Acel "Fir-ar..."!

Lali spune:

Cred ca-si dau cu tigaile in cap unul altuia cam mult si pentru orice dupa parerea unor mamici. Se mai si urca si alearga pe geam alaturi alte indeletniciri cu potential fatal. Am avut si eu o faza din asta (scurta, ce-i drept) dar m-am linistit repede cand am vazut ca al meu copil radea in hohote la desenele astea, iar cand i-am atras atentia ca asta nu se incearca in viata de zi cu zi mi-a spus: "stiu, mami, tu nu vezi ca-s doar desene ?"

mina spune:

Cea mai buna abordare e cea clara si realista (sau cel putin la noi asta a mers): expresia cutare are o conotatie urata, inseamna asa si pe dincolo (ma rog, atat cat ii poti explica unui copil, cu eufemisme si metafore sau chiar mintind usor, foarte usor) si as vrea sa nu o folosesti. Punct. Acuma de ce sa n-o foloseasca, fiecare isi cunoaste mai bine copilul si stie ce argumente merg. La al meu a mers cel cu "o sa fii considerat un copil ne-educat si cu o exprimare urata". La fel de posibil e sa continue s-o foloseasca fiindca i-a intrat in obicei. Asa prinsese fi=miu sa foloseasca expresia "fir-ar sa fie". Mie personal nu mi se pare un capat de tara, insa fiind comun considerata ca fiind injuratura, am incercat sa-l scap de ea. Metoda "picatura chinezeasca" (adica stat cu gura pe el cu blandete) da cele mai bune roade.

Si ca sa schimba, putin registrul, mi-am amintit 2 intamplari legate de limbajul frumos sau urat al copilului. Frate-miu, cu 4 ani mai mic decat mine, a cam fost tinut de maica-mea sub glob de sticla. Pana la sfarsitul clasei I cand s-a dus baiatul la buda la scoala si a citit tot ce scria pe pereti. Nu-mi mai aduc aminte daca pana atunci nu fusese la buda acolo sau nu stia inca toate literele...cert e ca in ziua aia a venit foarte fericit la maica-mea acasa si i-a povestit ce a citit el pe peretii aia, si "stii, mama, am stiut toate literele, n-a fost cuvant sa nu-l pot citi!". Na, revelatie!

History repeating, eu cu fi-miu, pe la 2 ani jumate, sau cam asa ceva. P-asta posibil s-o mai fi povestit-o ca m-a traumatizat. I-a cumparat tac-su niste bomboane (de la Haribo cred) cu aroma de si in forma de mure. Numai ca plodu peltic nu zicea bomboane cu mure, punea i in loc de r in cuvantul mure, daca-ntelegeti ce vreau sa spun...... Ne-a servit pe noi prin casa, dragut cu este, si am ignorat exprimarea, in ideea ca daca ii dai importanta se prinde ca e distractiv s-o mai faca. Dar ce te faci cand a inceput sa serveasca, a doua zi (ca nu ma prinsesem sa ii fur punga aia cu bomboane) pe toata lumea? Pe taximetrist, pe educatoare, pe vecina de palier intalnita in lift ....Am zis ca mor de rusine. Incercam sa-l corectez ca sunt cu muRe si-mi raspundea candid "da, cu mu*e). Vai ce rusine mi-a fost......

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
www.tocanadecuvinte.blogspot.com" target="_blank">TocanaDeCuvinte
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

dana vio spune:

Da, sau cand a intrebat candid : dar p... am voie sa spun?

Alexandra Maria
14.12.2007

nadaflorilor spune:

alearga in strada, ii calca masina de face foita si imediat isi revin la forma initiala si o rup iar la fuga... bad, bad ...

alyx spune:

Tot din ciclul tinut copilul foarte ferit de expresii licentioase, cand avea fratele meu vreo 9 ani,dupa un episod de joaca cu un copil oleaca mai mic decat el, ajuns acasa o intreaba foarte candid si curios pe maica-mea: mama da ce e o mui....e?

annnna35 spune:

L-am auzit si eu pe "Fir-ar" pe Jim Jam si chiar m-a surprins frecventa cu care aparea (cam de trei ori intr-o singura fraza) . :(

natalia_nica spune:

Mai, io am citit tot subiectul asta si pe cuvant ca nu-nteleg ce e rau la "fir-ar"? Io i-am spus copilului ca e doar o expresie de exprimare a supararii...
Si alta: vreau sa vad si io un adult care zice ca Tom si Jerry i-au daunat - a dat cu tigaia-n cap cuiva, s-a lasat calcat de masina etc, doar pt ca a vazut la desene...

b.nica spune:

Filmuletele cu Tom si Jerry ma fac sa rad ca in copilarie dar acum pot sa si filozofez pe tema filmuletelor care pana la un punct te pot duce la teme interesante raportate la intentia realizatorilor.
Pt. aia micii ai mei ma deranjeaza tot ce desenele transmit ca un conflict se poate rezolva prin agresiune. Aici este buba!

Desigur, cand este vorba despre copii mai mari care discern nu cred ca se impun restrictii.

Dar repet, este vorba de acea varsta frageda cand primesti si imprimifara sa ai posibilitatea sa discerni!
Eu cred ca la aceasta varsta frageda imprimi si ramane acolo stocat ca si daca esti mic, o tigaie, o bomba, etc., te pot scoate din necaz atunci cand esti in conflict cu unu mai mare si mai puternic! Oare si realizatorii au gandit asemenea?
Pai pana la acceptarea terorismului nu mai este mult, nu credeti?

Va rog nu explodati inainte sa va ganditi de 2 ori la ce am scris!

Rufus spune:

b.nica, nu explodeaza nimeni...dar macar asa putin, de ras?
Hai, zi-mi ca ai glumit cu paralela asta Tom&Jerry si terorism.
Pai daca tu copil radeai la desenele alea, alti copii de ce ar avea restrictii la ras la acelasi lucru?

In desene animate totu-i psibil. Si nici unul nu se incadreaza in ceea ce spui tu. Donald e un monstru, Chip si Dale se caftesc de numa, si blandul Ferdinand se transforma intr-o bestie!. Ce sa mai zic de Woody, Popeye, Bugs Bunny, Hekle si Jekle, sau Lolek si Bolek.
Prapad, nu alta...

Rufus, Tora si iadele

b.nica spune:

Uite Rufus ca am ras cand eram copil dar acum ... ma gandesc mai bine si ma intreb acum la maturitate, dupa ce am ras de gaguri, de ce realizatorii au gasit solutii, in majoritatea filmutelor mai ales de date recente, au gasit solutia violentei, uneori lase, si nu a istetimii ca sa-l ajute pe Jerry?