ai fi in stare sa cresti copilul fara el. Cu alte cuvinte vrea sa se arate indispensabil si sa te faca sa crezi ca esti neajutorata si dependenta material de el. Fereasca Dumnezeu de o nenorocire, dar sunt convinsa ca te-ai descurca material destul de bine si ca o mama singura. Ai grija mare, asta mi se pare o tentativa de depersonalizare. Nu-ti pierde increderea in tine si nu-l lua in serios. Sa nu cumva s-ajungi sa crezi ce vrea el sa-ti bage in cap! Nu e el mai important pentru copil decat tine, fie si sub aspect material.
Fie ca tot ce-ti doresti sa se implineasca!
Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C
sperantza nu moare spune:
Prietena draga,
e greu de dat sfaturi in situatia ta, asa ca voi face doar putin referire la situatia mea si voi lansa intrebari retorice
eu nu sunt casatorita, dar locuiesc de 1 an impreuna cu prietenul meu, cu care urmeaza sa ma casatoresc. de la inceput banii nostri au fost la comun, stam cu parintii mei deocamdata asa ca din salariul meu dau bani in casa, iar banii lui sunt banii nostri de cheltuiala. cand ai mei sunt plecati la tara totul e in administratia mea mai mult. eu coordonez cumparaturile pentru casa fara ca el sa maraie ceva, daca vrem ceva pentru noi ne sfatuim impreuna, mai mult el e cel care ma taraie prin magazine sa-mi improspatez garderoba. si crede-ma ca si eu am ce-i reprosa, dar sa nu stiu ce bani castiga, iar fiecare sa faca separat ce-l taie capul mi s-ar parea o prea mare desconsiderare. e bine sa investeasca si sa imbunatateasca confortul casei, dar sincer cred ca astfel de hotarari trebuie luate impreuna. cum adica castigi putin, pai de-asta te-a luat sa-l intretii? si se contrazice, desi considera ca tu castigi putin te lasa singura sa te descurci. in situatia asta nu prea vad de ce locuiti impreuna. ce nu ti-ar fi mai bine daca, vorba romanului, n-ai izmene de spalat?
iti doresc lumina in suflet
Sperantza nu moare