Ce ati intreba un mare duhovnic?

Ce ati intreba un mare duhovnic? | Autor: adrianangi

Link direct la acest mesaj

intrebari de ordin general, nu intimitati...
Nu peste mult timp voi merge sa discit cu unul dintre cei mai mari duhovnici in viata ai Romaniei, Arsenie Papacioc se numeste, si nu vreau sa fiu egoista. Adica, sa caut raspuns doar la intrebarile mele... Aveti vreo apasare pe suflet la care credeti ca pot gasi acolo dezlegare? Eu, de pilda, vreau sa-l intreb de ce sufera copii, pentru ce atita durere? De ce mor copiii?
Si-ar mai fi si altele, dar vreau sa va dau voua cuvintul... Daca vi se pare prea personala intrebarea, puteti sa mi-o postati pe PM. La toate voi incerca sa aflu un raspuns de la duhovnic, iar interviul rezultat il voi face public si aici.

"Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mamicaluitheo spune:

Si eu l-as intreba acelasi lucru, de ce trebuie sa sufere copilasii?
daca explicatii medicale nu pot fi date ce explicatii sa cautam, atunci cand ai grija de ei si le oferi tot ce e mai bun?De ce se intampla atatea nenorociri? Copiii sufera pentru pacatele parintilor, oricare ar fi ele?

Andreea/mamica lui theo si a lui florin

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tora97 spune:

da, mamicaluitheo, copii platesc pt pacatele parintilor si nu numai.. sint asa zisele pacatedin neam, care se intind, cfm spuselor preotilor pe 7 generatii cite 7 parca..
stiu, este revoltator.. si mie mi se pare, dar acest lucru ne obliga pe noi, parintii sa ne "curatam" si pe noi si implicit sa curatam si drumul lor, al bietilor puisori...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxana1974 spune:

Nu vreau raspunsul la alta intrebare in afara de cea pe care vrei sa o pui tu. Abia astept raspunsul, desi cred ca va fi mai mult o pilda sau o morala...
Mamicaluitheo, eu imi amintesc doar un paragraf din Biblie care ma intristeaza si aproape ma inspaimanta "parintii mamanca agurida si copiilor li se strepezesc dintii". Nu explica nici ca da nici ca ba pt toate pacatele sau doar o anumita categorie...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ellaalba spune:

Superb!
e un lucru minunat sa ti se intample asta! Sa poti sa asculti sfaturile unui Duhovnic mare. Sufletul nostru cauta lumina...indiferent de cat parem sau suntem de aproape de Dumnezeu si un calauzitor in aceasta cautare e ceva extraordinar.
Asteptam cu interes inteviul tau!

P.S.Iar cu intrebarile personale...hm...io cred ca nu ne deosebim prea mult in ceea ce privesc pacatele sa zicem...dar in fine, unii avem de ascuns adevarul dintr-un motiv sau altul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cl spune:

De ce trebuie sa plateasca copiii pacatele parintilor?
De ce puiutii aia, nevinovati, care au murit la nastere sau au fost nascuti morti, deci sunt nebotezati, nu au dreptul la o slujba religioasa???
De ce sufletele copiilor avortati plutesc undeva in deriva? Nu sunt nici in rai, nici in iad? Dupa mine ar trebui sa fie in rai, ei nu au absolut nici o vina!
De ce este atata rautate pe lumea asta? Si mor atatia oameni nevinovati?
De ce nu au copii decat cei ce ii doresc?
...

Claudia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luizax spune:

1. Care sunt pacatele? :o) o lista ceva? :o). Pt. ca nu exista nimeni fara pacate, ashadeci si prin urmare toti suferim, si copiii nostri si copiii copiilor nostri si asha mai departe.
2. Daca noi suntem norocosi...si copiii nostri or sa fie? (pentru ca daca eu sunt norocoasa, normal ca nici copilul meu nu o sa pateasca nimica...pt. ca daca ar pati asta ar insemna ca eu nu sunt norocoasa...iar eu sunt). Si.....bafta noastra se intinde peste generatii? :)))) cam la fel cu aia cu pacatele si platitul?

Luizax - karkotash shef!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lili spune:

Si eu as avea cam aceeasi intrebare : de ce oare niste copilasi nevinovati , niste sufletele mici si nevinovate .. mor... inainte de a se naste..Ce pacat atat de mare am incat am pierdut 3 copilasi nevinovati...Unde gresesc...Intr-un fel cred este aceste intrebari mi le pun pur si simplu mie...dar tare as vrea sa am si o alta opinie.
Ideea este geniala.. sunt doar cativa oameni care au intradevar har divin... si cred ca parintele Arsenie Papacioc este unul dintre ei.
Mii de multumiri.
Lili

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elena spune:

quote:
Originally posted by roxana1974

Nu vreau raspunsul la alta intrebare in afara de cea pe care vrei sa o pui tu. Abia astept raspunsul, desi cred ca va fi mai mult o pilda sau o morala...
Mamicaluitheo, eu imi amintesc doar un paragraf din Biblie care ma intristeaza si aproape ma inspaimanta "parintii mamanca agurida si copiilor li se strepezesc dintii". Nu explica nici ca da nici ca ba pt toate pacatele sau doar o anumita categorie...



