In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 4-a)
Raspunsuri - Pagina 16
oanaruth spune:
Evrei 10:23
Sa tinem fara sovaire la marturisirea nadejdii noastre, caci credincios este Cel ce a facut fagaduinta.
Scriitorul acestei epistole a indemnat pe cititorii de atunci, si cred ca si pe cei de azi, sa tina fara a lasa deloc marturisirea nadejdii lor (si a noastra). Nadejdea despre care el vorbea era dreptul de intrare libera in locul prea sfant. Visul fiecarui preot din Vechiul Testament era sa intre in locul prea sfant, in prezenta Lui Dumnezeu. Din Biblie am aflat ca marele preot intra acolo doar o data pe an. Intrarea in locul prea sfant se facea doar la Yom Kippur, sau in Ziua Ispasirii. O data venit Domnul Isus in lume, prin moartea Lui jertfitoare, credinciosii Lui au primit dreptul de a intra in prezenta lui Dumnezeu in orice clipa! Harul pe care noi il avem este datorat Domnului Isus, care a intrat El inaintea noastra in sfanta sfintelor, cu sangele Lui, si a facut curatirea pacatelor noastre. Nadejdea noastra este nu in noi, ci in El! El este Cel ce-a facut promisiunea si tot El a implinit-o! El este credincios promisiunilor Lui, dar noi cum suntem? Sovaim la fiecare cotitura?Punem noi la indoiala fagaduinta Lui, atunci cand ne este greu? Credinciosia Lui ramane in veac, de aceea sa tinem la marturisirea nadejdii noastre fara sovaire pana la sfarsit!
Dana si Iubirea ei, 
Oana-Ruth
alexxia spune:
M-am trezit intr-o dimineata devreme ca sa admir rasaritul soarelui. Ah,frumusetea creatiei lui Dumnezeu nu poate fi redat in cuvinte. In timp ce priveam rasaritul soarelui I-am adus laude lui Dumnezeu pentru frumusetea lucrarii Lui. Stand acolo am simit
prezenta Domnului alturi de mine.
El m-a ntrebat: " Ma iubesti?"
I-am raspuns: " Bineinteles ca Te iubesc, Doamne! Tu esti Domnul si
Mantuitorul meu!"
Apoi m-a ntrebat: " Daca ai fi handicapat fizic, m-ai iubi si atunci?
Eram descumpanit. Mi-am privit mainile si picioarele si restul trupului si m-am intrebat oare cate lucruri n-as mai putea face daca as fi handicapat ,lucruri pe care acum le socotesc normale.
si I-am rspuns: "Doamne, n-ar fi usor, dar totusi Te-as iubi!"
Atunci Domnul mi-a spus: " Daca ai fi orb, ai iubi oare si atunci creatia Mea si M-ai iubi si pe mine?
Cum as putea iubi ceva ce nu pot vedea? Dar m-am gandit la toi oamenii orbi din lume si la faptul ca multi dintre ei il iubesc pe Dumnezeu si creatia Lui.
Si I-am raspuns: " Mi-e greu sa ma gandesc la asa ceva, dar totusi Te-as iubi!"
Domnul m-a ntrebat: " Dar daca ai fi surd, ai asculta Cuvntul Meu?"
Cum as putea asculta daca as fi surd? Atunci am inteles ca sa asculti
Cuvntul lui Dumnezeu nu trebuie doar sa auzi cu urechile, ci trebuie sa asculti cu inima!
Si I-am raspuns: " Doamne nu ar fi usor, dar as asculta Cuvntul Tau!"
Atunci Domnul m-a intrebat: " Dar daca ai fi mut, ai luda Numele Meu si atunci?"
Cum L-as putea lauda fara glas? Am inteles din nou: Dumnezeu vrea sa ii cantam din inima si din suflet. Sunetele nu au mare importanta. si noi nu il laudam pe Dumnezeu doar cu cantari, ci chiar si atunci cand suntem persecutai si aducem slava lui Dumnezeu prin recunostinta noastra.
I-am raspuns: " Chiar daca nu as putea canta cu cuvinte, tot as lauda Numele Tau!"
si Dumnezeu m-a ntrebat: " Ma iubesti cu adevarat?
Cu curaj si convingere ferma I-am raspuns: "Da, Doamne! Te iubesc pentru ca esti singurul Dumnezeu adevarat!"
