Probleme cu tatal

Adde2510 spune:

Se poate si impotriva vointei.

Dar mai bine viziteaza un spital de psihiatrie, vorbeste cu cineva de acolo, vezi ce inseamna supraveghere, informeaza-te putin. Iar cand iese, e putin probabil sa se tina de tratament.

Tu trebuie sa decizi de fapt ce vrei cu el, il ajuti sau nu. Mai ameninta-l cu politia. Ar trebui sa ai si un politist de sector cu care poti sa iei legatura.

alinuk spune:

fata draga prin ce treci tu

acum citesc

iar eu ca o stupida te-am sunat cu aiureli
of

Nu stiu ce sfat sa-ti dau. Cf principiilor mele ar fi bine sa incerci sa faci pace cu el, cu voi. Dar asta e teorie...
Cred ca e speranta desarta gandul ca l-ai putea ajuta cumva.
Nu stiu in ce masura si-ar putea asuma realitatea, sa dea piept cu ea..

Altfel, care ar fi directiile de actiune:
cand escaladeaza conflictul, cheama politia si fa plangere
demers pt ordin de restrictie in caz ca drumurile spre usa ta se indesesc
internat mai mult sau ma putin de buna voie ..asta iti confera putin timp pt a gasi solutia unui azil pe termen lung

Multa putere. Cred ca ai nevoie sa te eliberezi.




Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

nicavica spune:

am trecut de cateva ori prin faze de internare "impotriva vointei" lor(mama si tata)la dezalcoolizaree drept,au trecut ceva ani de atunci(la mama ultima data a fost in 2010)...in prima faza credeam,ca-i mai pot schimba,ca n-au avut ajutorul cuvenit la timp,dar oricum(iar eu eram doar un copil,si nu puteam face ceva)...era prea tarziu..de violente,nu mai vorbesc...cunosc toate expresiile si actiunile violente specifice alcoolicilor...mai ales ca ei se bateau intre ei,nu intru in detalii,pt ca prefer sa le uit....cum am facut?am fost la dr de familie al lor..i-am explicat situatia ..si mi-a dat trimitere pt ea(mama)la psihiatrie..am asteptat o faza de betie(ceea ce n-a fost greu,ca era la ordinea zilei),si apoi am chemat un prieten cu masina in fata blocului(ei ii spusesem o miciuna,ca trebuie sa mergem la cineva...)..si am oprit masina la spital ,in curte..s-a prins ca n-o duceam unde i-am spus,si s-a declansat isteria...am fost am vb cu doctorii dupa tura,si au internat-o(mai ales ca era si beata si agresiva)...i-au facut trat de dezalcoolizare..a stat vreo 3 saptamani,chiar credeam ca va fi binecum a iesit ,cu banii de maxi-taxi,s-a dus sa testeze,cat de rau i se face daca bea...am crezut ca moare atunci.....are 9 vieti si organe conservate in alcool..apoi la 1 sapt l-am internat pe tata...ca sa nu stea acasa impreuna(asa m-au sfatuit drii,ca situatia sa se indrepte) ..acelasi rezultat(pe el l-am convins eu de buna voie)..i-am mai internat de cateva ori..degeaba...deci, poti sa te duci sa vorbesti la psihiatrie,si dr iti va spune ca sa faci..sau poti sa faci cum am facut eu...mai exista si posibilitatea sa suni la politie,si ei cheama ambulanta...
Din experienta mea,nu exista solutii pt cazuri deastea...si mama e pericol public(tata a murit cand eram insarcinata,alcoolul l-i-a facut creierul praf)...
Ca si tine,ma duc ii iau pensia ,platesc tot si ii fac cumparaturi pt o saptamana...am nr de telefon lasat la vecinii din bloc ,in caz de ...(uita ceva pe foc,etc....era sa dea foc la casa de multe ori)Practic ,nu exista solutii..doar amanari decateva saptamani,pt dezalcoolizare.E o situatie f grea de indurat(la mine a durat cu ambii de pe la 7 ani-am 31acum)Si sentimentele pe care le ai(ale contradictorii),sunt firesti(din punctul meu de vedere,pt ca le-am trait si eu) si greu de gestionat....
Nu da acte pe mana lui!Maica-mea a facut credit pt altii(ca-i dadeau de baut),au disparut cu produsele,si eu ma duc sa platesc rate..Nu are nici un act pe mana!dar am grija,sa verific ,ca nu-i cazuta pe undeva,ca nu si-a rupt ceva,ca n-a batut-o cineva...
poti incerca cu internarea,dar nu tine mult...si va fi si mai greu....mie, mi-a scos ochii ani de zile c-am bagat-o la nebuni...n-a inteles ca eu chiar vroiam sa fie bine...
iar cu sentimentele...e chestia cea mai grea....eu,am facut ca strutul....sa uit toate violentele si situatiile jenante si incredibile in care am fost...m-am facut ca n-au fost(mintea mea,cred ca doar asa merge inainte),si am devenit de"piatra",si nepasatoare...nu-i bine...dar mi-ar fi frica sa ma duc la psiholog sa dezgrop,tot ce-am trait...si sa ma iert pe mine,pt toate gandurile de atunci
Mai mult de atat nu stiu ce sa-ti spun!Multa putere si rabdare

dicirstea spune:

S-a spus deja ca se poate fara voia lui. daca e in criza sau la tine acasa poti chema politia si mi se pare ca mai e ceva ambulanta sociala...nu stiu exact cum ii zice. Au chemat pentru un vecin al mamei si l-au internat impotria ointei lui, dar a trebuit sa-i semneze 2 martori, ca era violent si punea in pericol integritatea familiei sau casa.

Ti-as fi putut recomanda un azil privat, dar trebuie sa discuti personal, ca e o situatie aparte.
De asemeni poti sa mai incerci la manastiri, la Christiana sau undeva la Pasarea mai e un azil pentru cei cu probleme. dar la Pasarea parca e numai de femei.

caress spune:

De internat in spital pentru dezalcoolizare, poate fi internat fortat,in azil insa va fi mult mai greu.Trebuie facute investigatii,expertiza neuropsihiatrica, declarat iresponsabil,etc.Altfel va pleca de acolo a doua zi,admitand ca gasiti un azil care sa il primeasca (eventual privat).Dezalcoolizarea iti ofera un ragaz, mai scurt sau mai lung, in care sa iti tragi sufletul si sa te gandesti la alte solutii pe termen lung.Groaznica situatie...

alinuk spune:

Eu nu cred ca omul se poate schimba.
...
oricate tehnici, oricati medici, psihologi, psihiatrii ar intra in actiune

Se poate gestionata situatia cat mai bine in conditiile si realitatea de fata.

Eleni e un drum pe care tu ai de mers, asa cum e el.
Esti un om special (eu asa te vad) si vei stii sa iei de aici ceea ce te va face intr-un final un om complet, uman si complex.


Te imbratisez si suntem alaturi de tine,




Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

oanap85 spune:

la fel a fost si tatal meu ,din pacate pentru mine ,din fericire pentru el,spun din pacate pentru mine ca vroiam atat de mult sa=i spun tot ce am pe suflet ..si din fericire pentru el pentru ca la viata mizerabila care o ducea se chinuia mai mult..
vroiam sa-ti spun sa nu-i mai doresti moartea,crede-ma ca te inteleg ,al meu era asa de cand il stiam eu ,dintotdeauna,si alcoolic si violent ..dar dupa ce a murit am ramas asa cu un rgret si o parere de rau,dupa ce va muri te vei simti vinovata si nu are rost sa traiesti cu aceasta vina,chiar daca acum spui ca nu va fi asa crede-ma ca fiind tatal tau dupa ce nu va mai fi vei avea o urma de regret ..
gandeste-te ca nici el nu este fericit de ceea ce a ajuns,nu este decat o victima a alcoolului din pacate ,chiar daca tu gandesti ca nu-i pasa si va face de rusine ca este un alcoolic etc este peste puterile lui ceea ce i se intampla,eu mi-am dat seama tarziu de asta ..nu intelegeam cum poate sa dea totul ,absolut tot ce avea pe alcool,mobila ,chiar si apartamentul l-ar fi dat daca putea pe un pahar de alcool,nu intelegeam cum nu poate sa-i pese de noi deloc ...dar el parca era drogat,nu mai gandea cum trebuie ..
ar fi bine daca ai putea sa-l internezi ,din cate stiu si eu tot numai cu acodrul lui il poti interna dar cred ca se poate si daca semneaza unul dintre voi,din familie..
problema este ca ii va da drumul relativ repede,ca el atat timp cat nu consuma alcool se va comporta frumos ,la politie la fel,pentru acest lucru il tine 1,2 nopti

si eu cred ca nu ar trebui sa-i dai bani sau altceva ce poate vinde caci ii va bea,mai bine de mancare si atat
solutia cea mai buna ar fi daca i-ar fi frica de cineva,vorbesc serios,imi amintesc ca lui taicamiu ii era frica de un om si cand era pe la noi se temea sa vina
nu ai ce sa faci,asta e crucea care trebuie sa o duci ..nu ne alegem noi parintii asa ca nu trebuie sa-ti fie rusine

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).
http://s878.photobucket.com/albums/ab348/oanap85/

JuliaSM spune:

Inseamna ca nu ai inteles nimic, daca ai scris asta. Ori ca iti asumi prea multe poveri, pe care nu ar trebui tu insati sa le porti.

