In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 5-a)
Raspunsuri - Pagina 12
oanaruth spune:
Psalmul 37:39
Scaparea celor neprihaniti vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
Cel socotit neprihanit de Dumnezeu --cel care a fost iertat prin har--cunoaste permanenta scapare, care vine de la Domnul. Cand era in cea mai mare primejdie -–primejdia mortii vesnice-- Dumnezeu a avut mila, si prin har l-a iertat.
David a cunoscut scaparea Lui Dumnezeu, atat scapare din pericolele vietii, cat si din groapa pacatului. El, mai mult ca oricine, a vazut cum l-a scapat Dumnezeu din mana lui Saul, a filistenilor, a lui Absalom. Dar n-a simtit mai mare scapare decat atunci cand proorocul Natan i-a spus: “Tu esti omul...” Povestea lui Natan a fost simpla. Un om bogat nu a luat din oile lui pentru a ospata un musafir, ci a luat singura mielusea ce-o avea vecinul lui. David a fost indignat pana cand a aflat ca povestea era povestea lui, povestea luarii nevestei lui Urie si omorarea lui in lupta. Nu era scapare nicaieri, si totusi Dumnezeu, in harul Lui nemarginit, l-a iertat.
De aceea a scris David ca nu este scapare in oameni, in bani sau influenta, ci scaparea in orice problema vine numai de la Domnul! Toti cei care s-au increzut in Domnul au fost scapati de multe necazuri. Si chiar daca au trecut prin necazuri, El le-a fost ocrotitor. Asa a scris David: “El este ocrotitorul lor la vremea necazului.”
Doar El ne este scapare si tot El ne ocroteste in fiecare zi! De ce sunt momente in viata cand uitam acest adevar? De ce ne uitam spre alt ajutor cand singurul ajutor este El? Pe cei neprihaniti, pe cei drepti ii scapa Dumnezeu, dar pentru a fi neprihaniti, pentru a fi drepti, tot El a trebuit sa-i socoteasca neprihaniti. Sa ne incredem in Domnul, umbland in neprihanire, facand voia Lui in fiecare clipa. El ne va scapa de vrajmasul sufletelor noastre, de oameni rai si de cursele lor. In orice zi, chiar si in ziua necazului, El ne va ocroti. Slava Lui in veci de veci!
Dana si Iubirea ei, 
Oana-Ruth (2 ani si jumatate)
rachel owen spune:
Adam era informat si pregatit. Stia ca urma o confruntare. Cand si cum – nu-i era descoperit. Geneza 3:1-6 ne relateaza ce s-a intamplat: mai intai un „travesti"- prima sedinta de spiritism de pe pamant, cand diavolul a folosit un sarpe drept „medium" (3:1); apoi un dialog pasnic, deloc agresiv, pentru castigarea increderii (3,2.3); si in final aruncarea, intr-o maniera atragatoare, a momelii: teza fascinanta a „inaltarii", viziunea care-l cucerise si pe el in ceruri, care se incheia cu instigarea pe fata la protest, in numele libertatii si al progresului (3:4,5).
Iată deci schema eterna a ispitirilor: Satana ataca Legea divina ca fiind relativa si irationala; ataca apoi caracterul lui Dumnezeu, sugerand lipsa de iubire, pentru mentinerea lor intr-o stare de inferioritate; si, in cele din urma, forjeaza pe „luciferism", ambitia de a fi ca zeii.
Pe cand Eva contempla surprinsa sarpele graitor, un gand poate ca i-a trecut prin minte: Daca un animal - mancand din pomul oprit
- a ajuns sa vorbeasca, atunci este foarte plauzibil ca si eu să ajung divinitate...! Recunoasteti ceva in firul logic al Evei? In el se regaseste promisiunea tuturor religiilor orientale: omul sa traiasca apoteoza, zeificarea - inaltarea din starea de om la cea de zeu sau semi-zeu!