Am crezut c-am raspuns bine, dar Domnul m-a intrebat: "Daca ma iubesti, de ce pacatuiesti? si I-am raspuns: " Doamne, sunt doar un om, nu sunt perfect!"
Dar Domnul m-a ntrebat: " De ce in vremuri de pace si bunastare te
indepartezi cel mai mult de mine?De ce numai in vremuri de necaz te rogi din toata inima?"
Nu am putut da nici un rspuns! Doar lacrimi.
Domnul a continuat: " De ce canti numai la adunare? De ce canti numai in ceasul de inchinare? De ce te rogi atat de egoist? De ce imi esti necredincios?"
si lacrimile au continuat sa curga pe obraz!
"De ce ti-e rusine de Mine? De ce nu raspanditi Vestea Buna? De ce in
vremuri de prigoana ceri ajutor de la oameni si nu alergi la Mine? De ce cauti scuze atunci cand iti dau ocazia sa slujiti in Numele Meu?"
Am incercat sa raspund, dar nu am gasit nici un rspuns.
"Esti binecuvantat cu viata. Te-am creat sa n-o irosesti.
Te-am binecuvntat cu talente ca sa Ma servesti, dar tu fugi de Mine.
Ti-am revelat Cuvantul Meu, dar nu te adancesti in el. Ti-am vorbit, dar urechile ti-au fost inchise. Ti-am aratat binecuvantarile Mele, dar ti-ai intors privirile de la Mine. Ti-am trimis slujitori ai Mei si tu ai stat nepastor cand ei erau respinsi. Ti-am auzit rugaciunile si Ti-am raspuns la toate! Dar Ma iubesti tu cu adevarat?"
N-am putut raspunde. Cum sa-I raspund? M-a coplesit rusinea!
N-am nici o scuza! Cu inima zdrobita si lacrimi pe obraz am spus:
"Doamne,iarta-ma! Nu sunt vrednic sa fiu copilul Tau!"
si Domnul mi-a raspuns: " Tu esti al Meu prin har si nu prin merit!"
Am spus: " Doamne, oare vei continua sa ma iubesti? De ce ma ierti?"
Domnul mi-a raspuns: " Te iubesc pentru ca te-am creat. Tu esti copilul Meu si Eu nu te voi parsi niciodata! Cand plangi, Mi-e mila de tine si plang cu tine! Cand strigi de bucurie, rad si eu cu tine! Cand esti descurajat, Eu te incurajez! Cand cazi, Eu te ridic! Cand esti obosit, Eu te port pe brate! Eu voi fi cu tine pana la sfarsitul zilelor si te voi iubi intotdeauna!"
Niciodat nu am plans cu atata amar. Cum am putut fi atat de
nepastor? Cum am putut zdrobi atat de mult inima lui Dumnezeu?
L-am intrebat pe Dumnezeu: " Doamne, cat de mult ma iubesti?"
Domnul mi-a intins bratele si am vazut urmele cuielor in palmele Sale.
M-am inchinat la picioarele Domnului Isus Cristos, Mantuitorul meu si pentru prima oara m-am rugat cu adevarat.
Cu drag
Alexxia
Arhistefy spune:
Dragele mele 
Cu drag,
Mihaela
rachel owen spune:
Cu sufletul prea plin de dor
Ma plec `naintea Ta!
Te rog, iubit Mantuitor,
Coboara-n viata mea!
Pierdut in lumea de pacat,
Ispite m-au invins
Iar chipul Tau, frumos, curat
Din suflet mi s-a stins.
Ca Mare preot, bun, milos,
Slujesti in Sanctuar,
Chemand pe orice pacatos
La tronul Tau de har.
Privind uimit iubirea Ta
Si jertfa ce-ai adus
Sa fiu pe veci cu Tine-as vrea,
Iubitul meu Isus!
rachel owen spune:
ALEXXIA
Sunt trista
sunt fericita
sunt coplesita
Nu cred sa fi citit vreodata ceva mai frumos decat mi-ai scris tu mai sus
Iti multumesc din inimioara!!!