Fetelor, va dau o veste buna :-) eu am gasit in Biblie exact contrariu, si anume ca fiecare om va plati pentru pacatele lui si nu pentru cele ale parintilor lui. In Ezechiel 18.1-30 este tratata pe larg exact problema asta:

1. "Cuvintul Domnului mi-a vorbit, astfel:
2. „Pentruce spuneti voi zicatoarea aceasta in tara lui Israel: „Parintii au mincat agurida, si copiilor li s'au sterpezit dintii?"

apoi :

5. Omul care este drept, care face judecata si dreptate,
6. care nu maninca pe munti* carne jerfita idolilor, si nu ridica ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinsteste** nevasta aproapelui sau, si nu se apropie de nevasta-sa in timpul† necurateniei ei,
*Cap.22.9. **Lev.18.20;20.10. †Lev.18.19;20.18.
7. care n'asupreste* pe nimeni, care da inapoi
................
9. care urmeaza legile Mele si pazeste poruncile Mele, lucrind cu credinciosie, - omul acela este drept , si va trai* negresit, zice Domnul, Dumnezeu."
10. „Daca acum omul acesta are un fiu iute la minie, care varsa* singe, sau care face ceva de felul acesta;

11. daca acest fiu nu se ia in nimic dupa purtarea tatalui sau neprihanit, ci maninca pe munti, necinsteste pe nevasta aproapelui sau,
12. asupreste pe cel nenorocit si pe cel lipsit, rapeste, nu da inapoi zalogul, ridica ochii spre idoli si face* uriciuni,

13. imprumuta cu dobinda si ia camata, s'ar putea oare sa traiasca un astfel de fiu? Nu va trai; a savirsit toate aceste uriciuni, de aceea trebuie sa moara. Singele* lui sa cada asupra capului lui!

14. Dar daca un om are un fiu, care vede toate pacatele tatalui sau, le vede, dar nu face la fel;
15. daca fiul acela nu maninca* pe munti si nu ridica ochii spre idolii casei lui Israel, nu necinsteste pe nevasta aproapelui sau,
*Vers.6,etc.
16. nu asupreste pe nimeni, nu ia niciun zalog, nu rapeste, ci da din pinea lui celui flamind si acopere cu o haina pe cel gol,
17. isi abate mina dela nelegiuire, nu ia nici dobinda nici camata, pazeste poruncile Mele si urmeaza legile Mele, acela nu va muri pentru nelegiuirea tatalui sau, ci va trai negresit."

Apoi in evanghelia dupa Ioan este relatata povestea orbului din nastere si ucenicii l-au intrebat pe Iisus:

1. "Cand trecea, Isus a vazut pe un orb din nastere.
2. Ucenicii Lui L-au Intrebat: "Invatatorule, cine a pacatuit: omul acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?"

3. Isus a raspuns: "N-a pacatuit nici omul acesta, nici parintii lui; ci s-a nascut asa, ca sa se arate In el lucrarile lui Dumnezeu."



Elena&Laura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elena spune:

Adriana,
Eu as avea mai multe intrebari:

1. Cand un om devine credincios, cat la suta este alegerea lui si cat este a lui Dumnezeu ? pentru ca este scris in Biblie ca pe "alesii Lui" El i-a hotarit de la inceputul lumii. Cat de mare este contributia noastra atunci cand luam decizia de a urma si a iubi pe Dumnezeu si cat este hotarirea lui Dumnezeu ca noi sa facem asta ?

2. Cum putem sa stim care este voia lui Dumnezeu pentru vietile noastre ? De exemplu, cum stim ca persoana cu care vrem sa ne casatorim este cea pe care El ni l-a harazit ca si sot/sotie ? alt exemplu, daca cineva a luat hotarirea sa emigreze sau sa plece sa lucreze pentru o vreme in alta tzara, cum poate stii daca hotarirea pe care a luat-o este dupa voia lui Dumnezeu ?
Cand suntem la o rascruce, cum stim sa alegem calea cea mai buna (cand ambele par la fel de bune ) ?
3. Cum putem incuraja si aduce alinare unei mame care si-a pierdut copilul/copiii, in conformitatea cu Cuvantul lui Dumnezeu ?
La fel, cum putem incuraja, prin prisma crestinismului, pe cineva care trece printr-o depresie ?

Cu drag,

Elena&Laura

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adrianangi spune:

La intrebarea 2 a raspuns deja intr-un interviu. Transcriu tot pasajul, desi e cam lung, pentru ca are referiri si despre cresterea copiilor. Iar tie, elena, iti multumesc pentru documentarea exacta despre pacatele parintilor si suferintele copiilor. Intrebarea cu de ce sufera copiii ramine in picioare, nu? S-apoi, din cite stiu eu, mai e si taina botezului, prin care cei mici trec pentru a fi spalati de pacatul prin care se nasc si de pacatele parintilor cu care vin pe lume...

