Cat de mult ne supraveghem copiii?

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mihaela_s spune:

Citat:
citat din mesajul lui desprecopii

Foarte bine Mihaela. Iti doresc sa fie mereu asa.




Multumesc!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LilianaR spune:

Si eu vad o mare diferenta.

Oricum, eu nu cred ca am toata tigla pe casa. Mie imi pare normal ca un adolescent sa mai minta, doar n-o face mereu numai lucruri bune. Iar cand le face rele e absolut normal sa incerce sa amane sau sa anuleze momentul rusinii/pedepsei/urmarii.
E putintel anormal si masochist sa vrei sa mergi sa-i spui lui X, lui mama un lucru care va dezamagi, va duce la o pedeapsa etc.
Nu cred ca nu exista incercare de control al unui parinte, fie ca nu exista pedeapsa ori urmare; ca e o pedeapsa emotionala, ca e una morala sau pur si simplu o pedeapsa clasica, asta e alta mancare de peste.
Aveam o prietena care nu era niciodata pedepsita; cand avea vreo 25 de ani a vrut sa-si paraseasca prietenul si a luat prima palma. Dependenta emotionala de parinti era foarte mare, avea nevoie de acceptul lor la orice si nu putea intelege viata fara incuviintarea lor. Azi au 2 copii pe care ii creste bunica materna; ei ii vad in weekenduri.

Pun foarte mare accent pe sinceritate si sper sa pot transmite asta copilului meu, acum foarte mic. Si nu-l imping sa creasca, dar nici nu-l tin. Sper...
Cu drag.

P.S. Nu e vreun mod sa pot urmari automat un subiect? Sa nu caut mereu daca a mai aparut ceva nou?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marcia03 spune:

Mama a avut si are mania controlului. Daca se intampla sa intarzii cand vin de la servici (ea stie ca de obicei vin la ora X) si nu am anuntat-o, intra in panica si imi trimite SMS sau ma suna. De cele mai multe ori mobilul meu e dat pe "silence", asa ca nu aud si nu am cum sa-i raspund. I-am spus ca se enerveza degeaba, ca daca e sa intarzii e problema mea si nu a ei. M-am invatat insa cu ea asa cum este. Imi amintesc ca eram in facultate, in weekend mergeam la chefuri, iar daca ii spuneam ca vin la ora 7 si intarziam, ne certam rau de tot. Asa ca preferam sa-i spun ca ajung la 10. Din cauza ei eu sunt cu totul altfel cu Marcia, ea reprosandu-mi ca o las sa faca cam ce vrea. O las, dar am impus reguli care tb respectate. Nu le respecta, suporta consecintele.

O intamplare : acum 2 saptamani Marcia a plecat la ora 16.30 la cursul de teatru, merge singura pt ca e la scoala, la 3 min de mers pe jos (cand termina la 18.30 o luam noi, pt ca e intuneric si ii e frica). Era o vreme naspa rau, ningea si era aproape intuneric. Mi-a povestit apoi ca pe drum, la un moment dat, a venit un barbat mai de culoare la ea si a intrebat-o daca nu ii e frig si nu vrea sa mearga la el acasa, unde e cald si bine. Marcia a luat-o la fuga cand a auzit. Barbatul dupa ea, incercand sa o convinga. Ea a fugit si mai tare si a zarit 2 colege, asa ca individul a disparut. I-am spus ca nu are voie sa vorbeasca cu persoane straine si sa fuga sau sa tipe daca e ceva. Vad ca a inteles. Mama cand a auzit intrase deja in panica si a hotarat ca de acum incolo sa o si duca ai mei la teatru. Si eu m-am speriat, dar mi-am pastrat calmul si i-am explicat inca o data cum tb sa procedeze si ca a facut ft bine fugind. Al meu s-a enervat si l-a facut pe ala cu ou si otet.

O zi faina !

Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ingridnen spune:

aha.. si mai zici ca Elvetia e sigura

Bine ca a scapat copila numai cu spaima, Doamne fereste ce se putea intampla. Eu zic ca mama ta are dreptate sa se panicheze in cazul acesta....

