Sunt depasita! help!

anca_nicolae spune:

Eu zic:
-ochii pe copil permanent SI
-poarta incuiata

Eu pe cei mari, am inceput sa-i pun sa traverseze "singuri", in ochii mei, dupa ce au inceput scoala, cred ca dupa clasa 4...
Abia de pe la clasa 6 sa zic, stau mai linistita...

In plus, am observat ca locuintele de la curte sunt mereu mai "tentante" spre iesitul "afara", nu e ca iesitul din apartamentul de la bloc. De aceea, la "curte" mereu s-au intamplat mai multe decat la bloc, cel putin la categoria asta de riscuri..., legate de strada/drum/ulitza...
Tocmai de aceea, poarta ar trebui inchisa non-stop [si cu zavorul sau cheia sus, sa nu ajunga copilul], indiferent ca adultii "cheltuie" un pic mai mult timp, de fiecare data cand ies pe poarta

Practic, nu exista "doar 2 minute"... vorba cuiva, intr-o alta postare, mai bine "luat si la baie, cu tine" decat vreun risc

Eu, pe copiii mei, i-am "tarat" peste tot, cu sau fara masina mica, am preferat mereu sa stea in autobuz, cu risc de "imbolnavire", sau sa stea la coada, cu risc de "chin si plictiseala"... diverse, decat sa tremur cu gandul la scenarii [eu, desi in general sunt realista, la unele pericole sunt cam speriata, desi sunt sofer, desi am crescut in Bucuresti, agitatie, etc...]

Oricum, hista, tre sa te focusezi acum pe marea sansa ca totul a trecut cu bine, cred ca TOTI am trecut prin diverse momente critice, si sa impui multa atentie celor din jurul strumfului.

Pentru ca, asa e, unii se nasc precauti, prevazatori, altii sunt complet "lejeri", idealisti, boemi... La noi, cel mai atent [deocamdata] e bb3, el cand aude, in departare, si in spate chiar, un mic zgomot de motor zice: mama, hai fuga pe trotuar, vine masina, sa nu ne calce, si ma si trage/impinge spre trotuar [si nu, nu i-am explicat mai mult decat celor mari, e strict firea lui, grijulie cu el insusi, isi cauta confort peste tot si reclama instant, orice disconfort, minuscul cat o furnicutza...]

roxy spune:

buna, eu tocmai ce eram sa am parte de o tragedie, tot legata de masini. Numai faptul ca cineva sau ceva l-au aparat pe cel mic al meu, face acum diferenta. Eram cu ei la plimbare cu trotinetele, este vara afara, cald, soare, si pe trecerea de pietoni, pe verde...deci cu lectia complet invatata corect, cel mic, si-a luat avant mai tare ca doar e pe verde, si a trecut de jumatatea strazii, unde masinile care vin din stanga stau pe loc si cand sa treaca si celalat jumatate de strada, un individ ce a facut stanga venind din partea dreapta ,nu numai ca nu a incetinit , sa opreasca la trecerea de pietoni, pe VERDE, ci a accelerat si a trecut la un milimetru de trotineta lui, prin fata lui, iar el vroia sa isi faca vant sa treaca mai repede, ca doar stia ca el are prioritate...
Faptul ca e inca langa mine e doar ca are el zile. Inca nu pot realiza cum un nesimtit a putut trece asa nepasator mai departe stiind ca putea face o nenorocire.Sunt inca in stare de soc, de aceea te inteleg perfect Histamina. Cel mic al meu are 5 ani, si nu a facut nimic gresit, de aceea nu intelege acum de ce sunt suparata. El a aplicat regula corect...doar ca nu mereu tine de noi...si asta e alta regula pe care trebuie sa-i invatam ...sunt o multime de neoameni din pacate printre noi...
...Si eu eram cu ei...deci nici macar cu mine nu sunt in siguranta

Adriana mica spune:

Roxy, ce spaima ati tras! La noi regula este sa coboare de pe bicicleta sau tricicleta atunci cand trece strada. Pe picioare este varianta cea mai sigura si mai stabila.