Sa-l anunt pe sotul amantei...sau nu?
Raspunsuri - Pagina 22
cumintzica12 spune:
sunt de acord cu ce spunea cineva mai devreme: ai grija, ca nefericirea ta se transmite copilului, el simte energia negativa, apasarea...
am pe cineva apropiat, o femeie care a fost parasita cand era insarcinata...nefericire, tristete, lacrimi, divort, de inteles...insa faptul ca acel copil a fost crescut intr-o stare permanenta de nefericire, nu pot intelege. familia femeii i-a plans in permenenta copilului de mila ca creste fara tata (si e adevarat, tatal nu a vizitat-o NICIODATA!) dar au trecut 9 ani...si imi pare atat de rau ca e un copil nefericit FARA SA STIE DE CE... ca nu a avut tata? pai nu l-a cunoscut, habar nu are ce e ala...e un copil traumatizat, si pentru asta o blamez pe maica'sa, nu pe acel barbat...a fost vinovat de abandon, da...dar ca femeia nu a trecut niciodata peste asta, si inca isi plange de mila...ea e binovata de propria nefericire si mai ales ca si-a crescut copilul asa...copilul e nefericit pt ca familia lui (mama!) este nefericita...
stiu ca la tine situatia e diferita, dar banuiesc ca ai inteles ideea (si, da, e o poveste adevarata
)...
treaba ta daca ii spui sotului amantei (desi inteleg ca ai trecut de faza aia), daca bagi prima divort sau te amagesti ca odata si odata se va intoarce la tine...dar ai grija ce transmiti (nu doar prin vorbe!) copilului! (vazusem la cineva un sfat gen "tatal te iubeste dar nu suficient cat sa stea cu noi" doamne fereste!) si eu cred ca faza cu "de ce nu sta cu noi de dragul meu?" tot de la tine vine...)
eumada spune:
Crisia,cum te mai simti?
crisiacob spune:
Nu prea bine. Astazi a fost prima zi cu soare de dupa despartire. A fost de fapt prima zi de primavara...fara sot. Deci...multe ore de plans si de regrete. La fel a fost prima oara cand l-am serbat pe tatal meu fara sot...iar scaunul lui era gol la masa. Asta dovedeste faptul ca rana e inca foarte proaspata...Inca sufar ca un caine. Asta e. Timpul vindeca. Astept.
eumada spune:
Vai doamne..pai nu spuneai ca niciodata nu v-ati inteles bine?A fost prima zi cu soare...bine spus...vine cumva inapoi daca bocesti?Crezi ca el sufera?Cand sufereai si boceai tu,el poate o iubea,o imbratisa pe cealalta...merita?Tu sa suferi ,ei sa faca dragoste in timp ce tu suferi?
crisiacob spune:
Bocesc pentru ca ma simt singura in momentele astea...o sa imi treaca...
emanouela spune:
Daca a fost prima zi cu soare (si vor mai veni...va veni si 8 martie, va veni si Pastele, etc, etc) trebuia sa-ti iei copilul, catelul, purcelul, o carte, orice....si sa te duci in parc, sa te uiti la oameni, sa faci lucruri frumoase, sa iti cumperi flori, sa te bucuri si sa incerci din rasputeri sa-ti scoti "programelul eu nu merit"....pt ca asa te comporti, ca si cum nu ai merita micile bucurii. Vreau sa cred ca nu ai de gand sa bocesti 1 an intreg, cu fiecare ocazie sau zi mai speciala doar pt ca e "prima data fara sot", da, e prima data fara sot si poate fi prima data cand eu, pt ca merit, pt ca ma iubesc, pt ca ma apreciez, pt ca etc, etc...pot sa fac ca aceasta zi sa fie deosebita atat pt mine cat si pt cei din jurul meu, respectiv copilul, oferind (oferindu-mi) altceva decat monotonie, cearta, plictiseala, lacrimi.
O sa treaca daca te ajuti, daca nu, ai sa te afunzi mai mult si mai mult.
Micaelca spune:
crisiacob, stii ce, daca ai de gand sa bocesti un an intreg, boceste , fata draga! Si nu te simti vinovata pentru asta.
E normal sa suferi. E normal sa-ti dea lacrimile in prima zi cu soare, in prima zi cu nori, prima si a doua si a treia oara cand vezi barbati cu neveste de brat.
Despartirea / divortul e o moarte. Indiferent cine pe cine a inselat, cine pe cine a batut, cine cu cine s-a certat. E o moarte. Ai nevoie de o perioada de doliu.
Macar nu te simti vinovata ca nu-ti vine sa faci masaje cu caviar, ca nu zambesti la soare, ca nu canti pe bicicleta.
Dupa ce trece ceva timp (destul de mult, daca ma intrebi pe mine), da, viata se vede mult mai altfel. Vezi dintr-odata gramezi de optiuni care ti se desfac in fata ochilor. Dar pana acolo mai e.
dana vio spune:
Da-ti un timp. Exact. Nu de genul mai vad eu ce-o fi! Nu. Sufar si plang de-mi sar ochii 6luni, apoi 6luni nu mai plang si incerc sa ma adun. Apoi GATA. Nu merita sa-ti pierzi viata/s-o tii in loc ptr asa ceva. Mergi mai departe. 
Alexandra Maria
14.12.2007
anda141 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Micaelca crisiacob, stii ce, daca ai de gand sa bocesti un an intreg, boceste , fata draga! Si nu te simti vinovata pentru asta. E normal sa suferi. E normal sa-ti dea lacrimile in prima zi cu soare, in prima zi cu nori, prima si a doua si a treia oara cand vezi barbati cu neveste de brat. Despartirea / divortul e o moarte. Indiferent cine pe cine a inselat, cine pe cine a batut, cine cu cine s-a certat. E o moarte. Ai nevoie de o perioada de doliu. Macar nu te simti vinovata ca nu-ti vine sa faci masaje cu caviar, ca nu zambesti la soare, ca nu canti pe bicicleta. Dupa ce trece ceva timp (destul de mult, daca ma intrebi pe mine), da, viata se vede mult mai altfel. Vezi dintr-odata gramezi de optiuni care ti se desfac in fata ochilor. Dar pana acolo mai e. |
Mi s-a parut cel mai realist mesaj.Degeaba ii spuneti ca plange degeaba, ca nu merita, bla, bla, ea tot va siferi si nu va rade ca asa trebuie, sa rada. Suferinta nu trece asa peste noapte. O sa rada, dar dupa ce va trece o perioada.
Eu te inteleg . Iti doresc doar ca perioada asta de tristete sa fie cat mai scurta.
crisiacob spune:
Ce bine ar fi daca nu l-as mai vedea deloc. Ochiii care nu se vad, se uita. Trebuie insa sa il vad in fiecare zi, chiar de doua ori atunci cand vrea copilul. E tare greu. Se redeschide rana de fiecare data. Am ajuns sa fac eforturi supraomenesti ca sa imi aduc aminte momentele rele din trecut. Ce feste iti joaca psihicul...odata cu trecerea timpului tindem sa ne aducem aminte doar lucrurile bune.