Eva ia fructul. Dar, chiar daca n-ar fi muscat din el, comisese deja pacatul - in minte, in actul alegerii ei (Geneza 3:6). Apoi Eva pledeaza cum poate mai bine, afectiv si rational, ca sa-l determine pe Adam sa parcurga si el experienta ei transcendentala... Extazul aventurii dureaza cateva minute. O angoasa ingrozitoare ii ia locul. Lumina care-i invaluia s-a ridicat, i-a parasit, iar ei se descopera „goi", fugari de Dumnezeu (Geneza 3:8-10).
Iata primele consecinte: Pentru om – frica. Pentru pamant – un nou “stapan”, prin uzurpare. Pentru univers – aparitia unui buncar al raului, a unui chist de rebeliune in trupul familiei universale.
Acum il inteleg pe Ioan, scriitorul Apocalipsei, cand scria: ’’Vai de voi, pamant si mare, caci diavolul s-a pogorat la voi, cuprins de o manie mare…’’(Apocalipsa12:12). Aici nu exista nici o fractiune de procent arbitrar, ci exclusiv alegerea libera a omului. Din dragoste, Dumnezeu o ratifica.
„Dumnezeu să te tină în palma mâinii Sale, iar îngerii să te îndrume mereu.”
oanaruth spune:
Ioan 8:51
Adevarat, adevarat va spun, ca, daca pazeste cineva cuvantul Meu, in veac nu va vedea moartea.
Cu aceasta afirmatie solemna, Domnul Isus anunta pe ucenicii Sai ca oricine pazeste Cuvantul Lui, in veac nu va muri. Afirmatia aceasta a dat si inca da speranta la mii si mii de credinciosi din toata lumea! Domnul Isus a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi. Cuvantul pe care El l-a predicat a trebuit sa fie pazit cu sfintenie. Ucenicii si cei de acolo desigur ca au ramas inmarmuriti. Ei stiau cerintele Legii. Ei erau familiarizati cu ceea ce Domnul Isus a spus, dar aici nu e vorba de a repeta niste formule sau a citi un crez. Aici Domnul Isus a vorbit despre ramanerea in El si despre pazirea Cuvantului Sau - care spune ca cei care pazesc Cuvantul nu vor muri niciodata. Ei vor muri fizic, se va termina alergarea lor pe acest pamant, dar spiritual ei nu vor muri. Toti cei care pazesc Cuvantul vor trai vesnic cu Dumnezeu.
Pazirea Cuvantului devine o placere pentru cei care cunosc Cuvantul cu adevarat! Cei care doar se plimba prin Cuvantul Lui Dumnezeu, vor gasi tot felul de lucruri greu de pazit. Celor ce-L cunosc pe Autorul Cuvantului, nu li se pare nimic greu.
Pazind Cuvantul avem garantia ca nu vom mai muri. Ce perspectiva frumoasa adusa in lumea in care toti oamenii mor! Sa ne incredem in El si sa umblam in deplina ascultare de Cuvantul lui Dumnezeu, azi si intotdeauna!
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth (2 ani si jumatate)
anda141 spune:
"Ori de cate ori zic 'Mi se clatina piciorul!', bunatatea Ta, Doamne, ma sprijineste totdeauna.
Cand ganduri negre se framanta cu gramada inlauntrul meu, mangaierile Tale imi invioreaza sufletul
Dar Domnul este turnul meu de scapare, Dumnezeu este stanca mea de adapost"
Psalmi 94,18.19.22
Monica si bebe Albert
( 19.ian.2004)
http://community.webshots.com/user/monica1816
Anca Oltean spune:
Minunat Alexxia.Multumesc.