Sfânta Tain` a Cununiei
- Care sunt conditiile de întemeiere a unei familii?
- Conditiile de întemeiere a unei familii sunt la fel, în orice moment istoric. Exist` am`nunte de care trebuie s` tinem seama, precum s`r`cia, dar nu asta împiedic` valoarea tr`iniciei unei familii, pentru c` iubirea îmbog`teste orice. Ce dulce este iubirea!... Dar s` nu se mearg` pe instincte si pe pl`ceri într-o c`snicie, ci gândind la un scop suprem: mântuirea reciproc`. Stimularea continu` reciproc` spre acest scop este obligatorie, pentru c` e o mare r`spundere. Valoarea unei flori nu st` într-o petal` pe care a luat-o vântul, ci trebuie v`zut` valoarea intrinsec` a florii. Asa c`, dragii mei, o c`snicie se poate întemeia pe o iubire adev`rat` si pe o coordonat` exclusiv crestin`. E o mare greseal` s` te îndr`gostesti de un b`iat sau de o fat`, si punem problema c`s`toriei pentru c` mi-e drag de el sau de ea. Nu, nu. Trebuie v`zut, cât de cât, dac` sunt str`b`tuti de fiorii sfintei r`spunderi pe care o cere c`s`toria. Pentru c` o femeie care se c`s`toreste, ea va naste si ea trebuie s` re-nasc` copilul, prin educatie. Deci trebuie s` fie foarte preg`tit`. Eu opresc o serie întreag` de tineri care vin s` m` cerceteze în sensul `sta de a se am`gi prin s`rut`ri, care mai apoi se consum` si pier. C` bine a zis cine a zis, c`: este mai lung` calea pân` la s`rut decât aceea pân` la p`catul cel mare. Si se consum` în felul acesta de a-si manifesta iubirea, încât nu se deosebesc de p`gânii care se c`s`toresc pentru pl`ceri. A gresit un b`iat cu o fat`; dar ea a rezistat la început, iar el i-a zis: "Nu, asta face parte din ritmul dragostei..." "... Si un prunc la anul, blând si mic, s` creasc` mare si voinic, si noi s` mai discut`m un pic, si la botez!" - datorit` ritmului dragostei. Pentru c` frumusetea o s` se mai schimbe, dar trebuie s` r`mân` mai departe frumusetea crestin` din fiecare, pentru fiecare. Asta e verigheta, care se si d`: iubirea celuilalt c`tre cel`lalt. Adic` iubirea nu are nici început, nici sfârsit - asta ar fi semnificatia verighetei. Exist` mai multe conditii, din punct de vedere strict religios, pe care trebuie s` le îndeplineasc` tinerii, si printre ele sunt si acestea dou`: s` se iubeasc`, si s` fie si p`rintii de acord. Aici, de multe ori, este un conflict între iubirea tinerilor si acordul p`rintilor. Si atunci trebuie s` opt`m pentru unul din dou`, dac` lucrurile nu mai pot r`mâne pe loc: s` se iubeasc` în Hristos, cu scopul c`s`toriei.
- Cum putem sti c` partenerul e cel pe care ni-l d`ruieste Dumnezeu?
- Trebuie s` simti c` cel`lalt e pentru tine. Exist` o fort` nev`zut` în tine, cu care simti c` acesta este... cel ce este. Îl vezi cum se manifest`, îi vezi naivitatea celuilalt, cumintenia, dorinta de a se d`rui, dar nu doar numai pentru pl`ceri; pentru c`, de multe ori, dorinta acoper` scopurile. Adic`, domnule, nu mai tin cont de nimic, ne iubim. Ca pân` la urm` s`-si pun` problema desp`rtirii, pentru c` nu-i mai convine, pentru c` s-au consumat curiozit`tile si au ap`rut alte împrejur`ri ispititoare. S` aib`, deci, o identitate crestin`, un eroism de a-si mentine aceast` identitate.
- Dac` doi tineri se iubesc, dar sunt necredinciosi, în dragostea lor mai este prezent Hristos?
- Sunt necredinciosi unul fat` de altul, sau necredinciosi fat` de Dumnezeu?
- Fat` de Dumnezeu.
- Acum vreau s` v` spun un lucru: s` stiti c` nici inteligenta, si nici orice educatie, nu are nici o valoare dac` nu este în slujba dragostei si a iubirii. Dar nu putem s`-i oprim s` nu se c`s`toreasc`. Îns`, nu ajung nic`ieri, dac` nu sunt cu Hristos. "Ne iubim, si gata!" Acesta este instinct si nimic altceva. Iubirea aceea nu are durabilitate. C`s`toria în sine trebuie s` se fac` dup` cum spune proverbul: ori bine, ori deloc! - fiindc` este în slujba unui ideal, nu în slujba pl`cerilor numaidecât. Iubirea, c`s`toria care urmeaz`, dac` nu slujeste unor idealuri mai înalte - chiar nec`s`torit, dar mai ales c`s`torit - sigur c` nu ajungi la nimic pozitiv: nu faci decât s` pierzi un timp atât de scump. Dac` se iubesc, este un fel de a vorbi. Ce rost are s` mai vorbim c` s` iubesc, dar nu cred în Dumnezeu! Nu exist` nici un fel de sigurant` de percepere în viitor, de sens, de scop, dac` nu exist` Dumnezeu. Dac` nu este în Biseric`, nu exist` nimic! Acesta ar putea s` fie r`spunsul care s` r`spund` la întrebarea ce ati pus-o. Ce s` le cerem? C`snicia are nevoie de educatia copiilor, de a-i înv`ta s` se închine. Pot s` tr`iasc` ca niste p`gâni, f`r` nici un fel de ideal? N-au b`tut clopotele destul ca s` se destepte tineretul acesta? Iar cuvântul acela, c` "ast`zi familiile trec prin momente dificile", nu prea sunt de p`rere. Pentru c` atunci când tr`iesti prezentul, nu mai poti s` vezi defectiunile în actiuni: vezi numai perfectiunile. 0 tendint` mereu de a m` completa f`când bine primul pas spre asa ceva.
