"Supa de pui pentru suflet de femeie!!!!
Raspunsuri - Pagina 13
oana cretu spune:
Alina! Ce dragoste frumoasa...
Nu cred ca vede cineva ca puneti voi povestioarele aici! Si, a doua la mana, numai editura Amaltea scoate "Supele..."?! Nu cred! Va pup!
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
Sorina-Alexa spune:
Bravooooooooo Alina,iti multumim!
Mi-au placut mult povestile scrise de tine.
Nu-ti face griji in privinta asta,are dreptate Oana...nu are chiar nimic.
Doar nu ne lasi tu pe noi fara povestirile de la tine
Sorina.
"Zambeste,maine poate fi mai rau!"
oana cretu spune:
Dar tu, Sorinuca, cea care ai dat startul cu povestile aici, nu ne mai scrii niciuna?
oana-cannes
"Si maine mai este o zi..."
alinamoro spune:
Sorina,parca ai scris tu pe la inceput ca ti-a trimis cineva un PM si ti-a spus ceva in legatura cu postarea Supelor.
Chiar asa cum a zis Oana,ne mai poti scrie si tu cate o povestioara ca tu esti cea cu initiativa.
Va pup si maine sper sa va mai scriu.
alina
eli spune:
Supa de pui PENTRU SUFLETE TINERE
1 DESPRE RELATII
"Relatiile - de orice fel - sunt precum nisipul pe care il tii in mana. Daca il tii usor in causul deschis, el ramane acolo unde este. Dar in momentul in care strangi mana ca sa nu-l lasi sa iti scape, nisipul ti se strecoara printre degete. S-ar putea sa mai ramana ceva, dar cea mai mare parte din el se risipeste. Asa este si o relatie. Daca o tii usor, o respecti si ii oferi libertatea celeilalte persoane, este foarte probabil sa ramana asa cum este. Dar daca o tii prea strans, esti prea posesiv, relatia iti scapa printre degete si este pierduta. (Kaleel Jaminson, The Nibble Theory)"
"Dupa o vreme
Dupa o vreme inveti diferenta subtila dintre a tine pe cineva
de mana si a incatusa sufletul cuiva,
Si mai inveti ca dragostea nu inseamna sprijin si compania nu
inseamna siguranta,
Si incepi sa inveti ca saruturile nu inseamana contacte, si nici
cadourile - promisiuni,
Si incepi sa-ti accepti infrangerile cu fruntea sus si cu ochii
deschisi, cu demnitate de adult, nu cu amaraciunde de copil,
Si inveti sa-ti construiesti drumurile de azi pentru ca terenul
de maine este prea nesigur pentru planuri.
Dupa o vreme inveti ca pana si raza de soare te parjoleste daca
incerci sa obtii prea mult de la ea.
Asa ca sadeste-ti singur gradina si impdobeste-ti singur
sufletul, nu astepta sa-ti aduca altcineva flori.
Si invata ca poti sa rabzi, cu adevarat...
Caci, chiar esti puternic,
Si atunci chiar inseamna ca esti cineva. (Veronica A. Shoffstall, Scrisa la varsta de 19 ani)"
2 DESPRE PRIETENIE
"Unii oameni intra in viata noastra si ies repede. Altii raman o vreme si-si lasa amprenta pe inima noastra. Si nu mai suntem niciodata cum am fost candva." (Sursa necunoscuta)
"Te rog sa asculti
Cand iti cer sa ma asculti
si tu incepi sa imi dai sfaturi,
inseamna ca nu ai facut ce tiam cerut.
Cand iti cer sa ma asculti
iar tu simti ca trebuie sa faci ceva
ca sa-mi rezolvi problema,
inseamna ca mi-ai inselat asteptarile,
oricat iti pare de ciudat.
Asculta! Tot ce-ti cer e sa asculti.
Sa nu vorbesti si sa nu faci - doar sa m-auzi.
Sfatu-i ieftin; in ziar, "Draga Abby" si
Billy Graham, ti-l dau
doar pentru 20 de banuti.
Eu ma descurc si singur; nu-s neajutorat.
Paote doar descurajat si sovaitor,
dar nu neajutorat.
Atunci cand faci pentru mine ceva ce pot
si trebuie sa fac eu,
nu faci decat sa imi sporesti teama si
imperfectiunea.
