Posibil caz de abuz asupra unui copil... ce sa fac
Raspunsuri - Pagina 25
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui oana_s ...poate e important ca noi, eu si taxu, avem o relatie foarte buna, fara resentimente). |
Referitor la alienarea parentala, asta e intr-adevar cel mai important, faptul ca voi, separati ca barbat si femeie, ca parinti aveti o relatie buna.
nelia spune:
Bird, ce trist!
Si aici se intorc copiii in familie, desi e suspectat abuzul, pentru ca dupa prima evaluare nu sint suficiente probe. Si chiar de mai multe ori, pina cind ii gasesc omoriti in bataie. Eu inteleg ca ai nevoie de probe, ca nu poti lua un copil din familia lui numai pentru ca tu intuiesti si simti ca acel copil traieste un cosmar in familia lui, insa de cite ori trebuie sa vina lovit, vinat, batut la spital ca sa fie suficient sa convingi ca acel copil traieste acel cosmar?
Unul din cele mai triste cazuri citite in ultima vreme, din Franta, poate ca ati auzit de el (dar sint multe, atit de multe...):
http://fr.news.yahoo.com/affaire-marina-lenfant-morte-dun-choc-%C3%A0-t%C3%AAte-142133642.html
L-am pus pentru ca, asa cum se intimpla de obicei cind ajung la cunostinta noastra asemenea drame, s-a pus problema si cum de serviciile sociale nu au sesizat abuzul mai devreme? Dar daca le luau cei patru copii acestor parinti si acestia ieseau in strada si urlau ca li s-au furat copiii, pe nedrept, citi sustinatori ar fi avut!
oana_s spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui nelia
Referitor la alienarea parentala, asta e intr-adevar cel mai important, faptul ca voi, separati ca barbat si femeie, ca parinti aveti o relatie buna. |
asta cere timp
...insa nu tre' sa-i blamam pe cei care nu pot (inca) sa o aiba, iar pana atunci, da...din pacate copiii au de suferit.Emilia, pana la urma fetita e ok?
columbiana spune:
Nelia, incep prin a spune ca nu sunt de acord deloc cu ultima ta fraza. Daca copilul nu e abuzat fizic si psihic direct, dar e victima abuzurilor parintilor in sensul ca ei il monteaza fiecare impotriva celuilalt, ca i se ce cere sa-i minta ba pe unul ba pe altul, prins la mijloc intre doi adulti iressponsabili, mi se pare ca raul e infim versus luat copilul de acasa.
Cazul din topic mi se pare de genul asta, cu copil prins la mijloc (probabil incadrati in ce ai numit tu alienare parentala, dar ne-abuzat in alt mod)
Cred ca nu se percepe aici pe topic cel putin, trauma unui copil (nu vorbesc de parinti, ei sunt adulti) luat brusc din familie, din camera lui, dintre lucrurile familiare lui si din ritualul cotidian si plasat aiurea intr-o institutie/familie straina, fara nici o asigurare concreta pentru termen si retur in familie. Cred ca exageram iar si pasim pe drumul ala plin de intentii bune ce nu duce spre bine in final. Simplu si eficace ar fi consilierea adultilor in cazul asta, in prima etapa, fara a se "atinge" copilul. Fiu'meu a fost efectiv terifiat in perioada respectiva, oricite asigurari i-am dat (si eu cred ca am o relatie foarte faina cu el si are incredere in mine cit in toata lumea de obicei)
Iar restul nu are legatura cu postarea ta.
Ce vad aici, ca de citeva pagini incoace se arunca pisica ba-n curtea serviciilor sociale (abuzuri), ba-n curtea parintilor, care se lupta sa-si recupereze copilul, in functie de unde se situeaza interlocutorul ca job sau curriculum.
Ar trebui sa raminem la calea de mijloc, sa nu mai condamnam parintii la gramada, nici sa percepem serviciul de asistenta sociala ca vinator de copii condus de big brother.
Cele doua cazuri discutate, ale romancei din canada si al copilasului descris de bird sunt ambele dovezi clare de incompetenta functionarilor, care au actionat in extrema; pentru ca da, sunt destui in sistemul public, caldut, sindicalizat si ne-evaluat la singe din multe tari.
Cred ca-i bine si corect ca exista serviciile sociale pe de o parte, si asociatiile de parinti impotriva lor, pe de alta parte. In felul asta se pondereaza cumva extremele si fiecare are o teama (parintele iresponsabil si abuziv, ca-i ia statu copilul), functionarul incapabil si plin de prejudecati, ca va fi tirit in judecata de parintii nevinovati.