Anca
AOltean
alinamoro spune:
"El nu ne-a judecat dupa pacatele noastre". De ce nu ne-a judecat Dumnezeu pentru pacatele noastre? Nu fiindca l-a judecat pe un Altul pentru ele? Pe un Altul care a luat pacatele noastre asupra Lui si despre care s-a spus ca "Dumnezeu l-a pedepsit cu mania Lui ingrozitoare"? Si pentru ce l-a pedepsit, daca nu pentru pacatele noastre? O, Doamne indurator, Tu esti prea drept sa te razbuni de doua ori pentru aceleasi nelegiuiri si fiindca ti-ai indreptat ingrozitoarea manie asupra Lui, acum nu o vei mai abate si asupra noastra, ci pedepsindu-l pe El dupa faradelegile noastre, pe noi, ne vei rasplati dupa meritele Sale!!" (Sir Richard Baker)
alina
Arhistefy spune:
Dragele mele, multumesc mult de tot pentru mesajele voastre. Sunteti minunate
Nu te fali cu ziua de maine, caci nu stii ce poate aduce o zi. (Prov.27:1)
Amanarea este un cuvant foarte folosit astazi. Inseamna a lasa pentru maine ceea ce poti face azi. Biblia ne avertizeaza de nebunia amanarii, presupunand ca maine va gazdui lenesa si nejustificata noastra amanare. Iacov spune ca noi nu cunoastem viitorul si ca viata noastra este trecatoare ca un abur (Iacov 4:14).
Un incident petrecut in timpul Revolutiei americane ilustreaza tragedia ce poate rezulta din amanarea lucrurilor. Se spune despre colonelul Rahl, comandantul trupelor britanice din Trenton, statul New Jersey, ca juca carti atunci cand un curier i-a adus un mesaj urgent in care se spunea ca trupele generalului George Washington treceau raul Delaware. Rahl a pus scrisoarea in buzunar si nu s-a sinchisit s-o citeasca pana la terminarea partidei. Apoi, dandu-si seama de seriozitatea situatiei, s-a grabit sa-si alinieze trupele pentru atac, dar din cauza amanarii n-a mai putut face mare lucru.El si multi oameni de ai sai au fost ucisi, iar restul regimentului a fost capturat.
Nolbert Quayle a spus:"Numai cateva minute de amanare l-au costat viata, onoarea si libertatea soldatilor sai. Istoria lumii este plina de epavele unor planuri terminate pe jumatate si de solutii neexecutate. "Maine" este scuza lenesului si refugiul incompetentului".
Daca stii ca Domnul are ceva de facut pentru tine - sa scrii o scrisoare, sa dai un telefon, o slujba de facut - nu amana! Fa-o astazi!
Diavolului nu-i pasa cat de mult bine putem face, atata timp cat nu-l facem astazi.
Cu drag,
Mihaela
oanaruth spune:
Psalmul 59:16
Dar eu voi canta puterea Ta; dis-de-dimineata, voi lauda bunatatea Ta. Caci Tu esti un turn de scapare pentru mine, un loc de adapost in ziua necazului meu.
Psalmistul David a cantat mai mult decat toti cantaretii lui Israel. El a cantat cand i-a fost bine si cand i-a fost rau. Pentru el cantarea era mijlocul de apropiere de Dumnezeu. Cantarea aceasta a
fost compusa cand Saul a trimis sa-i inconjoare casa ca sa-l omoare. El nu se gandea decat la bunatatea Lui Dumnezeu, bunatate pe care el a experimentat-o in tot timpul cat a alergat dinaintea lui Saul. Bunatatea Lui Dumnezeu se innoieste in fiecare zi, de aceea psalmistul canta bunatatea si puterea lui Dumnezeu. Dumnezeu a fost si este un turn de scapare si un loc de adapost pentru toti care nadajduiesc in El. Pe David l-a adapostit de Saul si de alti oameni rai si la fel face si astazi! Pe copiii Lui, Dumnezeu nu-i lasa prada ispitelor si altor atacuri. Sa cantam si noi lauda Domnului in fiecare dimineata; sa laudam si noi bunatatea Lui! Ca si David, si noi am experimentat si experimentam bunatatea innoita a lui Dumnezeu. La fel ca in vremurile de demult, zile de necaz se abat asupra noastra; necazul nu ne va ocoli pe niciunul.
Dumnezeu va fi un turn de scapare pentru toti care vor nadajdui in El.
Fie si saptamana aceasta cantarea de lauda in inimile si pe buzele noastre, dis-de-dimineata sa laudam bunatatea Lui Dumnezeu si sa ne incredem pe deplin in El!
