cea mai neagra zi din viata mea
Raspunsuri - Pagina 2
Andra1 spune:
Anca, e al 3-lea dr la care ma duc intr-o saptamina, tocmai pt ca fiecare imi spune altceva si toate sint presupuneri. Dar nu stii vorba: "citi doctori atitea pareri?". I-am schimbat nu pt ca nu as fi fost multumita(unul din ei imi e chiar prietena!), ci tocmai ca sa aflu mai multe pareri, dar m-au bagat si mai mult in ceata. Voi mai consulta unul, poate Niculescu de la Giulesti, am auzit ca-i bun.
ardit spune:
Draga mea,
Eu am facut FIV si am avut trei embrioni bine mersi, dar la ecografie s-a vazut ca nu au sac amniotic (sau cam asa ceva) si mi s-a spus ca nu vor rezista (am si poza cu puii). Si foloseam utrogestan cu ligura. Iti repet sfatul pe care l-ai mai primit: vezi mai multi doctori si descoase-i, stoarce-i de informatie. Ceva la modul: "dar daca fac asa...? dar daca aplic metoda...? am auzit ca asta ar fi bine...?"
ardit
danielac spune:
Andra, si sfatul meu este sa mergi la un specialist bun!
Dana si Diana-Maria
http://www.babiesonline.com/babies/f/fatamea
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=diana+nou&mid=201&cid=1072
paginuta personala:
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=danielac
monip spune:
Buna Andra!
Sa stii ca am trecut si eu prin asa ceva in decembrie ( trecem peste cum m-am simtit) si de atunci fac tot felul de analize si ma duc la diferiti doctori, inclusiv din top ten ca sa zic asa. Toti iti spun poezia cu defectul cromozomial care are probab de 50% sa se fi intamplat; apoi mai sunt si alte analize pt boli infectioase care provoaca avort( toxoplasma, clamydia, CMV, microplasma, ureaplasma), probleme cu tiroida, inclusiv niste analize de sange foarte sofisticate (dar astea se dau in general de la 3 avorturi).Plus o ecografie pelvina sa stiu daca n-am ceva defecte pe acolo. Si nici dupa toate astea nu poti fi 100% sigura de ce s-a produs si nici daca o sa ti se mai intample sau nu. Asa ca nu trebuie decat sa ne gandim ca data viitoare vom avea mai multa sansa.
Pupici,
Ramona
try spune:
Andra, imi pare tare rau pentru ce ti s-a intamplat. Si eu sunt tot o Andra care am pierdut anul trecut o sarcina la 11 sapt. Am crezut ca se darama cerul pe mine, dar nu s-a daramat. Am crezut ca-s eu de vine, dar in timp m-am convins ca asa a fost sa fie: bebe a avut o problema. In timp sapand in stanga si-n dreapta si cautand informatii despre toate astea am inceput sa-nteleg ca a fost un pur accident al naturii. Nu am facut nimic care sa pericliteze viata embrionului si imi dau seama ca si la tine a fost acelasi lucru. La mine a fost ceva in neregula inca de la inceput (imi iesise hCG-ul cam mic primele doua dati cum am ajuns la medicul de fam., apoi a 3-a oara a zis ca-i bine. Dar pana la urma pierzand sarcina, mi-am dat seama ca a fost o neregula cu embrionul meu inca de la inceput.
Marea tragedie Andra este ca tu poti sa te simti perfect, sa-ti fie bine, iar bebe acolo sa se lupte sa traiasca si sa nu faca fata. Ceea ce m-a ajutat pe mine foarte mult, psihologic vorbind, sa depasesc momentul a fost cand am constientizat ca bebe nu a fost suficient de puternic sa traiasca. Iar eu nu-mi doresc un copil bolnav sau cu probleme, ci unul sanatos, unul suficient de puternic care sa treaca peste toate problemele pe care el le intamplina acolo in burtica in calitatea lui de embrion si apoi de fat.
Chestia cu defect cromozomial este din pacate cea mai frecventa cauza de avort sontan, mai ales in primele 8 sapt. de sarcina. Stiu ca e frustrant sa primesti un astfel de raspuns tot timpul, dar sa nu-ti ofere nimeni amanunte suplimentare. In fapt e foarte greu de stiu ce anume determina avorturile spontane, sunt nenumarate cauze si de cele mai mutle ori nu se poate interveni cu nimic. Medicii pot sa mai intervina in sustinerea unei sarcini si pastrarea ei cam dupa ce bebelusul a fost complet format. In perioada de formare inca nu s-au gasit prea multe metode de a interveni. Una din ele e insa prevenirea cu tratament de progesteron. Eu sunt acum din nou insarcinata in sapt. 14+ si am luat progesteron pana in sapt. 13 si ceva (de regula progesteronul se prescrie numai pana in sapt. 12-14, n-am auzit de cazuri de porgesteron dupa aceasta perioada). E adevarat ca urmatoarea ta sarcina poate fi una absolut normala si sa nu aiba nevoie nici macar de sustinere cu progesteron, dar... dupa parerea mea daca te ajuta sa te linistesti, eu ti-as zice sa ceri progesteron la a doua sarcina, imediat de cum afli ca ai ramas insarcinata.
