Cum v-ati cunoscut partenerul de viata?

lorelei_19 spune:

ceeee de povesti romantice si frumoase!!! fetelor, mai scrieti, ca tare-mi plac! sa fiti iubite si fericite

Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm

sinzi_ana spune:

Ce subiect frumos!!!
Noi ne-am cunoscut intr-un club, prin niste prieteni comuni. Am tot iesit in gasca, pana am inceput sa iesim doar in doi fara sa ne dam seama ca ne placeam. Dupa un an, am format un cuplu, si dupa alti 5 o familie!!!
am trecut prin multe incercari, dar am razbit in toate, si sper din tot sufletul sa razbim in continuare pentru ca meritam amandoi si daca ai o relatie deosebita merita sa lupti pana in panzele albe pentru ea!!!
Sinzi si RAdu
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana

delilu spune:

Superbe toate povestile.
Mi-as dori si eu una asa de frumoasa. Inca o astept...

BellaDonna spune:

Hai sa spun si eu povestea mea, noi ne-am cunoscut in '98, era vara mai precis la sf lui iunie , parinti plecatii in concediu , fratiorul plecat si el la tara , eu singurica acasa,
Prieteni vroiau sa mearga ca in fiecare an la manastirea Neamt pt cantonament si rugaciune(pt. mine era prima data) si nu prea eram hotarata daca sa merg sau nu ,noroc cu prietena mea care ma tot indemna ca de ce nu, tot stau singura sa merg.
Asa ca fac pregatirile pt drum ne intalnim toti la gara, atunci l-am vazut pt prima data si credeti-ma ca am avut asa ca o revelatie ca si cum l-am mai vazut, orcum a fost un sentiment nou si straniu pt mine, nu am bagat in seama , deci stam o saptamana la munte vorbim foarte mult , dar nici o aluzie ca i-ar place de mine, orcum ma simteam prea bine singura si nu prea ma gandeam la o relatie,
Si se apropie plecarea si santem deja in tren in drum spre casa ,atunci imi face o vaga aluzie ca ar vrea sa ne intalnim in dupa amiaza respectiva la o terasa, ce m-a impresionat ca insistat sa ma ajute cu bagjele cand am ajuns desi se oferise si alte cunostinte care stateau mai aproape pana la urma a smuls bagajul din mana persoanei respective, ca nu el ma conduce acasa.
Ne-am intalnit in aceeasi zi ,ficare cat mai gatit, aratam si bine bronzata la munte in hainele mele albe ,si nici la intalnire eu nu m-am prins ca el imi facea curte deja cand m-a condus acasa si ma trezesc ca ma saruta atunci m-am indragostit de el , la o luna ma cere in casatorie ,dupa un an in care am fost departe unul de altul, el aici la munci, ne-am casatorit, iar iubirea noastra a crescut de la un an la altul , acum avem si o gagalice nu mai e asa mica (4 anisori) dar tot micuta e in ochii mei.

adelau spune:

eu si sotul ne-am cunoscut in curtea scolii la care am invatat amandoi la un meci de baschet.Desi avea 28 ani si eu 24 si locuiam de atata timp in acelasi cartier nu ne cunosteam.cand l-am vazut am simtit ,,puricei''in stomac ca la 16 ani,iar cand la o saptamana m-a invitat la o cafe simtem ca explodez de emotie,de la cafea am mers in parcul Herastru si am stat de vorba pana la 2 noaptea,in 3 luni ne-am casatorit si ne iubim enorm..........

Adela

olga_stan spune:

trebuie sa imi spun si eu povestea de dragoste!
intr-o zi ma roaga cineva sa o insotesc la o persoana care ghicea in cafea (eu sunt mai sceptica cand este vb. de "ghicitoare"). merg ca nu prea aveam ce face in ziua aia si dupa ce ii ghiceste prietenei mele, doamna se ofera sa imi ghiceasca si mie...nu am refuzat mai ales ca trasesem cu urechea la ce ii zisase prietenei mele (mie mi se parea ca bate campii) si m-a facut curioasa sa vad pe mine "cu ce ma infloreste, minte". incepe cucoana cu: o sa intalnesti la o petrecere (eu nu aveam prieten) un baiat dar nu indrazniti sa va cunoasteti, dar o sa intervina un alt prieten care o sa va faca cunostinta......(eu stateam plictisita si gandeam in sinea mea.."tipic pentru ghicitoare, doar nu o sa cred toate prostiile acestea, adica la o petrecere bla,bla"...asa ca mi-a intrat pe o ureche si mi-a iesit pe alta tot ce a zis femeia aceia.
la scurt timp am organizat petrecerea de sfarsit de facultate la care am fost si eu pentru ca imi doream sa fiu prezenta ca sa imi iau ramas bun de la profesori. nu ma asteptam la ceva spectaculos pentru ca imi stiam colegii si nu aveam simpatie speciala pentru cineva, asa ca, la bal s-a intamplat sa fie si un baiat (nu era coleg cu noi) dar a venit sa dea o mana de ajutor cu transportul profesorilor fratelui. exact asa s-a intamplat cum a prezis "ghicitoarea", baiatul in cauza nu a indraznit sa ma invite la dans si pana la urma ne-a facut cunostinta un coleg la doua saptamani dupa bal. de atunci suntem impreuna.
olga si adrian

Davina spune:

Sa va spun si eu povestea mea de dragoste
Mi-am cunoscut sotul pe net in '02.Am vorbit cam 9 luni pe chat ,ne-am scris aproape 300 mailuri unul altuia si cam 50 de scrisori prin posta .In mai 2003 ne-am vazut pentru prima data ,am avut impresia ca ne cunoastem de o viata .Dupa 2 saptamini mi-a propus sa ne logodim . Peste 2 luni ne-am casatorit .Pe data de 15 iulie 2004 facem un an de la casatorie .Eu acum sunt insarcinata in 27 de saptamini si asteptam cu nerabdare sa tinem in brate minunea care se afla acum in burtica .Suntem foarte fericiti si imi iubesc sotul mai mult decit in prima zi cind l-am vazut .
Va doresc multa fericire la toate si ca povestea de dragoste sa fie vesnica .

Elenalove27 spune:

quote:

---

Originally posted by Davina

Sa va spun si eu povestea mea de dragoste
Mi-am cunoscut sotul pe net in '02.Am vorbit cam 9 luni pe chat ,ne-am scris aproape 300 mailuri unul altuia si cam 50 de scrisori prin posta .In mai 2003 ne-am vazut pentru prima data ,am avut impresia ca ne cunoastem de o viata .Dupa 2 saptamini mi-a propus sa ne logodim . Peste 2 luni ne-am casatorit .Pe data de 15 iulie 2004 facem un an de la casatorie .Eu acum sunt insarcinata in 27 de saptamini si asteptam cu nerabdare sa tinem in brate minunea care se afla acum in burtica .Suntem foarte fericiti si imi iubesc sotul mai mult decit in prima zi cind l-am vazut .
Va doresc multa fericire la toate si ca povestea de dragoste sa fie vesnica .

---

Draga Davina, asa de mult seamana povestea ta cu a mea !!!Sarcina usoara .

Elena www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19603" target="_blank">Povestea lui Alvaro-Daniel
web1-www.picturetrail.com/Elenalove27" target="_blank">web2- 6 luni WOW

adriana spune:

Davina, Elena , facem un club al relatiilor virtuale fericite?

Eu am inceput sa corespondez cu sotul meu in octombrie 2000, in ianuarie 2001 ne-am vazut prima oara ... eram deja luati...ne cunosteam si ne completam reciproc.. nu mai trebuia nimic in plus, nimic in minus
Ne-am casatorit in februarie civil, in aprilie religios.. si de atunci


Adriana, Codrin(19 aprilie 2002) si Olguta( 6 decembrie 2003)

CryssUK spune:

Salutare!
F. frumoase povesti de dragoste!!!!!!!!
SA va povestesc si eu cumn a inceput povestea noastra de dragoste.
Si pt inceput,sa va dau un mic detaliu care pt mine nu e deloc intamplator , dat fiind contextul in care ne-am cunoscut.
Noi suntem :Cristina si Cristian
Era in anul 2001 si eu ma rugasem de multa vreme sa cunosc un baiat care sa ma iubesca si pe care sa il iubesc.Eram destul de exigenta in alegerea prietenilor si eram singura, singurica de vreo 3 ani.In liceu avusem niste relatii fulgeratoare care s-au sfarsit trist si nu mai aveam incredere in barbati!
Ma rugam adeseori la moastele Sfintei Parascheva de la Miropolia din Iasi.Eram trista vazand mereu cupluri, cupluri tinandu-se de mana prin Copoul atat de romantic,iar eu studenta,tanara,dragutam isteata si...singura.
Apropo, ca am citit ce a scris Olga,si eu am patit tot la fel!
Era o zi de duminica,banuiesc 1dec 2001, cand m-am dus la o ghicitoare(de fapt prietena de familie cu noi, o femei f desteapta si care invaytase un pic de astronomie,etc).Mai fusesem eu la ea, dar stiam ca e impotriva religiei si nu voiam sa cred in ce imi spunea mereu.Dar, de multe ori avea dreptate!
Mi-a spus asa''in 4puncte o sa mergi la o petrecere si o sa intalnesti un baiat cu ochi verzi care e scris in soarta ta!Are un suflet bun si are numai unul dintre parinti.Are semn pe partea stanga!''
Am plecat de la ea si radeam cu inca o prietena de prezicerile ei...
In aceeasi zi am plecat inapoi in Iasi.
In camin,colegele de camera erau dornice de distractii si am stabilit cu totii ca mergem joi in dicoteca(eu mergeam mai rar, dar acum era sf de semestru si mergea o distractie!).Eram de toti vreo 8 care ne hotarasem ca mergem sigur si ne distram , dar in seara cu pricina, unu ba ca s-a imbolnavit, unu ca s-a certat cu prietena, unu ca nu are chef si tot asa, de ramase numai o colega de-a mea de camera.
Eu mi-am zis ca nu plec de nebuna doar cu ea.Dupa multe insistente mai gasim inca o fata si plecam de nebune in ...discoteca.
A fost muzica f buna, ne-am distrat de minune,dar eu uitasem de preziceri.Numai la asta nu imi statea mie gandul!
Pe la 2 noaptea, dansand ma lovesc de cineva , sau mai bine zis ''se loveste cineva de mine''(cel putin asa credeam eu).
Ma intorc revolata si uimita spunandu-mi in gand ''cine da peste mine, ce nerusinare!''.El(Cristi)se intoarce revolat ''cine da peste el?!''
Darrr...cand ne intalnim privirile ne inia o pauzam brusc, si el intr-un gest de impacare imi intinde mainile si zambeste.
A fost cea mai silentioasa si frumoasa invitatie la dans, a fost ceva magic . Eu am intins mainile spre el si am inceput sa dansam.Imi venea sa rad de situatie, ca eu in 4 ani de cand mergeam la discoteca, nu acceptasem niciodata sa dansez cu un necunoscut.
Imi amintesc si acum ca m-a intrebat ce cadou am primit de Mos Neculai, pt ca in seara aia era sarbatoarea Sf Neculai cand copii primesc cadouri.Ca de obicei , nu primisem nici un cadou,si mai tarziu mi-am dat seama ca de fapt D-zeu imi trimisese cel mai frumos cadou in acea noapte sfanta:pe puiutul meu drag,pe omul care avea sa imi schimbe viata.
Cristian, Pui cum ii spun eu mai mereu, sau chiar si Gurita,este iubitul pe care mereu l-am visat, frumos, gentleman,credincios(in sensul religios dar si fidel)iubitor,foarte harnic,nu este f gelos,modest,uneori prea altruist,un om care nu se joaca cu cuvintele,dar care a avut curajul sa spuna peste 1 an ''te iubesc!''.
Era sfarsitul inocentei mele si inceputul vietii mele de femeie implinita,cu mai multa incredere in ea.
Numai impreuna suntem un tot,e si copil si urias,e si prieten si iubit,e umarul pe care plang si omul care-mi iarta greselile si micile prostii de fiecare zi!
Si inca ceva,care sa fie ca o dovada in plus ca D-zeu ne asculta rugaciunile.
Am venit eu intai in UK cu gandul si durerea in suflet ca nu o sa ne vedem 1 an, dar toate s-au aranjat ca prin minune si in numai o luna am reusit sa il aduc aici langa mine.
Asta este povestea noastra!
Va pup,
Cristina