Integrare, socializare, acceptare

ingridnen spune:

subscriu la ce a spus Ramonika. Mai ales ca e o scoala privata, inteleg... unde pretentiile sant altele.

Probleme de integrare am avut cu fi-miu de cate ori schimbam mediul, de ex. cand am schimbat gradi, cand a intrat la scoala, cand a schimbat after-ul. Facea numai obraznicii, ca sa atraga atentia, banuiesc.
Dupa 2-3 luni se adapta si revenea la comportamentul lui obisnuit.

La voi insa e altceva, nu e vorba de schimbare de mediu, din contra.

Ingrid si Cristi 9 ani

Adriana mica spune:

Multumesc mult pt sugestii.

Chuny, nu stiu daca un anume copil poate fi considerat lider de grup, tocmai pt ca sunt atat de putini. Fetele se joaca numai intre ele, par un grup mai omogen decat se intampla in cazul baietilor. Voi incerca sa ma gandesc la solutia propusa de tine cu organizarea unei intalniri intre baietii din clasa - de exemplu, sa mergem impreuna la un film, poate ca acest lucru va ajuta atat pe partea de integrare, cat mai ales pe partea de diminuarea a situatiilor in care sa fie provocat sau i se strica jocul inceput cu un alt coleg.

Dana, intalniri cu toata clasa se petrec cu ocazia zilelor de nastere. Anul acesta noi am optat pt o mica petrecere in incinta scolii, plus un mini-spectacol de magie. Apoi, am participat la petrecerea organizata de una dintre colege. Nimic din ceea ce s-a intamplat la ambele evenimente nu ne-a dat de gandit in ceea ce priveste modul in care interactionau unii cu altii. Este adevarat, baietii s-au mai "impuns" intre ei, insa nimic nu prevestea ca se va ajunge la o situatie de acest gen.

Adriana mica spune:

Ramonika, Ingrid, psihologul scolii ne-a sfatuit, atat pe noi cat si pe doamna invatatoare, sa-l incurajam sa dezvolte relatia cu colegul lui de banca, singurul care a manifestat interes sa se joace cu el. Sa-i explicam ca nu poti fi intotdeauna in centrul atentiei, asa cum probabil a fost obisnuit acasa, ca este mai bine sa renunti atunci cand esti respins. In acest moment, incrancenarea si insistentele lui au efect exact pe dos. Lucrurile se vor schimba insa in bine pe masura ce se va relaxa, bucurandu-se de prietenia nou dobandita.

kariguld spune:

ai vorbit cu psihologul despre acest aspect? ar trebui sa-l intrebi care a fost scopul acestui exercitiu. pe care eu il gasesc stupid in forma descrisa. daca psihologul formula altfel, de ex 'haideti sa spunem cate un lucru pozitiv/bun unul despre altul' cu totul altfel se desfasura discutia.

Adriana mica spune:

Kariguld, nu stiu daca psihologul a facut din start aceasta precizare, insa la toti ceilalti copii au alternat parerirle, sau spus atat lucruri bune cat si aspecte mai putin bune, asa cum le vad si le inteleg ei.

Scopul a fost sa-i incurajeze sa se descrie pt inceput, pe ei insisi, apoi pe cei de langa ei.

In cazul nostru, dupa trei raspunsuri la rand care mentionau doar critici, psihologul a oprit exercitiul si a incercat sa salveze situatia rugandu-i sa se gandeasca si la aspecte pozitive, asa cum facusera pana atunci. Nu s-a asteptat sa nu primeasca nici un raspuns. A trecut atunci repede la exercitiul urmator, nu avrut sa prelungeasca mai mult decat era necesar, situatia neplacuta.

Nu ma deranjeaza exercitiul in sine. Stim cu totii ca "perception is reality", si noi ca adulti ne lovim uneori de chestia asta. Simt insa nevoia saincerc sa-mi dau seama care ar fi putut fi cauza ca a generat o astfel de situatie, si ce putem face pt a o indrepta.

viviana spune:

"Totul a culminat cu un exercitiu pe care psihologul scolii l-a derulat saptamana trecuta, prin care ii ruga pe copii sa spuna lucruri diverse unii despre altii. A fost singurul copil despre care nu s-au spus decat critici."

Pentru acest exercitiu derulat cand era fata mea in clasa a III-a am facut destul scandal.
Dar la 5-6 ani? Cata capacitate de intelegere poate avea un copilas pus in fata parerilor negative despre el? De ce instrumente dispune el pentru a putea trece peste?

Uf. Eu chemam copii acasa la joaca. Pana cand o fetita i-a zis ca daca ii aduce o bomboana se imprieteneste cu ea. I-am spus ca prietenia vine din suflet, nu se cumpara.

Copiii plac sau displac altfel decat noi. Daca in pauza nu ai vrut sa-i dai guma esti rau. Daca ai un desen mai frumos esti rau. Daca cel care invata mai bine are o parere proasta despre un coleg majoritatea vor avea aceeasi parere.

Invatatoarea ar trebui sa isi ia rolul in serios si sa faca din ei toti o echipa.
Iar psihologul... Nu sunt de acord cu aceste metode la varste atat de fragede.

Adriana mica spune:

Viviana, sa stii ca si eu m-am gandit daca acest exercitiu era sau nu potrivit, prin prisma constatarii personale ca, la aceasta varsta, copiilor le este mai usor sa se raporteze la ultima intamplare pe care au avut-o, mai degraba decat sa faca sinteza tutror impresiilor acumulate pe o perioada mai lunga de timp. Din pacate, ideea asta mi-a incoltit in minte dupa intalnirea de la scoala, cand am inceput sa ma gandesc mai in detaliu la cele discutate.

kariguld spune:

bazata pe experienta mea din trecut, cheia este la profesor. trebuie sa discuti mereu cu profesoara deschis orice aspect. sa o rogi sa continue cumva ceea ce aplici tu acasa.
iar acasa sa-i cultivi mereu increderea in sine si respectul de sine.

Adriana mica spune:

Kari, exact asta incercam sa facem. Sper sa reusim sa depasim momentul.

Multumesc pt sugestii si incurajarile primite, imi sunt de folos toate parerile voastre, data fiind obiectivitatea lor.

mamica11 spune:

Adriana, nu ii mai da adidasi cu sireturi, cumpara-i cu krits-krats
Trimite-l inca de acasa in costumul de sport daca admite asta scoala, daca nu, cumpara-i unul cu fermoar in fata la bluza sa si-l imbrace usor si pantalonul initial sa fie pe elastic chiar daca e blug de exemplu pentru a fi coborat usor.
Nu il mai imbraca/incalta tu dimineata,chiar daca il scoli mai devreme
Arata-i exact ordinea in care pui hainele pe banca (inversa imbracarii) pentru a fi iute apoi cand le porti si eventual faceti exercitii.
Intreaba psihologul exact ce altceva ii deranjeaza pe ceilalti si lucreaza punctual la fiecare problema.
De ce intarzie spre masa doar al tau? Nu isi strange de exemplu penarul repede? Atunci limitezi cariocile, gumele, etc la necesar(oricum baietii folosesc un sfert din ce le pui am vazut in general)
sau poate are probleme cu fermoarul la geanta? Atunci ii iei cu siret sus.
Eu asa as face.
Succes.