- Taina Cununiei lucreaz` si asupra oamenilor necredinciosi? Pentru c` ast`zi oamenii se cunun` f`r` s` aib` habar ce înseamn` cununia, sau chiar relatia cu Dumnezeu.
- Dac` sunt necredinciosi, nu are nici un haz, cum am zice. Dar, dac` s-au cununat la Biseric` înseamn` c` sunt, cât de cât, credinciosi. Dac` sunt necredinciosi, nu se mai cunun`.
- Dar dac` o fac doar ca pe o datin`, Taina Cununiei lucreaz` oricum?
Nu putem spune c` nu lucreaz` din momentul în care se face, pentru este încadrat` într-o întreag` ceremonie, cu harul preotiei... Nu recomand`m deloc aceast` tain` a cununiei, dac` sunt necredinciosi. Pentru c` avem prin aceast` Tain` anumite pretentii, sau niste r`spunderi. Si dac` aceste r`spunderi sunt nedorite, nu se pot împlini, pentru ce mai plec`m pe acest drum? Sau fac Taina aceasta numai dintr-o datin`? Cuvântul acesta datin` este un cuvânt mai scump si nu as vrea s`-l implic aici, printre necredinciosi. Se cununau ca datin` si mosii si str`mosii nostri, si înc` numai la Biseric`, f`r` prim`rie. Dar cununia era f`cut` cu scopuri extraordinar de mari. Asta este o mare Tain`, dragii mei! Mai întâi de toate se pun în valoare lucrurile asa cum le-a creat Dumnezeu. Bmeînteles, nu este singura Tain` - mai mult decât atât este c`lug`ria. Pe urm`, s` ne gândim c` se vor s`tura unul de altul foarte repede, neavând nici un ideal care s`-i ajute, c` nu e har. Harul este acolo unde este credint`. Dumnezeu nu d` harul ca la un milog - la o mân` întins` tig`neasc` -, îl d` doar dac` te jertfesti. Datina aceasta se s`vârseste datorit` unui scop, cu o r`spundere extraordinar`. S` nu se încurajeze cineva c` o face din datin`. E o iubire subred` care nu dureaz`. Cum ar zice omul: "O lun` de miere si o viat` de amar!"
- P`rinte, ast`zi se întelege din ce în ce mai putin rostul b`rbatului si al femeii în c`snicie. Puteti s` ne spuneti care este rostul lor în viata de familie?
- Adev`rul este c` nu sunt de p`rere cu cuvântul acesta "ast`zi". B`rbatul si femeia sunt aceeasi cu cei pe care i-a creat Dumnezeu la început, cu un scop bine definit. S-a f`cut o constatare: întrucât femeia a fost roab` mii de ani, si cu ocazia Edictului de la Milan, Sfântul Constantin cel Mare a dat libertate si femeii, ca s` nu mai fie omorât` f`r` judecat` - s-a transmis atavic, adic` a trecut peste veacuri teama femeii de b`rbat, si a r`mas femeia cu spaimele acestea atavic transmise. Nu este permis acest lucru. Femeia înseamn` "împ`r`teas` d`ruitoare". Femeia, dac` zici c`-i slab`, totusi, din momentul în care te-ai angajat s` te numesti sot, nu te poti numi sot, decât lâng` o sotie. Trebuie s` o pui pe tron, cu orice chip! S` nu se mai vad` în femeie numai un scop meschin sau un lucru de cazn`. Femeia este extraordinar` în creatia lui Dumnezeu! Dati-v` seama c` destinul întregii omeniri depinde de cuvântul Fecioarei Maria, libere: Fie mie dup` cuvântul T`u (Luca 1, 15). Si s-a schimbat destinul întregii omeniri, si chiar al lui Dumnezeu în lume. Maica Domnului este o femeie care a deschis portile fericirii, libert`tii si vesniciei în lume. Femeia trebuie cu orice chip respectat`, pentru c` dac` Dumnezeirea ar întreba omenirea: "Ce este în omenire?", n-ar întreba paternitatea, ci maternitatea! Deci, femeia joac` un rol primordial în ceea ce priveste creatia lui Dumnezeu, b`rbat si femeie. Putem noi, oare, s` desprindem o Tain` atât de important` de cuvintele Mântuitorului: F`r` de Mine nu puteti face nimic! Acestea sunt cuvinte dumnezeiesti, si tot ce a spus Hristos este adev`rat. Lumea crestin`, dac` ar fi atent` numai la aceste cuvinte, ar fi mult mai controlat` si s-ar descoperi mai repede ori valorile, ori defectele. Pentru c` El este Vita si noi suntem ml`ditele. Poate ml`dita s` rodeasc` ceva f`r` vit`? Maica Domnului reprezint` neamul omenesc. Femeia nu trebuie v`zut` ca o roab`. Pentru c`, desi spunem în rug`ciunile Tainei Cununiei, c` femeia trebuie s` se supun` b`rbatului, acesta din urm` trebuie s` fie atent c` i se spune, tot în aceeasi rug`ciune, c` trebuie s` o iubeasc`. Dac` nu o iubeste, nu o s`-l asculte. B`rbatul, dac` nu ascult` de acest cuvânt, se face r`spunz`tor de înd`r`tnicia femeii. Deci, trebuie s` o iubeasc` cu orice chip. |n c`snicie se intr` prin foarte multe transform`ri si lucruri neprev`zute, datorit` marilor intimit`ti: nastere de copii, care nu se face numai citind cum se face, ci se naste în modul cel mai normal de c`tre toate femeile, fie împ`r`teas`, fie femeie de rând.

