Vreau sa-mi fie mila!
Raspunsuri - Pagina 11
Alizee spune:
Mila in sine NU este jignitoare. Mila falsa, cu intentii negative, da.
mila=compasiune, din punctul meu de vedere si al dictionarului roman.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
mianna spune:
incerc de la primele posturi sa inteleg rostul acestui topic. inca n-am reusit.
definitiile se pare ca-s contradictorii, atat pentru noi, cei care scriem aici, cat si pentru cei care-s citati in diverse articole.
pentru unii, mila = compasiune.
pentru altii mila > compasiunea, sau invers, mila < compasiune.
unii numesc mila sentimentul de parere de rau, altii numesc mila sentimentul de parere de rau insotit de sentimentul de superioritate fata de persoana careia i se adreseaza mila, altii numesc mila sentimentul de parere de rau insotit de trecerea la fapte (aici nu mi-e clar deloc, daca am acest sentiment pozitiv, cu toate calitatile atribuite in acest topic, fata de toti copiii care mor de foame, sau fata de toti copiii cu probleme, dar nu trec la fapte pentru toti, fiindca nu-i pot ajuta pe toti, chiar exista vreo diferenta intre sentimentul care m-a facut sa-i ajut cu ceva pe unii si sentimentul pe care il am pentru ceilalti pentru care n-am facut nimic???).
acelasi lucru se pare ca-i valabil si pentru compasiune, adica in paragraful de mai sus putem inlocui "mila" cu "compasiune" si gasim persoane pentru care-i valabila fiecare definitie in parte.
si-atunci? ce urmareste topicul? sa stabileasca niste definitii pentru folosirea acestor termeni pe forum? sa stabileasca niste definitii standard care vor fi omologate international?
ca altfel cred ca se stia de la inceput ca exista asfel de cazuri in viata reala:
- sentiment de parere de rau si-atat
- sentiment de parere de rau + sentiment de superioritate
- sentiment de parere de rau insotit de actiunea de a ajuta persoana in cauza.
chiar are importanta cum ii spunem? nu conteaza doar care din situatii se aplica intr-o anume ipostaza sau intr-un anumit moment?
BellaDonna spune:
pt mine compasiune si empatie nu mila, nu vreau sa vad mila in ochii persoanei care imi da sau cand daruiesc, de ce pt ca....am fost in ambele situatii
si stiu ce inseamna daca imi dai dami din taota inima ta, nu cu jumate de masura ca si eu iti dau din toata inima mea ca stiu ca ai nevoie suflet in nevoie
viviana spune:
Mianna, nu totul trebuie sa aiba un rost anume. E pur si simplu o discutie. Fara rost. Pointless - cum era Oblio.
A prendre ou a laisser.
Allinta, eu am fost prima care am vorbit, tangential, despre persoanele cu dizabilitati punand un link ce mi s-a parut relevant cu toate ca nu doream sa aduc asta in prim-planul discutiei.
Fiecare a vorbit despre cum a experimentat compasiunea, ca receptor sau ca transmitator.
Insa, discutiile purtate de userii ce au stat aproape de persoanele cu dizabilitati au adus un plus de intelegere.
viviana spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura B Foarte interesant tot ce citesc. Eu am interpretet mesajul initial insa mai mult ca o intrebare de ce recipientilor nu le place cand le spui ca ti-e mila de ei atunci cand ceea ce simti este sincer, cald si profund, pe cand daca le spui ca ai compasiune pentru ei (sentimentul interior fiind tot unul cald, sincer, profund) e in regula. Sunt de acord cu ceea ce a spus principe. Eu una nici copilului meu nu i-am spus "mi-e mila de tine", oricat mi-era sufletul de sfasiat. I-am spus mai degraba ceva cald, sa o incurajez, am luat-o in brate ori am ajutat-o cum m-am priceput mai bine. Mi-am amintit ce am citit de foarte curand pe un forum dedicat celor cu paralizii. Tatal unui adolescent cuadriplegic scria (intr-un context, nu e cazul sa dezvolt) ca isi transfera copilul in pat in fiecare seara si-i ureaza noapte buna cu zimbetul pe fata si cu un pumnal infipt in piept. |
Laura
si scuze ca am dat din greasela dezaprob.
mianna spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui viviana Mianna, nu totul trebuie sa aiba un rost anume. E pur si simplu o discutie. Fara rost. |
alegerea fiecaruia. cum spuneam, eu i-as fi vazut rostul, daca se discutau situatii, nu definitii.
macar face careva o statistica, s-aflam ce definitii intrunesc votul majoritar? nu c-ar avea vreun rost, dupa cum spuneai, dar daca tot trebuie ocupat timpul, e o indeletnicire pseudo-stiintifica, il bate clar pe bietul Oblio
columbiana spune:
am citit pe sarite, dar imi place tare mult ce-a scris Olympia in citat si sunt complet de acord;
mai e ceva, vad ca se accentueaza pe ce vrem/credem noi ca vrem sa simtim ca datatori, si se tine mai putin cont de ce s-a scris in mesajul ala la care a pus linkul Viviana, autorul pare a fi tocmai o persoana cu dizabilitati careia i s-a cam luat de atita mila
d'aia ma intreb daca sentimentul sincer n-ar trebui sa se adapteze la cel ce primeste, si nu la ce da; adica daca ma simt bine si milos in oglinda, e ok pentru mine, dar pentru celalalt e ok? sau daca intr-adevar sentimentul e profund, nu cumva tocmai puterea mea de adaptare la ce simte cel in nevoie e fundamentala si da autencititatea sau falsul sentimentului?
"" Eu vad mila ca pe un sentiment primar, ca frica sau furia, poate fi reflexa sau chiar insuportabila, ca la vederea unor imagini socante. Compasiunea o vad ca pe un sentiment mai elaborat care a filtrat emotia primara si cuprinde in ea germenele actiunii suportive viitoare. Cand dai ceva cuiva din mila, sau ridici un ranit, o faci si ca te doare durerea lui si cumva ai vrea ca ea sa inceteze ca ti-e si tie greu de suportat.""
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
Laura B spune:
O ultima interventie (si apoi merg la lucru pe ziua de azi) tot legat de ce cuvint folosim pornind de la premiza ca mila si compasiunea sunt sinome. Exercitiu de imaginatie: un coleg de serviciu foarte indragit si respectat de toti trece printr-o situatie extrem de dificila. Copilul lui a avut un accident si are nevoie urgent de o operatie costisitoare, care l-ar putea salva.. Colegii de serviciu vor din tot sufletul sa ajute concret, fara insa sa jigneasca. Strang bani si scriu un card pe care il semneaza. Voi cum ati incheia cardul?
1. "Cu mila, ... "
2. "Cu compasiune, ..."
3. Altfel
mihaela_s spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura B O ultima interventie (si apoi merg la lucru pe ziua de azi) tot legat de ce cuvint folosim pornind de la premiza ca mila si compasiunea sunt sinome. Exercitiu de imaginatie: un coleg de serviciu foarte indragit si respectat de toti trece printr-o situatie extrem de dificila. Copilul lui a avut un accident si are nevoie urgent de o operatie costisitoare, care l-ar putea salva.. Colegii de serviciu vor din tot sufletul sa ajute concret, fara insa sa jigneasca. Strang bani si scriu un card pe care il semneaza. Voi cum ati incheia cardul? 1. "Cu mila, ... " 2. "Cu compasiune, ..." 3. Altfel |
Eu as raspunde "Cu consideratie...".
Chuny spune:
Cu drag, din inima!