ai carte, ai parte!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Idora spune:

Da, imi aduc si eu aminte cat de mult citeam inainte, ore intregi nu lasam cartea din mana.Mama de multe ori imi spunea dar mai lasa cititul ala si mai iesi pe afara.Dar nu puteam, erau ca un drog.Am citit foarte multe carti de cand am inceput sa invat sa citesc.Am inceput cu povestile, (aveam toata seria de povesti nemuritoare si alte povesti) si am continuat cu romanele.Am citit aproape toata biblioteca lui tata care are sute de carti cu exceptia celor de razboi.Ce mai mult mi-au placut "Fiul risipitor", "Toate panzele sus", "Tess DŽUberville", colectia lui Alexandre Dumas si multe altele!!
Ce vremuri!!
Acum m-am mai lenevit, de mult timp n-am mai citit o carte, doar reviste si ziare de pe Internet!
Fiul meu la 12 ani nu cred ca a reusit sa citeasca o carte de la cap la coada.Nici nu il vad prea pasionat de ele dar in schimb e as in calculatoare.Dar cred ca toti copiii din generatia asta nu prea citesc! Asa sa fie?? Ai vostri cum sunt??

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simi spune:

"Visul" de Mircea Cartarescu a fost si a ramas cartea mea de capatai.
Idora intrebai de copii mai maricei, al meu baiat, 13 ani, a citit toate cele 4 volume Harry Potter, iar acum la scoala are in fiecare 2 saptamini un roman de Jules Verne de citit si resumat de facut la el (ca de n-ar fi obligat, doar n-ar pune mina pe nici o carte) Tot de la scoala i-a dat de citit Insula misterioasa, Marile sperante si tot felul de scriitori canadieni (Gabrielle Roy- pe care am descoperit-o si eu in acest fel). Dar cum zici, daca n-ar fi obligatoriu, nu cred ca l-as vedea cu cartea-n minutza. Dar la computer- doctor, nu alta!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Idora spune:

Simi, adevarul e ca nu mai e viata ca pe vremea noastra.Sunt prea multe alte tentatii,(tv, internet, reviste etc.) simt si eu asta pe pielea mea!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anda141 spune:

Da,da Idora, mare pacat ca acum copii nu mai citesc din cauza calculatorului si a nenorocitelor alea de jocuri violente!! Eu am citit cand eram mica non stop, citeam si in timpul orei la scoala, pe sub banca, asa drag imi era sa citesc si as citi si acum , dar nu prea mai am timp.
Eu as vrea sa-i cumpar copilului meu toate cartile cu povesti care ne-au incantat noua copilaria, am vazut ca au inceput sa mai apara prin librarii!! Sper sa nu-l fure computerul!!

Monica si bebe Albert ( 2 luni)
http://community.webshots.com/user/monica1816

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AC spune:

Dar Fenimore Cooper Ultimul mohican?
Ca doar nu spuneti ca noi suntem ultima generatie de cititori? Eu am luat-o radical.... televizor acasa nu mai am. Sa va vezi suferinta pe noi! Calculatorul... nu avem jocuri pe el. Am pus Linux asa ca pana va invata sa faca ceva... va mai dura... si punem pe dvd la ecranul cu cristale lichide mare cate o caseta cu desene animate duminica si gata. La joaca, la somnic. Apoi la citit.
Sambata e ziua de plimbat iesit afara...
Eu abia scapand de tv am sesizat ce dependenta devenisem.


Anne-Sarah si mamica sa Andreea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lauraa spune:

AC, ma intereseaza subiectul cu scapatul de TV. Poti sa poestesti mai multe? Cum ati ajuns sa luati hotararea? A fost unanima? Cum e fara? E mai bine pt. viata de familie?

Laura si papusica din burtik (34 saptamani)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns drophy spune:

vad ca s-a incins atmosfera dar nu stiu de ce, eu nu as renunta inca la cartile copilariei! dar nu spun nu nici la noutati! de examplu ultima carte citita a fost "muzica unei vieti" de andrei makine, un contemporan! e sen-za-ti-o-nal! daca va pica in mana cititi-o CA MERITA!!!
va pup

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisi-pis spune:

Andreea, felicitarile mele pentru renuntarea la televizor! Am stat si eu un an fara televizor, si pot sa spun ca a fost anul cel mai "plin" din viata mea. De ceva vreme cohetez si eu cu ideea, si as mai incerca inca o data, dar pe vremea aia eram singura, iar acum nu il vad pe sotul meu renuntid la stiri, si nici pe mine ne-vegetind la ore tirzii.
Si nostalgiile mele ma duc cu gindul nu numai la cartile copilariei, ci si la discurile de vinil cu povesti si piese de teatru care mi-au insotit prinzurile si cinele copilariei (fara poveste nu mincam).

Mergi la inceput