Dar cand accepti ca simplu fapt
ca seimt ceea ce simt,
oricat ar fi de fara sens,
atunci nu mai incerc sa te conving
si sa mai insist
sa inteleg ce se ascunde dincolo
de acest simtamant fara sens.
Si cand acest lucru e limpede, raspunsurile sunt
evidente si nu am nevoie de sfaturi.
Simtamintele fara sens capata sens atunci
cand intelegem ce se ascunde dincolo de ele.
Poate ca de asta are rugaciunea sens, uneori,
pentru unii - pentru ca Dumnezeu este mut,
si nu da sfaturi ori incearca
sa dreaga lucrurile.
Dumnezeu asculta doar si te lasa pe tine
sa faci singur ce e de facut.
Asa ca te rog sa ma asculti, numai sa ma auzi.
Si de vrei sa vorbesti, asteapta doar un pic
ca sa-ti vina randul - si te voi asculta si eu pe tine. (Autor necunoscut)"
O scurta completare. " Supa de pui PENTRU SUFLETE TINERE" contine povestiri scrise de adolescenti. Acum nu stiu daca inseamna ca sunt pentru a fi citite doar de adolescenti. Eu am citit cateva de aici, mi-am dat seama ca as fi vrut sa am cartea la vremea adolescentei, dar poate atunci nu as fi inteles si apreciat unele lucruri as cum o fac cu minte de acum. Iar pentru unele mame cu copii adolescenti sau care se apropie de varsta adolescentei, poate cartea le va ajuta sa isi inteleaga mai bine copii, sa ii ajute asa cum au ei nevoie. Eu am reusit sa comand pentru mama si sora mea, adolescenta, ca si cadou de 8 Martie toate "supele". Sper sa citeasca si mama din " Supa de pui PENTRU SUFLETE TINERE" sau " Supa de pui PENTRU SUFLET DE COPIL", dar si sora din " Supa de pui PENTRU SUFLET DE MAMA" sau " Supa de pui PENTRU SUFLET DE FEMEIE" si amadoua sa fie incatate, cel putin la fel ca mine si voi, de povestirile din colectia de "supe". Acum mi-e ciuda ca nu am comandat mai multe "supe" sau toate si pentru mine, dar nu stiam la vremea respectiva cat sunt de frumoase. Poate mi le imprumuta familia sau reusesc sa cumpar si restul. Ma scuzati ca m-am lungit .
"Daca stai sa ii judeci pe oameni, nu mai ai timp sa ii iubesti."
Eliza, in 16 saptamani
Sorina-Alexa spune:
Multumim Eli!
Dupa cum vedem,esti insarcinata....multa fericire si o sarcina usoara,si un bebelus frumos si sanatos!
Sorina.
"Zambeste,maine poate fi mai rau!"
Sorina-Alexa spune:
BUNICA MOSES SI EU.
Sunt prea batrana si e prea tarziu,repetam mecanic,in gand,la nesfarsit.
Eram deprimata si epuizata dupa ce pusesem capat,simultan,si casniciei si carierei de avocat.
In ciuda dorintel mele aprinse de a deveni scriitoare,ma indoiam de capacitatea mea de a obtine succese in domeniu.
Imi irosisem oare ani din viata urmarind teluri gresite?
Eram cu moralul la pamant cand un glas la radio a inceput sa depene povestea bunicii Moses.
Ann Mary Moses a plecat de acasa cand avea 13 ani,a avut 10 copii si a muncit din greu sa-i creasca pe cei 5 ramasi in viata.
Chinuindu-se sa-si castige existenta muncind la cate-o ferma saraca, a reusit sa aduca putina bucurie in viata ei bradand pe panza.
La 78 de ani,degetele ii erau prea teapane sa mai atinga acul.In loc sa se lase invinsa de infirmitate,s-a dus in hambar si s-a apucat sa picteze.Pe placi aglomerate a plasmuit scene din viata de la tara,minunat colorate si minutios desenate.
In primii doi ani,tablourile au fost daruite sau vandute pe o nimica toata.
Dar,la varsta de 79 ani, a fost descoperita de lumea artistica - restul este istorie.
