Catel Doberman . Pro sau contra?

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns viorela hoff spune:

Intre crescatorii de caini se spune, : Sa ai parte de el, asa ca iti urez si eu sa ai parte de catelus
Vio

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Master Draciel spune:

Revin si precizez, referitor la raspunsul meu, ca am facut aceasta afirmatie in urma confirmarii unor medici veterinari si nu bazindu-ma pe citeva exemple din jurul meu.Mergind cu cateii mei la diverse cabinete veterinare ( de-a lungul timpului), intrebarea asta imi statea pe limba si cum sint Toma ecredinciosul, am adresat-o la trei medici veterinari, toti trei dindu-mi acelasi raspuns.Din cauza asta mi-am permis sa-mi sustin afirmatia.Periculos poate fi si un pechinez prost educat, care, chiar daca nu este un ciine impresionant, poate musca rau un copilas.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns PaulaM spune:

Buna ziua! Eu am un boxer de cind s-a nascut Mara (2 ani si 7 lluni acum) are 11 ani. Nu cred ca va puteti imagina cit de bine se joaca si cite ii accepta acel ciine. Inclusiv o lasa sa ii ia mincarea din farfurie cind maninca. La inceput a fost mai poseseiv, dormea numai sub patutul ei..... Acum i-a mai trecut; dar se joaca minunat in casa sau afara.
Cred ca in primul rind conteaza modul in care este educat ciinele si nu rasa. Cu putina bunavointa se poate convietui chiar bine impreuna...

Paula si Mara

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ella spune:

quote:
Initial creeata de pomeanm

Buna tuturor!

Problema cea mai mare e lipsa de timp si mi se pare ca cele 9-10 ore in care nu e nimeni acasa sunt destul de mult pentru un catel de cateva luni.


..cu parere de rau,dar eu compatimesc saracul catelus/catelusa
... 10 ore pe zi singur,groaznic..cīndva o ia razna!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns oz spune:

quote:
Originally posted by roxana1974

Doar ca problema cu creierul dobermanului e reala, iti poate confirma orice specialist. Aspectul favorabil este ca se trateaza, de cand e cainele mic si riscurile sunt intr-adevar mici, mai ales daca il si dresezi.


poate am lipsit eu la lectia aia cu creierul dobermanului...sunt totusi curioasa cum se trateaza.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns descintec spune:

quote:
Originally posted by Ella

quote:
Initial creeata de pomeanm

Buna tuturor!

Problema cea mai mare e lipsa de timp si mi se pare ca cele 9-10 ore in care nu e nimeni acasa sunt destul de mult pentru un catel de cateva luni.


..cu parere de rau,dar eu compatimesc saracul catelus/catelusa
... 10 ore pe zi singur,groaznic..cīndva o ia razna!!




si mie mi s-a parut a fi o problema..oricum, nu asa mare fiindca Mirela are curte..totusi, 10 ore singur, mai ales cat e pui, cam mult..

D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxana1974 spune:

N-a dat nimeni lectii asa ca n-aveai de unde sa lipsesti. Problema aceea se trateaza la si de catre medicul veterinar. Din cate stiu eu e vorba de injectzii (nu sunt sigura ca trebuia sa raspund, avand in vedere ca am simtit un ton tendentzios, care te caracterizeaza...oz).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pomeanm spune:

Buna din nou!

Haideti sa nu ne certam pe o tema atat de subiectiva. Cine e dispus sa creada ca aceasta ciudata boala exista si e posibil sa afecteze propriul catel e atat de liber sa o faca precum acel care nu e dispus sa creada. In ceea ce ma priveste am incredere ca e doar "folclor" cum bine zicea cineva mai inainte, dar avand deja un dobermann parerea mea nu e suficient de obiectiva.
Parintii lui Karen aveau 9 si 7 ani si nu aveau nici o problema. Erau caini sanatosi si perfect educati. Pentru mine e o garantie in plus pentru viitorul ei.
Cat despre timpul pe care il petrece singura nu va ingrijorati, sau ma rog, incercati sa nu o faceti. Nu cred ca sufera din cauza asta. Pe langa faptul ca are jucarii si 1000 mp de gradina sa tot alerge, atunci cand suntem acasa ii dedicam tot timpul nostru. De la ora 7 pana la 12:30 e tot timpul cu mine, ne jucam si facem exercitii, ma ajuta (a se citi incomodeaza dar nu-i nimic) in gradina sau la intinsul rufelor. Dupa-amiaza, la ora 19 cand ajunge sotul e din nou cu el 100% pana la ora 00:30 cand vin amandoi si ma asteapta la autobuz. Chiar si la acea ora am 15-20 minute de atentie pentru ea. Facem tot ce putem si eu cred ca nu avem ce sa ne reprosam. Imi pare rau de timpul in care sta singura dar sunt sigura ca dupa atata activitate in timpul diminetii dedica toata dupa-amiaza somnului. Veterinarul a ramas uimit cand la 8 sapt stie sa stea in fundulet la "Sezi" si sa dea labuta la "Salut!".
Si am sa va mai spun doua cazuri intre vecinii mei: Unul dintre ei are de asemenea un catel. La ei e toata ziua acasa cineva insa catelul sta singur in curticica lui toata ziua. Se joaca 1-2 ore cu copii dupa-amiaza si atat. Iar cel de-al doilea e tot o vecina de-a mea. Cainele ei e destul de maricel. Ea, de asemenea toata ziua acasa. Acel caine isi petrece toata ziua langa usa de la intrare cu ochii pe clanta asteptand sa iasa cineva sa-l bage in seama.
Poate nu ar fi trebuit sa ma ambalez atata si nici sa va dau explicatii dar va spun toate astea ca sa vedeti ca desi sta 9 ore singura, Karen nu e un catel nefericit. Noi o iubim mult de tot si cred ca ea stie.

va salut,
Mirela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns descintec spune:

Mirela, io de aveam vreo neliniste, a disparut acum fara urma

D.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns liliana csaki spune:

Mirele, eu sunt sigura ca va fi o fetita fericita cu asa o curte mare si niste stapani atat de iubitori.Pareri pro si contra vor fi intotdeauna.Important e sa fiti voi impacati cu alegerea facuta, un catel iti ofera o multime de momente placute.Iti urez si eu sa ai parte de el!

http://community.webshots.com/user/lilianacsaki

Mergi la inceput