Cuvântul femeie trebuie, cu orice chip, mult mai respectat, pentru c`, v` repet, cuvântul femeie înseamn` "împ`r`teas` d`ruitoare", si d`ruirea este toat` Scriptura.
- Dar putem identifica, în viata de familie, un rost diferit al femeii de al b`rbatului, si al b`rbatului de al femeii?
- În ce priveste idealurile, nu. Dar în ceea ce priveste preocup`rile, fiecare are îndeletnicirea lui.
- Ne puteti spune care este scopul ascult`rii în viata de familie?
- Dac` este iubire lucrurile se rezolv` de la sine: se uit` unul la altul si stiu ce au de f`cut. În ce priveste copiii, ei trebuie educati de mici, s` le imprime în suflet ideea de Dumnezeu cu orice chip, ca astfel, încet-încet, s` creasc` în înv`t`tura crestin`.
- De ce spune c` b`rbatul este cap femeii?
- Si femeia ce este, dac` b`rbatul este cap? Unde este situat` fat` de cap?
B`rbatul este cap femeii în sensul unei armonii care trebuie s` existe, respectându-se îndeletnicirea fiec`ruia. Când se spune c` femeia este grozav de valoroas` în creatia lui Dumnezeu, asta nu însemn` c` b`rbatul nu este nimic. Pentru c` supunerea, în sine, înseamn` mântuirea în sine. Femeia nu se supune pentru c` este miloag`, ci se supune pentru ca s` întregeasc` armonia lucrurilor. Ea este cea care face efortul cel mai mare pentru ca b`rbatul s`-i fie cap, din momentul în care îl iubeste.
Între cei doi soti nu exist` grad de rudenie. Dac` b`rbatul este capul, femeia este tot cap. Trebuie s` se supun` unul fat` de altul; fiindc` sunt foarte dese situatiile în care b`rbatul o întreab` si-si ascult` femeia. Ei trebuie s` se iubeasc`. Dac` nu se iubesc, relatia dintre soti este numai o ordinar` gâlceav`. Dac` b`rbatul este cap, femeia este inima! Si inima este mai mult decât orice, este adâncul cel mai adânc al fiintei omenesti, este chiar locul unde Dumnezeu si-a f`cut locas. Si dac` ea este inima, e si el inim`, fiindc` iubirea armonizeaz` c`snicia. Iubirea r`spunde la toate întreb`rile: iubirea aduce prunci, care dau valoare nemaipomenit` c`sniciei - zâmbetul lor -, si creeazâ unitate nezdruncinat` familiei.
Dar, v` repet, nasterea de prunci nu este scop c`sniciei, este o consecint`. Scopul este stimularea reciproc` spre mântuire.
- De multe ori relatia dintre cei doi se r`ceste. Cum se poate dep`si aceast` criz`?
- Dac` punem întâi problema iadului, nu mai vorbim de rai!
Nu se pune problema. Acestea sunt consecintele vietii. C`lcarea gresit`, p`catele, înseamn` iadul. R`ceala dintre cei doi este consecinta p`catelor. Dumnezeu este drept, poate s` fac` orice. Dar un singur lucru nu poate s` fac`: s`-si calce cuvântul! Fiindc` prima porunc` dat` în rai a fost: S` nu m`nânci din pomul `sta! - si a mâncat. Consecinta a urmat imediat, fiindc` exist` si dreptate dumnezeiasc`, nu numai mil`. Si face orice ca s` ne scape de c`derile acestea. C`derile de dup` Adam, pe care le facem noi, le rezolv`m prin Taina Spovedaniei. Nu putem s` discut`m despre dracul, f`r` s` vorbim despre Dumnezeu. În creatie el este un tolerat. Noi nu putem s`-i înv`t`m s` iubeasc`. În iubire nu exist` nimic rational. "Nu stiu de ce îl iubesc pe acela!" Iubirea nu are nici început, nici sfârsit, exist` deodat` cu Dumnezeu. Deci, ca s` se dep`seasc` aceast` r`ceal` trebuie s` duc` o viat` crestineasc`.
- Se accept` ca cei c`s`toriti s` aib` relatii trupesti, f`r` scopul procreerii?
- Scopul c`s`toriei nu este numai pl`cerea, dragul meu. Pl`cerea este o consecint`, scopul este nasterea de copii. Dar nici nasterea de copii nu este un scop, ci este vorba de o stimulare permanent` reciproc`. Asta este c`snicia! Sigur c` va trebui s` avem si marile intimit`ti, ca sot si sotie, dar cu un scop, nu numai cu pl`cere. As putea s` spun, pentru c` lucrul acesta priveste pe toat` lumea: nu are nici un sens c`s`toria doar pentru pl`cere. C`snicia înseamn` ajungerea în vesnicie, si dac` acest scop nu este avut în vedere, ci se caut` numai pl`cerea, atunci c`snicia nu-si împlineste scopul. Dac` ei se hot`r`sc reciproc pentru o cur`tenie, dar cu adev`rat, nu s` se mâzg`leasc` si s` fac` prin dos fel de fel de greseli. Ori s`-si vad` de c`snicie si de nastere, ori s` nu se mai împreune!
