anxietate scoalara

pitzinuca spune:

sorry, nu am vrut sa jignesc pe nimeni.

gabi si eu iti doresc copii sanatosi.

toate cele bune!

giulia71 spune:

mgabi, te rog foarte mult sa ma contactezi.
multumesc frumos.

dulcetica spune:

E o realitate faptul ca in ziua de azi copiii sunt supusi la foarte mult stress,care conduce la manifestari diverse.
E clar ca trebuie identificati factorii declansatori ai stresului si eliminati ,pe cit posibil.
Foarte multa dragoste si exteriorizarea sentimentelor, cred ca ajuta. Asta nu inseamna ca e numai lapte si miere,ci ca totul trebuie sa curga natural.Te mai enervezi,turbezi in relatia cu copilul ,dar in principiu ,trebuie sa stie ca oricum reactionezi iubirea aia profunda si neconditionata exista.
Daca e o problema patologica,datele se schimba radical.
Cred ca sint putini parinti care nu s-au ingrijorat in legatura cu modul in care se adapteaza la scoala si am respirat usurata cind am vazut ca s-a integrat.
Trebuie sa discuti si cu copiii din clasa ,sa afli care-i atmosfera.Copiii pot fi uneori foarte sinceri,cruzi in relatia cu ceilalti,involuntar chiar. Schimba scoala,haine,preocupari extrascolare,etc.Ia-le la rind si vezi care-i intriga.Clar e vreun substrat!
Nu am nici o calificare ,imi dau doar cu parerea.
Eu de exemplu am problema ca tatal reactioneaza prea dur,radical, cind ia alt calificativ decit Fb.Copilul e terorizat din cauza asta.
Mult succes!

mgabi spune:

Buna.
Dragele mele se pare ca situatia s-a detensionat ajungand la normal, adica copilul nu pare a mai avea ceva a revenit la scoala normal si toate activitatile de zi cu zi sunt la locul lor. Acum intrebandu-l care a fost "faza" cu ce s-a intamplat nici el nu stie care ar fi cauza pur si simplu. Va dati seama ca si noi suntem acum relaxati, desi socul nu a trecut. Dusul rece prin care am trecut a lasat ceva sechele, dar una peste alta este bine. Pot spune ca nici psihoterapeutul la care mergem nu realizeaza care ar fi cauza, dar mergem in continuare pe schema investigatiilor, care nici acum nu s-au terminat si asteptam un "diagnostic". Copilul este vesel a intrat in rutina scoala casa lectii meditatii tenis si altele. Noi suntem acum mai "permisivi" in sensul ca il privim altfel nici nu stiu cum sa spun adica nu-l privim ca pe un "bibelou" ci ca pe un adult in miniatura care are si bucurii si necazuri.
Viata este asa plina de surprize ca nici nu poti realiza cand poti sa cazi in prapastie.
Ca un sfat pentru dulcetica spune-i lui tata sa fie mai"persiv" in privinta Fb-urilor ca nu asta dicteaza atat de mult soarta viitorului adult. Da trebuie sa fim si un picut duri cu copii, dar sa nu-i traumatizam. Si copila mea ia si Fb, dar si B si nu facem o tragedie din asta ca nici noi nu stralucim la servici in fiecare zi. Noi mergem pe pricipiul ca orice nota se indreapta cu o alta nota mai buna. Bine bine veti spune dar examenul se da o singura data si ... invatam si iar invatam.
si totusi VIATA SE TRAIESTE O SINGURA DATA

dulcetica spune:

Ma bucur! Vesti bune!