O radiografie a invatamantului din Romania

capcaunul spune:

In schimb nu mi se pare imposibil sa citesti tot topicul, si mai ales cu atentie!

Unde si cine a scris ca parintii se cam spala pe maini??? Ai inteles exact pe dos ceea ce se discuta pe aici ...

sorana spune:

In teorie parintii ar trebui sa faca dupa ce le intra copilul la scoala ce faceau si inainte.
Cand era copilul la gradi eu veneam acasa si ne hotaram impreuna ce vrem sa facem si aia faceam (ma refer la mers in parc, mers la film, mers intr-o vizita, mers la un loc de joaca sau doar stat acasa si citit o carte / dat pe net, etc).
De cum a intrat la scoala situatia s-a schimbat total. Cel putin 2 ore pe zi ma ocup de "scoala".
E clar dupa rezultatele elevilor din clasa care parinti se ocupa si care nu. Dar nu e normal. De mine nu s-a ocupat nimeni (dupa cls a V-a) si rezultatele au fost excelente. Acum daca nu se ocupa parintele (sau meditatorii) rezultatele nu au cum sa fie mai sus de mediocre (in cel mai bun caz). Si nu e normal, zau nu e ...

sirimie spune:

sorana, esti de acord ca totusi la scoala copiii trebuie sa munceasca mai mult ca la gradinita daca vor rezultate, de exemplu daca vor sa ia bacul?

ch_dana spune:

Corect, doar ca nu parintele/cineva din familie ar trebui sa-i ofere o astfel de mostra, mai degraba sa ii explice ce inseamna asta si cum sa se fereasca de asa ceva.

Nu stiu unde lucrezi tu, eu plec dimineata la 8:00 si ajung seara la 18:30 acasa. Si sa vreau, nu ies la socoteala 8 ore cu copilul, doar in week-end sunt mai multe.

Marcia03 spune:

Iar in Elvetia copiii au scoala de la 8 la 15.30/17h (cu pauza de masa). Apoi mai au si activitati extrascolare, deci acasa in general dupa ora 18.

erer spune:

Sigur ca nu e imposibil sau absurd sa se faca educatie in scoala, rolul scolii e si educativ. Se poate face in diverse moduri.

Copilul meu a primit la inceputul scolii (nu in Romania) o lista de `reguli“ pe care trebuie sa le respecte cu totii: nu tipa unii la altii, nu iau lucrurile altora fara sa ceara voie, cei mari sunt modele de comportament pentru cei mici, nu se imbrancesc, cand cineva uita pachetelul acasa ceilalti impart cu el etc. Unele din ele le-as lua si la birou la mine ca se aplica :D..

In afara de asta, vinerea se aseaza in cerc si discuta `cazurile problema“ din timpul saptamanii adica atunci cand unul dintre ei intra in conflict cu altul. Se propun solutii, se dau idei, cei doi se impaca dupa explicatiile moderate de invatatoare.

Eu asa vad latura educativa a scolii. Nu e absurda si nici imposibila, conteaza cat de dispus esti sa abordezi corect problemele.

Marcia03 spune:

Si aici e la fel, li s-au prezentat niste reguli pe care trebuie sa le respecte. Nu le respecta, suporta consecintele. In afara de cele mentionate de Erer, mi-am mai amintit cateva : nu au voie sa isi jigneasca colegii (ala e gras, ala e slab etc), nu vorbesc neintrebati (cand au de pus o intrebare sau vor sa raspunda, ridica mana si asteapta pana li se da cuvantul). Au si aici o data pe saptamana sedinta cu profesoara, unde li se asculta doleantele si discuta despre diverse "probleme". Aici pachetul nu se imparte, dar de obicei isi schimba mancarea intre ei (fiica-mea da daca i se cere, altii insa nu dau, pt ca asa au fost invatati/educati). Mai exista "peace makers" (2 elevi din fiecare clasa, incepand cu cl.a-3a, deci din clasele 3-6...sunt alesi de catre elevi in fiecare an); acestia in pauze trebuie sa se asigure ca totul e ok, sa atenueze conflictele care apar (numai ca in cl.1-6 ies in pauza afara obligatoriu doar in pauza mare, care are 20 min...in rest in pauze stau in clasa).