- Ce p`rere aveti de relatia dintre o fat` si un b`iat care este la mod` acum?
- Întâi de toate, odat` cu vârsta, cresc si sentimentele. Exist` un obicei - mai mult a devenit o traditie - s` ai un iubit. Acum nu-i mai spune iubit, îi spune prieten. Este un paravan acesta; nu exist` prietenie între b`iat si fat`, decât iubire. Se merge cu mintea foarte adânc pe intimit`ti, iar prietenia e cu totul altceva: f`r` nici cel mai mic interes. Relatia cu o fat` nu se face doar din dorinta de a avea o relatie, ci cu scopul unei c`s`torii; iubirea nu înseamn` lins. Are o motivatie dac` va fi sotia ta. Dar e foarte prematur s` spui c` va fi- sotia ta, când abia ai început studiile, când abia ai început s` ai si tu gust de fete. Chiar azi a venit un b`iat care mi-a spus: "P`rinte, iubesc o fat`!" "Si mori dup` ea?", i-am r`spuns. "Da, p`rinte!" Acum v` întreb pe dumneavoastr`, opresti viata pe loc pentru niste sentimente asupra unei persoane, care deja îl p`r`sise? Unde-i b`rb`tia? Unde-i cavalerismul? Unde este energia, curajul? Unde-i puterea de a acapara? Dac` te prinde fetita c` nu esti st`pân pe tine, se duce acolo unde-i protejat`. Ea are niste forte sufletesti nemaipomenite. Fata are un instinct de conservare mai dezvoltat si o crestere a puterii rationale mai din vreme decât b`iatul. Ea poate s` fie mam` si la 13 ani. Citeam acum, într-un ziar, c` o fat` a n`scut la 11 ani chiar! Pe când un b`iat nu poate s` fie tat` la vârsta asta. Dar si puterea ei de a acumula rational e mai scurt` - pân` la 20-21 de ani, pe când a b`rbatului e pân` la 30 de ani. Începe s` mearg` pe linia unor interese de viitor. Având un mai mare instinct de conservare vrea s` pun` mâna chiar pe Alexandru Macedon, adic` pe un mare erou. Si dac` tu esti erou, într-un fel, te-a ochit. Cunosc un b`iat, foarte destept, student. Era si b`iat serios, nu-si pierdea vremea, spunea: "Toate la vremea lor". Si o fat`, mediocr` din punct de vedere intelectual, nu s-a l`sat cu nici un chip - îi scria scrisori, st`tea în calea lui... Si a întrebat-o o coleg`: "tie nu ti-e rusine?" Ea i-a r`spuns: "Vreau s` v`d cum reactioneaz` un om destept la astfel de propuneri!" Dac` acel b`iat era mai putin st`pân pe el, punea mâna pe ea; asa c` ei îi convenea aceast` lupt`, si într-un sens si în altul. Dac` este destept, este destept peste tot, si atunci las` lucrurile la vremea lor. Zice Solomon: "Este vreme pentru toate, dar fiecare la vremea lor!"
Floarea st` în glastr`; b`iatul trebuie s` umble s` si-o aleag`. Fata nu trebuie s` bat` c`r`rile b`iatului, ci b`iatul s` dea peste ea. Si apoi, voi trebuie s` pretuiti foarte mult femeia. Ea este o creatie a lui Dumnezeu extraordinar`. V` dati seama ce puteri are o femeie s` te scoat` dintr-o stare am`rât`? Faptul c` un b`rbat stie c` acas` are parte de iubire des`vârsit` îl face s` munceasc`, s` câstige r`zboaiele, s`-si rezolve problemele. S` stiti c` femeia nu gândeste simplu. Chiar dac` nu e înv`tat`, ea are o putere de p`trundere deosebit`, si e mult mai realist` decât un b`rbat. Ea are înc` de azi un sentiment pentru ziua de mâine. Îns` noi discut`m, rationaliz`m niste lucruri, dar în iubire nu este nimic rational. Un student la Politehnic` se îndr`gostise de o fat` foarte urât`. M-am trezit cu el la mine s`-mi cear` sfaturi, c` era înnebunit dup` ea. Ea, s`raca, n-avea cum s` speculeze iubirea, pentru c` nu avea nimic, era urât`. Dar nu exist` femeie urât`. Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. B`rbatul trebuie s` se aplece s` o ia - adic` s`-i arate elegant`, pretuire. Atunci floarea îsi arat` si mirosul si calit`tile ascunse, pentru c` tu ai stiut s` r`scolesti adâncurile si ai f`cut din ea ceea ce nu stia c` este. Femeia trebuie pretuit`, s` stiti, pentru c` mai întâi ne reprezint` o femeie în Împ`r`tia cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ti-e si fric` s` vorbesti comparând-o pe ea cu oamenii! S` v` spun un caz. Ati auzit de Clemenceau? A fost un om de stiint` francez, care a creat o epoc` în vremea lui, dar care era ateu. Pe acest Clemenceau l-a c`lcat o masin`, si, desigur, a ap`rut o editie special`: "Marele Clemenceau lovit!" "Marele Clemenceau internat în spitalul cutare! îngrijit de doctorul cutare!", care informa lumea în acesti termeni la superiativ. A sc`pat din accident acest Clemenceau si a spus asa: "Domnule, pe mine nu doctorii acestia m-au f`cut s`n`tosi, ci o asistent` care se ocupa de mine, de care nu a vorbit nimeni, nici un ziar!" În acest timp, un alt mare om de stat si scriitor, a fost si el c`lcat de o masin`, si a vrut s` fie dus la spitalul unde erau c`lug`rite. "Dar cum, dumneavoastr` care erati...!?" "Treaba voastr` ce credeti, eu vreau s` m` fac s`n`tos!" Vedeti ce superioar` este femeia în creatia lui Dumnezeu?
Am atras atentia la fete s` nu se gr`beasc` în privinta accept`rii unei prietenii cu un b`iat, dac` nu este credincios. Le întreb: "E crestin?" "Nu, dar acum doreste s` se fac`!" "Bine, dar cum crezi tu, care ai crescut în biseric`, c` îl vei înv`ta tu acum s` se închine? Mâine-poimâine `sta îti d` în cap!" Asta e o enorm de mare greseal`. Prietenia adev`rat` este dac` ideile sunt comune; c`utati-v`la biseric`, nu la discoteci si pe trotuare! Cel mai bine este s` nu te gr`besti, de la începutul începuturilor. Dac` este inevitabil` o întâlnire între un b`iat si o fat`, acesta trebuie s` o cultive, s`-i semene calitatea de a fi productiv` din punct de vedere sufletesc - pentru c` trupeste, cum am spus, nu e o problem`. Ai v`zut c` are un defect, completeaz` cu sfatul si cu comportamentul t`u s`-si îndrepte defectul. Trebuie s` fie preg`tit` s` duc` toate aceste lucruri, iar tu trebuie s` o întretii cu orice chip în problemele ei, s` o stimulezi continuu. Ea nu se bag` în problemele tale, nici nu are cum - dac` esti o personalitate, dac` încearc`, d` gres. 0 problem` mai intim` care trebuie l`murit` este c` cei mai multi tineri se gândesc la o c`s`torie pentru pl`ceri, mai întâi, ceea ce este o mare greseal`. Aceste lucruri ti le-a dat Dumnezeu gratuit, nu trebuie s` te mai preocupe. Nasterea de copii este o consecint`, nu e un scop suprem al c`s`toriei. Scopul este stimularea reciproc` pentru mântuire. Asadar este o greseal` s` construiesti o relatie pe niste motive imediate - s` fie o lun` de miere si o viat` de amar. Trebuie gândit dac` rezist` la toate greut`tile binecuvântate ale c`s`toriei. Prin urmare, trebuie s` vezi într-o iubit`, de la început, când poti s` judeci - pentru c` dac` te-ai îndr`gostit nu mai judeci - niste lucruri pentru viitor, pân` la sfârsitul vietii. Deci, este dezavantajul celui care se îndr`gosteste prost, pentru c` a v`zut ceva superficial; el nu mai simte frumusetea aceea grozav` a iubirii. Trebuie s` o iubesti, s` urm`resti pacea în familie. Pacea e mai mare decât dreptatea de patru ori. Are si ea uneori îndr`zneal` si un punct de vedere. Nu trebuie s` o desconsideri! "Nu prea v`d eu cum ai dreptate, dar tare te iubesc, ca s` nu te contrazic!" Vedeti, iubirea leag` totul. Acesta e simbolul verighetei. Esti obligat s` o iubesti cu toate fortele, bineînteles, la m`sur`, nu cât pe Dumnezeu, si ea este obligat` s` se supun`. Nu este o umilint` în sensul în care azi oamenii ironizeaz` supunerea femeii, din contr`, ea se supune ca o st`pân`. Actul de smerenie al ei este plin de har. Sotul s` iubeasc` astfel de pozitii la sotia sa, si sotia sa s` nu se sperie de faptul c` trebuie s` asculte. Si zice chiar la rug`ciunile de la nunt`: "Ca s` d`inuiasc` în veci c`s`torialor!"