Ingrid si Cristi 9 ani

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marcia03 spune:

Eu o consider in continuare o tara sigura. Multe persoane stau cu usa descuiata (inclusiv noi) sau isi lasa cheile de la masina in contact, copiii isi lasa afara diverse lucruri si nu le ia nimeni (biciclete, trotinete, jucarii etc - in Romania a uitat mama la usa trotineta Marciei, iar dupa 5 min a disparut), un coleg si-a pierdut mobilul in aeroport in Zurich si l-am gasit la obiecte pierdute. Ciudati insa sunt peste tot. Eu ma bucur ca a mea copila a reactionat cum trebuie, deci a bagat la cap ceea ce i-am spus noi. Si a fost ca o invatatura. Incidentul ea l-a si uitat.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anda141 spune:

Si eu m-as fi panicat si clar ca nu as mai lasa-o neinsotita pe strada, in conditiile astea. Nu stiu ce varsta are , insa al meu are 9 ani si tot nu il las singur.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marcia03 spune:

Marcia are 10 ani, e in cl.a-4a si merge singura la scoala din cl.a-2a. Pana acum nu s-a intamplat nimic. E adevarat ca atunci cand pleaca si vine de la scoala e plin de copii, deci nu e niciodata singura pe drum. Iar distanta e de 15 min mers pe jos (ea insa merge cu bicicleta sau trotineta). Petrece mult timp afara, dar numai cand sunt si alti copii. Merge cu prietene/vecine sa cumpere cate ceva, dar la un magazin care nu e ft departe de casa. La teatru insa e singura, nu are cu cine merge si nu vroia ca sa mergem cu ea (ne-am certat des pe tema asta, ca ea e mare si nu are nevoie de insotitor). Aici toti copiii merg singuri la scoala si chiar la gradinita, deci de pe la 4-5 ani. Daca un copil e dus la scoala de catre parinti/bunici, ceilalti rad de el si copilul respectiv sufera. In clasa 1-a mai merge sa-i duci la scoala, dar dintr-a 2-a nu am mai vazut vreun copil insotit de parinti.




Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alizee spune:

Eu cred ca o sa-mi duc copilul la scoala pana pe la 12 ani.
Marcia, foarte relaxati imi par parintii din Elvetia. Bine ca fetitei tale nu i s-a intamplat nimic mai rau de o sperietura.



allinta

A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns principe spune:

Marcia,eu cred ca incidentul cu persoana care a ademenit o pe fiica,ar trebui sa fie mai mult decat suficient ca sa nu ti mai lasi fetita sa mearga singura la teatru.A fost un caz fericit ca au mai aparut alti copii in drum ....dar daca nu... care ar fi fost scenariul?
Adultii suntem noi, si noi luam deciziile in scopul protectiei.
Copiii accepta explicatiile logice mai ales cand exista un precedent ca in cazul tau....aici nu este loc de ce or sa spuna x,z ...o poti supraveghea si de la cativa metri,nu trebuie neaparat sa o duci de mana.

Plus ca acest incident ar fi trebuit sa se termine cu alertarea organelor de politie,securitate scolara,etc etc
Acest persoana exista.... si daca copila ta a avut noroc si nu i a cazut in plasa ..altul poate ca nu o sa l aiba.....ptru un viol nu i nevoie de mult timp si nici de mult spatiu.violatorul sau sechestratorul poate aveo o masina parcata in apropiere,poate urmari victima...

Atitudinea ta relaxata,fara a se vrea a fi un repros,ci doar o atentionare,ma preocupa.





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Marcia03 spune:

Da, asa este. Deja de pe la 4 ani ii lasa singuri pe-afara, la locul de joaca. Eu pe Marcia am inceput sa o las afara cu alti copii cand a intrat in clasa 1-a. Dar atunci stateam putin cam pe ace si mergeam din cand in cand sa vad ce face. Insa cu timpul m-am obisnuit si "controalele" s-au rarit.

Dar sincera sa fiu, daca as sta in Bucuresti acum, nici eu nu mi-as lasa copila sa mearga singura la scoala.

Mergi la inceput