sorana spune:

Da, evident ca da. Treptat, cate putin in cls I, apoi mai mult pe masura ce cresc si se inmultesc si materiile si cerintele.
DAR trebuie sa inteleaga din clasa lectia si ce au de facut, rolul parintelui este doar de a-l trimite sa-si faca temele si a verifica daca le-a facut, nu de a-i explica ce n-a inteles, de a face cu el inainte, etc.
Dupa cum spuneam prin alte parti ar fi bine daca am avea manulae ok, cele pe care le avem acum sunt niste porcarii.

LilianaR spune:

Cred ca suntem o tara saraca, avem un invatamant prost platit, deci slab. Da, un profesor e profesor si daca are 2 lei si daca are 10 lei pe luna, dar un profesor de nota 10 pleaca mai usor spre un job mai bun decat un profesor de nota 2... care ramane in sistem... pentru ca gandeste de 2, pentru ca are cunostinte de 2... depinde.

Eu stiu copil de 3 ani la gradinita care a cumparat caiet de scriere de nivel minim 6 ani, desi agreat de minister (de sistem adica) in care, cica, trebuia facute linii si bastonase si bla-bla. Nu au folosit mai mult de 3 pagini.
Asta nu e normal, sa nu se sesizeze parintii.

Nu stiu daca i-as face plangere pedagogului care mi-a notat copilul cu 7 fata de altul mai slab pregatit cu 9... dar stiu ca, daca COPILUL meu ar fi nemultumit, l-as intreba pe EL ce vrea sa facem, dandu-i cat mai multe variante posibile si incercand sa ii explic potentialele urmari ale fiecareia.
Sincer, pana la plangere, as fi in stare sa duc un videoprioector cu o paralela a celor 2 lucrari la urmatoarea sedinta cu parintii... :D

Dar daca vrea asta copilul meu, la urma urmei, el va simti urmarile.

Multi parinti nu ascund sub pres, dar pun in balanta daca sa faca din prunc o tinta pentru profesorul X sau sa inchida ochii ca sa ii fie mai comod copilului. Inteleg asta, dar cred totusi ca ar ajuta sa isi intrebe copiii mai des ce vor.

Si da, misiunea parintilor nu se incheie odata cu inceperea scolii, dar calitatea timpului petrecut e importanta. Poti merge la cumparaturi cu copilul si sa discuti nu lista de sucuri, ci ultima luui preocupare lagata de scoala, poti gati impreuna cu el, poti folosi timpul de naveta, orice jumatate de ora se poate transforma in educatie de o saptamana.
E in puterea ta ca parinte sa relaxezi momentul si sa nu-l incarci doar cu cumparaturile sau sofatul.

greieras spune:

Incorect. Faptul ca invatamantul este obligatoriu nu ajuta cu nimic in situatia celor care nu vor sa-si trimita copiii la scoala.
Am lucrat printre fam. de romi pe care nimic in lume nu i-a convins sa-si trimita copiii la scoala. Se milogea invatatoarea satului de ei, se dadea peste cap sa-i ajute, orice, numai sa vina. Si tot degeaba. Pe ei obligativitatea nu i-a atins cu nimic.

Raman la convingerea ca parintii sunt cei mai interesati de educatia copiilor si in concluzie, chiar fara un invatamant obligatoriu, vor dori sa-si scoleasca copiii pentru a-i vedea oameni realizati. Pana si pe vremea lui Nica, parintii analfabeti (dar nu prosti) intelegeau importanta educatiei si-si trimeteau copiii la preotul satului sa-i instruiasca.

Personal cred ca toti copiii ar trebui sa aiba acces la o educatie adecvata dar nimeni nu ar trebui sa fie obligat.