Am cununat odat` pe cineva si, când am ajuns la rug`ciunea unde preotul spune: "Iar femeia s`asculte de b`rbat!", toat` lumea s-a uitat la mireas` si mireasa a plecat capul. Mie nu mi-a convenit acest moment. Dar am t`cut pân` mi-a venit vremea la predic` si i-am spus: "Am constatat c` lumea n-a fost atent` la cuvintele de mai înainte care spuneau c` b`rbatul este dator s`-si iubeasc` sotia. Drag` mireas`, dac` nu te iubeste, s` nu-l asculti! Drag` mireas`..." S` nu ne juc`m cu cuvintele! Fata nu e numai o juc`rie de pat sau o juc`rie de buc`t`rie. Femeia, cu ging`sia ei: "esprit de finesse", e liber` si nu o s` asculte la infinit de un nep`s`tor. Ca femeia bun` nu e nimic mai bun, si ca femeia rea nu e nimic mai r`u. Deci trebuie cu orice chip s` o faci bun`. V` mai spun ceva: Mama naste, mama renaste, ea se ocup` de copii. Si, desigur, foloseste cea mai frumoas` metod` din instinct, din iubire: îl îng`duie pe copil orice ar face acesta. Dac` b`iatul e n`valnic, viteaz, i-a intrat în cap s` cucereasc` lumea, de ce s` nu? Dar în întâlnirea cu prietenii el începe s` se vad` inferior, pentru c` la primul contact cu lumea n-a biruit, si se întoarce plângând la mama sa. Aceasta îi spune: "Nu, puiul mamii, tu esti împ`rat, tu ai s` cuceresti lumea!" Astfel, mama îi d` continuu sentimentul de erou. Ea nu face lucrul acesta pentru c` a înv`tat undeva, ci pentru c`-l iubeste si pentru c` nu vrea s`-l vad` un prost. Nu stiu dac` ati citit o poezie scris` de regina Elisabeta (Carmen Sylva), sotia regelui Carol I: "De veti auzi de un erou care a cucerit în r`zboaie si în urma lui a f`cut dreptate, s` stiti c` a avut o mam` bun`;/ De veti auzi de un erou care a viersuit si versul lui a schimbat sensuri de viat` si frumuseti si înfl`c`r`ri de inim`, s` stiti c` a avut o mam` bun`!", si tot asa vreo sapte eroi de felul acesta. Ei, mi-a pl`cut enorm! Aceasta este fata pe care trebuie s` o avem, s` o preg`tim, mai ales dac` e preoteas`, c`ci multe fete o întreab` pe preoteas` anumite intimit`ti femeiesti, mai repede decât pe preot.
- Cum s` ne crestem copiii?
- S`-i cresteti s` se mântuiasc`. Ca metod` tot blândetea r`mâne cea mai bun`, pentru c`, folosind asprimea, copilul te ascult` de fric` si prinde numai în piele înv`t`tura ta. Dar dac` te porti blând cu el: "Copilul tatii, copilul mamii, uite asa...", el ascult`, dar înregistreaz` si el - poate s` fac` si nebunii -, el a înregistrat de la tine un cuvânt, care nu l-a înregistrat prin asprimea ta, ci prin blândetea ta. Cu alte cuvinte, copiii mei s` m` asculte si dup` moartea mea, pentru c` le r`mân: "Uite, Doamne, ce spunea mama si tata!" Dar dac` te-ai purtat aspru cu el, a miorl`it, l-a durut si nu te ascult`. Deci, ca metod`, tot blândetea. Dar asta nu înseamn` s` nu le împletim, ci s` fie si un pic de asprime, pentru c` el doreste s` împlineasc` numai ce vrea el, nu ceea ce trebuie. Dar foarte important este s`-i dai exemplu de viat`. Pentru c` el stie s` vorbeasc`, nu l-ai înv`tat tu s` vorbeasc`, dar te-a auzit pe tine vorbind în cas` si a înv`tat si el. Si-ti învat` si faptele tale. Deci, s` fi
i exemplu, acesta este cel mai mare lucru. Iar pentru tineri, s` lupt`m în scoli pentru ora de religie.
- Vedeti, copiii merg la gr`dinit`, la scoal`, la joac`, în tot felul de influente nefaste. Cum s` facem s` elimin`m acestea?
- Drag`, grija asta cade tot pe familie, s`-l dirijeze continuu si s` îndrepte ceea ce au înv`tat gresit. Tot familia r`mâne pedagogul cel mai bun. Si la scoal` îi obisnuiesc cu comunitatea. E o oarecare ordine. Nu este rea, dar s-ar putea s` fie o dirijare necrestin`. El trebuie înv`tat s` spun` ce s-a întâmplat la scoal` si p`rintii s` îndrepte cu orice chip greseala enorm` pe care a f`cut-o un pedagog. Sunt mai putini copii care spun: "Eu fac asa pentru c` m-a înv`tat profesorul", îns` aproape toti spun: "Asa m-a înv`tat tata sau mama". Pentru c` aici e dragostea simtit` de toti, din partea tuturor




"Nu exista dragoste.Exista doar dovezi de dragoste" Jean Cocteau

Mergi la inceput