Moartea ca eliberare, nu pedeapsa. Eu nu am vrut ca tatal meu sa sufere, el a ales insa asta, si impreuna cu el am suferit si noi, chiar si dupa ce m-am casatorit - si maica-mea, pana si acum, la cativa ani dupa moartea lui, e cautata de firme de recuperare debite si creante, pentru o idiotenie pe care a facut-o el acum mai bine de 10 ani!

Ciudat, mi-e dor de el uneori, insa nu regret ca a murit.Imi pare rau ca nu a fost el altfel, treaz si lucid, ca sa se bucure de noi, de nepoti, de intalnirile noastre... Asta, insa, NU E VINA MEA, nu trebuie sa port eu greutatea asta, pentru ca nu e consecinta a faptelor mele.

Eleni, nu ii da acte, dar ai grija si verifica, daca poti, sa nu ia credite de niciun fel - tatal meu, pensionar, alcoolic si bolnav, abia mergea pe picioare, a primit credit doar cu propria semnatura, fara a garanta cu nimic!! Ne-am mirat si noi cum de s-a putut asa ceva, am fost la banca eu insami, apoi mama pentru a cere socoteala, insa banca a fost deosebit de refractara la cerinta noastra de a vedea contractul de imprumut. Bine ca au stiut sa ne caute si sa ne ceara sa platim debitul, dupa moartea lui! Noi nu am semnat nimic, nu s-a girat cu locuinta, actele au fost mereu la mama, si totusi a putut primi imprumutul atunci! La Bancpost, uitasem sa precizez.

oanap85 spune:

julia nici el nu este multumit de viata care o are ,nici un om nu cred ca vrea sa duca o asa viata ,nu-i gasesc scuze pentru cum este el ..insa trebuie sa intelegem ca alcoolul e un drog si cand il consumi nu mai gandesti
crede-ma ca citind ceea ce a scris eleni parca il vad pe taicamiu dar spun ce am simtit eu dupa ce a murit
e adevarat ca moartea inseamna eliberare dar nu trebuie sa dorim moartea nimanui..am spus acest lucru pentru Eleni ,tocmai pentru ca ar fi pacat sa sufere apoi din cauza lui ..
eu am facut o depresie puternica dupa moartea tatalui meu ,am adunat atatea frustrari ..e adevarat ca dupa ce nu va mai fi tatal ei Eleni se va elibera de toate acestea pe parcurs
tie nu iti pare rau ca nu ti-ai dorit asa mult sa moara ,sau daca ti-ai dorit atunci inseamna ca suntem fire diferite si de asta simtim si gandim altfel

Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).
http://s878.photobucket.com/albums/ab348/oanap85/

JuliaSM spune:

Eleni sufera ACUM din cauza lui, asta e ideea.

Nu gasesc scuze nimanui care devine alcoolic. O fi drog, insa dependenta de alcool nu e asa galopanta ca in cazul altor droguri, cand simti deja ca nu mai poti fara o noua doza. Ai momente de trezie, de gandire si rasgandire, cand poti sa te aduni si sa vrei sa faci ceva cu viata ta. Ii vezi pe cei din jur, mergi treaz la lucru, iti mai spun copiii ca rad altii de ei, cand te vad ca vii beat acasa...si constiinta poate lucra altfel. Daca esti om.

Mi-e mila de betivi, pentru ca sunt un potential uman pierdut si ca au parte de multa suferinta, insa nu ii tolerez, nici nu le ofer intelegere. Ca sa te impaci bine si sa ai o relatie cu un alcoolic, ori te apuci si tu de baut, ori il bagi intr-o clinica de dezalcoolizare.

Am trait multa vreme cu gandul ca ceea ce sunt parintii mei ma defineste si pe mine ca om si rusinea asta m-a sufocat de-a dreptul in toti anii de scoala.Acum, gratie unui moment din viata, mi-am dat seama cat de gresit era si cu atat mai mult il invinovatesc pe tatal meu, alcoolic, pentru anii pe care mi i-a furat, prin viciul lui scapat de sub control.Inainte de a ma casatori, numai gandul ca vreun barbat, potential sot, ar bea pana si un banal de pahar de vin sau o bere ma punea pe fuga! Ma vedeam peste ani avand aceeasi vesnica soarta, cum am vazut in copilarie!

Nu i-am dorit moartea la modul tehnic, nu am planuit, nu am vizualizat nimic in mintea mea, insa mi-am dorit sa dispara, si o data cu el, sa dispara si rusinea, si mirosul, si greutatea.
Am plans la moartea lui, i-am plans si mi-am plans viata irosita, in timp ce el era sau dormea beat, in camera lui. Mi-am plans si regretat sansa la o copilarie normala, alaturi de un tata...treaz, implicat si responsabil.