Mai asteptam! 
rachel owen spune:
Urmele vietii
Ani la rand L-am rugat pe Dumnezeu sa ma insoteasca pe calea vietii - asa, ca si cand lutul ar fi vrut sa-l puna pe Olar pe roata...olarului! Dorinta mea era sa merg incotro ma calauzea inima, cu increderea ca Olarul va binecuvanta inimioara mea binevoitoare, dar egoista. Am trecut orgolios prin cateva "incendii" declansate de zelul gresit directionat al inimii mele, arzandu-mi picioarele de lut. Pana la urma mi-am dat seama ca binecuvantarea Lui Dumnezeu va veni peste mine numai atunci cand eu voi face ceea ce spune El.
Imagineaza-ti ca te afli in ceruri, langa Dumnezeu, iar El iti arata ingaduitor planurile Lui pentru viata ta, incepand cu ziua in care te-ai nascut. Intr-un anumit moment din viata L-ai primit pe Cristos ca Domn si Mantuitor si fiecare zi dupa aceea este subliniata cu rosu. De-a lungul fiecarei zile pot fi urmarite niste urme de pasi. Si in multe zile apar doua urme de pasi. Nedumerit, Il intrebi pe Dumnezeu:
- Tata, urma constanta de pasi imi apartine mie? Iar a doua urma este a Ta, in zilele in care m-ai insotit?
- Nu, dragul meu, vine raspunsul. Urma constanta sunt pasii Mei. A doua urma de pasi este a ta, ori de cate ori Mi te-ai alaturat.
- Dar pe ce cai ai umblat, Tata?
- Pe caile pe care le pregatisem pentru tine, in speranta ca Ma vei urma.
- Dar, Tata, unde e urma pasilor mei atunci cand nu o insoteste pe a Ta?
- Uneori te-ai intors din drum, persistand in vechile tale obiceiuri sau insistand asupra unor suparari trecute. Alteori ai ales alte cai. In alte situatii, urmele pasilor tai apar in viata altei persoane, pentru ca planurile vietii ei ti-au placut mai mult. Alteori te-ai oprit pur si simplu din mers, nedorind sa renunti la ceva ce nu puteai lua cu tine daca urmai caile Mele. Alteori, atunci cand se vad doar urmele pasilor mei, te luasem in bratele mele pentru ca viata era prea grea pentru tine.
- Dar, Tata, nu-i asa ca pana la urma a iesit bine, chiar daca nu am mers in fiecare zi cu Tine?
Dumnezeu te strange la piept si zambeste intelegator:
- Da, copilul Meu, pana la urma a iesit bine. Dar stii, acel bine nu a fost niciodata binele intentionat de Mine pentru tine.
- Tata, ce sunt darurile acelea aurite ce apar in unele zile din viata mea?
- Sunt binecuvantari pe care ti le-am pregatit pe calea vietii, copilul meu. Darurile desfacute sunt binecuvantarile pe care le-ai primit. Cele nedesfacute, insa, sunt din zilele in care nu ai umblat cu Mine.
oanaruth spune:
Dragele mele, drage!
Ii multumesc Domnului ca existati, ca va cunosc si ca va iubesc! si 
Dana si Iubirea ei, Oana-Ruth
rachel owen spune:
Noaptea ucigatoare...Am incercat sa ma sustrag, retragandu-ma in mine, fugind de umbrele timpului ce incercau sa ma cuprinda, infasurandu-ma in mii de ite invizibile. De ce se lupta cu mine oare? ...
Si zilele treceau. Eu, ancorata in Hristos, lasam ca valurile timpului sa se izbeasca in mine. Plangeam si lacrimile mele incercau a ma ineca. Dar pentru mine nu mai exista moarte. Desi plang, prin lacrimile cristaline privesc rasaritul unei alte lumi in care splendorile se intrec una pe alta...
Dar ce se intampla? De ce s-a inourat dintr-odata? Unde e soarele? Unde e lumina? Unde e bucuria? Doar norii grosi intuneca zarea. Timpul fuge si nu se mai opreste, dar de aceasta data parca ma ocoleste. In acelasi timp o mare tristete ma copleseste... fara a ma putea impotrivi, cobor din ce in ce mai mult. Dar unde? Ajutor...Timpul a trecut si iata-ma din nou... nimeni nu mi-a putut darama temelia.Din nou zorii se arata. A trecut noaptea ucigatoare...!