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth (2 ani si jumatate)
oanaruth spune:
1 Corinteni 6:12
Toate lucrurile imi sunt ingaduite,dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stapanire pe mine.
Apostolul Pavel, campionul libertatii crestine, a inteles libertatea in sensul ei normal. Foarte multi iau libertatea crestina ca fiind libertatea spre pacat. Pavel a scris ca, desi a fost liber sa faca ce-a vrut, Duhul Sfant i-a aratat ca nu toate erau de folos. Duhul Sfant nu lasa pe cel credincios sa faca lucruri care nu folosesc! E de-a dreptul uimitor cat de multi crestini petrec timp cu lucruri nefolositoare! E greu de identificat ceea ce Duhul Sfant face in astfel de oameni.
Pavel a spus ca mai era un risc, si anume riscul ca anumite lucruri sa puna stapanire pe el. Obiceiurile, deprinderile ce le avem au tendinta sa devina dominante in vietile noastre. Multi dintre cei care fumeaza, beau, sau urmaresc filme nefolositoare, spun ca oricand doresc ei se pot lasa de aceste lucruri. Putini insa pot sa se lase cu adevarat. Cei ce folosesc droguri devin dependenti, subjugati de ele; tot asa, spune Pavel, pacatul te face dependent.
Cum folosim noi libertatea pe care am primit-o prin Domnul Isus? Facem din libertate un prilej de pacatuire? Ne angrenam si noi in lucruri nefolositoare? Sunt oare timpul, banii si energiile noastre investite in lucruri vesnice, sau se duc pe lucruri de nimic?
Suntem noi robii lucrurilor de nimic? Au pus toate aceste lucruri stapanire pe noi? Tirania preocuparii cu lucruri pieritoare ne zdrobeste oare sub povara ei?
Sa ne folosim libertatea pentru slavirea Lui Dumnezeu. Toate ne sunt ingaduite, dar nu toate sunt de folos! Nimic nu trebuie sa puna stapanire pe noi!
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth (2 ani si jumatate)
Arhistefy spune:
Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui. Eclesiastul 3:1
Auzim adeseori spunandu-se:"Daca ar fi cateva ore in plus in zi!" Cu toate acestea Dumnezeu face ca pamantul sa se roteasca la fiecare 24 de ore, timp suficient ca sa facem tot ce ne cere El in fiecare zi. O problema poate fi si faptul ca nu punem lucrurile de pe primul loc, pe primul loc si incercam sa le facem pe toate.
O scriitoare cunoscuta isi aduce aminte ca dupa ce prima ei carte a fost tiparita, a intalnit o femeie care era sora medicala la o maternitate. Cu o gramada de micuti tragand de ea, ea s-a uitat cercetatoare la scriitoare:"Doamna! Trebuie sa fiti foarte ocupata!" a spus ea. "Nu cred sa fiu mai ocupata ca dumneavoastra", a raspuns scriitoarea. "Cum aveti timp sa le faceti pe toate?" a intrebat femeia. "Simplu. Nu le fac pe toate. Fac prima data ceea ce cred ca este cel mai important".
In textul de astazi, Iosua porunceste soarelui si lunii sa stea, astfel ca orele de lumina sa se prelungeasca. Nu e de mirare ca Dumnezeu a raspuns prompt rugaciunii lui, deoarece Iosua a vazut ca ziua zboara. Uimitoarea minune sugereaza ca exista intotdeauna timp suficient sa facem ceea ce ne cere Dumnezeu. O, El nu va adauga in mod supranatural ore la ziua noastra, dar prin Cuvantul Sau si prin Duhul Lui cel Sfant, ne va arata ce sa facem si ne va da putere s-o facem.
Presiunile vietii ne tin mereu in alergare? Poate ca ar trebui sa ne concentram din nou asupra prioritatilor. Poate ca incercam sa realizam prea multe si sa ne repartizam energiile unor scopuri gresite. Cand cautam prioritatile lui Dumnezeu, zilele pe care ni le da El sunt suficient de lungi.
Descoperirea ca nu trebuie sa le faci pe toate poate fi una din cele mai mari eliberari ale vietii.
Cu drag,
Mihaela