La mine cauza defectului cromozomial am pus-o in final pe seama faptului ca eram doar la 3 luni dupa intreruperea a ani si ani de anticonceptionale (cu pauze din cand in cand, dar ultima data nu mai facusem pauza de 2 ani) si am banuit ca ovulul meu eliberat de ovar nu a fost prea viabil si atunci cromozomial au aparut niste neregularitati. Poate ca lasasem prea putin timp organismului sa-si revina dupa ce luasesem atat timp anticonceptionale. Convingerea mea la sarcina actuala este ca ar fi mers bine si fara sa iau progesteron. Eu cred ca am facut parte din categoria celor care au un avort si apoi totul decurge bine.
Papadie e din alta categorie a celor care aveau o problema cosntanta (nivel prea redus de progesteron) si la ea avortul spontan se putea repeta la infinit daca nu ajuta corpul cu supliment de progesteron.
Ideea e ca nu stii niciodata in ce tabara de afli pana nu o patesti de mai multe ori, asa cum a patit-o Papadie, dar problema e: iti permiti sa afli acest lucru? NU, cred ca nimeni nu-si doreste sa piarda x sarcini ca sa afle daca e problema de bebe sau de tine sau e pur si simplu un avort-accident care se intampla de 1-2 ori in viata unei femei.
Prin ce treci acum numai timpul le va rezolva pe toate. La mine au trebuit sa treaca luni bune sa-mi revin psihic. Bine este ca ramai usor insarcinata (si eu am ramas din prima in ambele dati, chiar daca intre sarcini am avut o durata de 7 luni diferenta - ratam ovualtiile) si atunci poti sa-ti reiei rapid incercarile si sa obtii rezultate imediate.
Cauta sa ramai sub observarea unui medic care sustine varianta cu progesteronul.
Dar tu sa stii un lucru legat de declansarea avortului. Sa nu crezi cumva ca embrionul a "cedat" cand ai avut tu avortul spontan. De regula embrionul inceteaza din viata cu mai mult timp inainte. Tu nu ai semne aproape deloc. Iar avortul se declanseaza dupa un timp (corpul are nevoie de un anumit timp de a procesa informatiile si de a actiona in consecinta) care de multe ori se masoara in saptamani. Parerea mea e ca embrionul tau incetase in evolutie cu mult mai devreme de declansarea avortului. Probabil ca daca ai fi facut un test de sange in sapt. 7 el ar fi relevat un nivel scazut de hCG si ar fi ridicat semne de intrebare mai devreme.
Eu am avortat in sapt. 11, dar cu siguranta embrionul meu incetase de mai multe saptamani din evolutie. La mine durerile de burta incepusera in sapt. 7, m-au tinut o luna is in final am avut pete, apoi sangerari si-apoi avortul a fost faza finala.
Pentru data viitoare cauta sa fii sub observarea unui medic inca de la inceput si fa-ti eventual mai des analize de hCG sau ecografii sa te asiguri ca totul merge bine, asa iti va da incredere cu fiecare etapa care o vei parcurge in sarci.
Sunt sigura ca data viitoare totul va fi bine pentru tine. Cauta sa te impaci cu intamplarea asta nefericita. Nu zic sa nu te gandesti la ea si s-o stergi cu buretele, ci din contra, gandeste-te si cauta explicatii care sa te multumeasca. Cu cat vei gasi mai repede aceste explicatii (care nu trebuie neaparat sa fie de genul testelor medicale), cu atat vei reusi sa treci mai repede peste moment si sa te concentrezi mai usor pe viitoarea sarcina.
Numai bine iti doresc.
14+ sapt DNP 1 nov.
Monica-Elena spune:
Ardit la tine cum e pana la urma. Ai pastrat bebeii?
Monica
try spune:
Monica, un bebelus nu are cum sa traiasca fara sac cu lichid amniotic. Nici nu cred ca s-a pus problema la Ardit de a pastra ebrioanele, nu ar fi reusit ele sa ajunga la bun sfarsit. 14+ sapt DNP 1 nov.
ardit spune:
Asa este nu au cum sa traiasca, sa evolueze, ei la momentul pozei erau inca vii dar... A fost frustrant, mai ales ca eu am avut convingerea ferma ca o sa pastrez sarcina (la FIV din cei citiva embrioni care ti transfera la embriotransfer, sa zicem 5, se fixeaza toti sau citiva, sa zicem 4, si in timp, supravietuiesc si mai putini, 2 sau unul. In general se face, la embriotransfer, o estimare (ca un scor) a sanselor de supravietuire a embrionilor, si in functie de asta hotarasti de comun acord cu doctorul cati embrioni iti transfera. Dar exista cazuri in care apar gemeni, tripleti ;) fara sa fie antecedente in familie.)
Try are dreptate, nu trebuie sa te descurajezi, ci trebuie sa perseverezi. Sa fii foarte hotarita
ardit
Andra1 spune:
Draga Try,
Iti multumesc mult pt cuvintele de incurajare. Sint inca la faza cind incerc sa gasesc explicatii pt ce s-a intimplat. Sa fi fost viroza de la s6, sa fi fost un stres puternic din s7...etc. Eu am luat 10 ani anticonceptionale fara intreruperi si apoi am facut 1 an pauza inainte de a ramine si tot s-a intimplat...deci nu cred ca la tine a avut vreo legatura. Sper ca-s cauze genetice si gata. Voi lua cu siguranta progesteron data viitoare (asta daca nu face rau daca e luat fara sa fie nevoie -virilizare fat, etc, tu ce stii de asta?) pt ca nu-mi permit sa mai trec prin asa ceva. Ti s-a recomandat repetarea hCG la prima sarcina sau ai facut-o tu din proprie initiativa? Ma bucur pt tine (s14) si-ti doresc multa, multa sanatate si tie si lui bebe!