"De altă parte, stim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, si anume, spre binele celor ce sunt chemati după planul Său. [...] Căci sunt bine încredintat că nici moartea, nici viata, nici îngerii, nici stăpanirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înăltimea, nici adancimea, nici o altă făptură (sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru". (Romani 8:28, 38, 39)
alexxia spune:
"A fost o data ca niciodata, o fata pe nume Susie. Era frumoasa si avea cea mai mare colectie de papusi din lume. Intr-o zi, tatal ei l-a invitat la ei acasa pe un coleg de serviciu. Acesta a intrebat-o in timpul cinei pe Susie despre colectia ei de papusi. Dupa ce au mancat, Susie l-a luat de mana si I-a aratat minunatiile de papusi din toata lumea. Barbatul a fost foarte impresionat.
Dupa “marele tur” prin colectie, el a intrebat-o pe fata:”Susie, cu atatea papusi frumoase in jurul tau, precis ca ai o favorita. Care dintre ele este?” Fara sa ezite nici un moment, Susie s-a indepartat spre o cutie veche cu jucarii si a inceput sa scoata din ea jucariile. De pe fundul cutiei a scos una dintre cele mai ponosite papusi din intreaga lume. Era murdara dupa atatia ani de joaca in curte. Unul din ochi ii atarna. Materialul cu care era umpluta a iesit la genunchi si coate. Susie i-a intins barbatului papusa si i-a spus: “Ea este favorita mea”. Omul a ramas surprins si a intrebat-o: “De ce pe aceasta, cand ai atatea papusi noi si frumoase?” Susie i-a raspuns: “ Daca eu nu o iubesc, nimeni nu o va iubi”.
Dumnezeu ne iubeste in acelasi mod. El ne iubeste fara conditii, nu pentru ceea ce facem, ci pentru ceea ce suntem. Dumnezeu te accepta. El crede in tine si iti doreste numai binele."
Cu drag
Alexxia
rachel owen spune:
Suna acasa!
Grija parinteasca si dorinta de a-l învata pe fiul nostru sa fie responsabil ne-au determinat sa-i pretindem sa ne sune de fiecare data când mergea sa se joace la prietenii lui, si anume imediat ce ajungea la ei, desi nu locuiau decât la o departare de 2-3 blocuri de noi. Nu dupa mult timp, devenind mai încrezator ca poate sa ajunga la ei fara sa i se întâmple vreun rau, baiatul nostru a început sa uite de obligatia de a ne suna. Prima data când a uitat sa o faca, l-am sunat eu, ca sa vad daca a ajuns cu bine. I-am spus ca data viitoare când va uita sa ne sune, îl voi suna iarasi eu, dar atunci va trebui sa se întoarca neîntârziat acasa.
Credeam ca a înteles, însa câteva zile mai târziu, telefonul a ramas din nou mut si mi-am dat seama ca daca vrem ca fiul nostru sa învete lectia, voi fi nevoit sa-l pedepsesc. Nu doream sa-l pedepsesc! Mi se rupea sufletul la gândul ca va trebui sa-i stric voia buna, dar -desi discutasem clar cu el - uitase sa tina legatura cu mine, tatal lui. În timp ce formam numarul, Îl rugam pe Dumnezeu sa-mi dea întelepciune. "Poarta-te cu el cum Ma port Eu cu tine", parea sa-mi spuna Domnul. Luând aminte la acest gând, de îndata ce telefonul a sunat o data, am pus receptorul jos. Câteva clipe mai târziu, telefonul meu a iesit din mutenie. Era baiatul meu.
- Sunt aici, taticule!
- Bine, dar de ce ti-a trebuit atât ca sa ma suni, l-am întrebat eu.
- Te rog sa ma ierti, taticule, dar am început sa ne jucam si am uitat ca trebuie sa te sun. Dar stii, cum am auzit telefonul sunând, mi-am amintit.
- Ma bucur ca ti-ai amintit. Joaca-te mai departe si sa fiti cuminti.
De câte ori nu ne gândim la Dumnezeu ca la Cel care abia asteapta sa ne pedepseasca atunci când iesim din rând? Ma întreb însa de câte ori nu ne suna El pe noi o singura data, sperând ca ne vom aminti SA SUNAM ACASA!
Nu uita SA SUNI regulat ACASA. Dumnezeu vrea sa tina legatura cu TINE!