A pictat peste 2000 de tablouri,iar ilustratiile la cartea "S-a intamplat in noaptea dinainte de Craciun"le-a facut la varsta de 100 ani!
In timp ce ascultam povestea la radio,starea mea s-a schimbat.
Daca bunica Moses a fost in stare sa inceapa o noua cariera si sa aiba succes la 80 ani,puteam spera ceva si pentru mine,la 30 ani.
Inainte sa se termine emisiunea,m-am dus la computer sa lucrez la romanul pe care il abandinasem.
A aparut opt luni mai tarziu!
Sorina.
"Zambeste,maine poate fi mai rau!"
Sorina-Alexa spune:
PETE DE DIFERITE CULORI
"Iubitule,cineva a lasat o haina in sifonierul mamei tale" i-am strigat sotului meu.Jacheta din blana de leopard era inghesuita in spatele sifonierului ,nelalocul ei printre hainele si plouvarele de culoare inchisa.
Ma intrebam cine ar fi ascuns o haina in sifonierul soacrei mele.
Venisem acolo sa luam un palton pentru ea,caci venea acasa,de la spital ,la o saptamana dupa ce fusese internata de urgenta.
"Haina?Care haina?" Sotul meu isi ridica privirea din gramada de scrisoriAm scos jacheta si-am tinut-o la lumina s-o vada."A,aia...Mama acumparat-o cu ani in urma,cand eram mic,cand erau la moda.Ea si tata s-au certat din cauza ei"
M-am gandit la femeia care o stiam.isi cumpara rochiile si costumele de la Kmart si Sears,isi tinea parul strans intr-o plasa si alegea cea mai mica bucata de carne dupa tava de pe masa.Stiam ca nu este genul frivol care ar purta o haina de leopard.
"Nu mi-o puteam imagina pe mama purtand asa ceva" i-am zis.
"Nu cred s-o fi purtat-o vreodata in afara casei" a raspuns sotul meu.
Am luat jacheta de pe umeras si-am intins-o pe pat.Semana cu un animal exotic cu labele intinse.Mainele mele am mangaiat blana groasa,pufoasa;petele si-au schimbat luciul cand degetele mele s-au afundat in blana.
Sotul meu statea in usa."Am vazut-o si pe mama plimbandu-si degetele prin blana,asa cum faci tu" spuse el.
Cand mi-am stercurat mainile in maneci,haina raspandi un parfum de gardenie si visuri.
Imi atarna,larga,pe umeri,cu gulerul inalt,blana moala si catifelata mangaindu-ma obrajii.
Apartinea unor vremuri pline de vraja,demult apusa,epocii lui Joan Crawford si Lana Turner ;nu se potrivea nicidecum in sifonierul femeii practice ,de 83 de ani,pe care o stiam eu.
"De ce nu mi-ai spus ca mama are o haine de leopard?"
am soptit,dar sotu meu plecase sa ude florile.
Daca m-ar fi rugat cineva sa fac o lista cu lucrurile pe care soacra mea NU si le-ar fi dorit de la viata,haina aceea ar fi fost printre primele din lista. Si totusi,faptul c-am gasit-o,a schimbat relatia noastra,M-a facut sa-mi dau seama ce putin stiu despre visurile si sperantele acestei femei.
Am dus haina la spital sa se imbrace cu ea.A rosit cand a vazut-o si s-a facut si mai rosie la blandele tachinari ale doctorilor.
In ultimii 3 ani petrecuti impreuna,i-am facut cadou parfumuri,lotiuni si truse de machiaj,in locul lenjeriilor de corp si a papucilor.
Ne intalneam sa luam pranzul impreuna o data pe saptamana ,iar ea se imbraca cu jacheta aceea si incepuse chiar sa se coafeze pentru intalnirea noastra.
Petreceam mult timp uitanu-ne la albumul cu fotografii si am inceput,in cele din urma,sa intrezaresc tanara care fusese soacra mea,cu gura frumos conturata,ca arcul lui Cupidon.
Blana de leopard este la moda acum.O vezi in vitrinele magazinelor,pe strada.De fiecare data cate una,imi amintesc de jacheta soacrei melesi ma gandesc ca toti avem un EU tainic care trebuie incurjat si impartasit celor dragi.
Sorina.
"Zambeste,maine poate fi mai rau!"