Si nu e chiar adevarat ca te lupti in realitate contra nedreptatilor; si eu am avut primul impuls s-o dau in judecata pe invatatoare, pentru multe abuzuri la adresa copilului, din care asta cu protectia a fost ultimul; eu am un dosar intreg de probe, inclusiv scrisoarea unei tehniciene in servicii speciale aceeasi scoala, pe care-l dadusem ca referinte salariatei de la protectia copilului care fusese la noi de citeva ori si il stia pe fiu'meu acasa);
Numai ca ai destule lucruri de facut in viata decit sa te lupti cu incompetenta cuiva; energia o canalizezi sa-ti cresti copilul, si nu sa te tirii in tribunale zeci de ani contra unuia; ne-am bucurat doar ca s-a terminat repede si s-a linistit Tudor, si ne-am intors la viata noastra.
Iar faptul ca s-a scris aici si de o parte si de alta...ma indoiesc ca cineva care chiar tine la protectia si siguranta copilului nu va reclama un abuz, doar influentat de topicul asta; sa fim seriosi.
p.s. urmaresc cazul celor trei copilasi morti de aici cu stringere de inima; din ce se vehiculeaza e mama implicata 
| Citat: |
| citat din mesajul lui nelia Si pina la coada, ca sa raminem la subiect, copilul de la care a inceput discutia, se poate sa sufere si sa fie abuzat, iar ceea ce a observat Emilia.m chiar pot fi manifestari care cer ajutor din partea copilului. Dar acest abuz la care ma gindesc, tinind cont de comportamentul parintilor ei, e un abuz altfel, fin, psihologic, neluat in seamna pina acum citiva ani... si nici acum nu e tratat asa cum trebuie. Sint tari care au bagat aceasta forma de abuz la violenta psihologica asupra copiilor, dar nu toate. Sindromul, daca pot sa-i spun ceva, este unul atit de intilnit in zilele noastre, de care oamenii implicati isi dau seama atit de putin, dar din cauza caruia copiii sufera foarte mult si ramin cu sechele pentru toata viata. Se numeste alienare parentala si in loc sa discutam daca trebuie sau nu deranjata familia atunci cind e suspectat un abuz, mai bine am discuta despre aceasta forma de abuz si ce se poate face sa fie ajutati parintii care trec prin asa ceva, in asa fel incit copilul sa sufere cel mai putin. Caci eu inteleg ca au fost si abuzuri ale serviciilor de protectie a copiilor, dar cind spui protectia copilului asta inseamna, protectia lui, nu a parintilor, nu a parintilor unul fata de celalalta, ci a copilului. Sint situatii in care esti nevoit sa iei copilul de la un parinte si sa i-l dai, prin hotarire judecatoreasca, altui parinte, pentru o anumita perioada, pentru ca nici unul, nici altul nu accepta ca fac rau copiilor prin comportamentul lor, nu accepta ca ei s-au despartit, sot de sotie si sotie de sot, nu copil de mama sau copil de tata si nici mama de copil sau tata de copil. Situatiile la care se ajunge sint dramatice, toti, adulti si copii, sufera ingrozitor si sigur ca parintele care ramine fara copii poate acuza serviciilor de protectie a copilului ca i-au furat copilul... dar nu e chiar asa. Raul pe care il face un parinte care nu poate trece acceptabil peste un divort este mai mare decit indepartarea de acesta, chiar daca aceasta este mama. |
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ana Stroe Nelia, incep prin a spune ca nu sunt de acord deloc cu ultima ta fraza. Daca copilul nu e abuzat fizic si psihic direct, dar e victima abuzurilor parintilor in sensul ca ei il monteaza fiecare impotriva celuilalt, ca i se ce cere sa-i minta ba pe unul ba pe altul, prins la mijloc intre doi adulti iressponsabili, mi se pare ca raul e infim versus luat copilul de acasa. |
Ana, e luat de la unul dintre parinti, cel care suporta cel mai greu divortul si dat prin hotarire judecatoreasca parintelui mai echilibrat sau care face fata mai bine separarii. Nu ma refeream la cazurile in care e luat din familie de tot, caci nu se intimpla asta in cazul alienarii parentale.
Nu neg raul produs de o separare, insa eu cred ca minimalizat inca raul produs de neseparare in conditiile unei alienari parentale.
Si chiar si asa, tot nu mi se pare infim. Copilul are nevoie de stabilitate si pentru el va fi oriunde mai bine pe perioada in care parintii se rod unul pe altul. Poate fi la bunici, poate fi la un unchi/matusa, poate fi oriunde, numai sa-i fie bine.
Eu inteleg ce vrei sa spui, asa credeam si eu ca tine, si inca sint tentata sa cred... ca linga mama sau linga tata, persoane care il iubesc, nu poate fi mai rau, cu toate problemele existente, decit in alte parti. Nu stiu daca mai cred asta si iti spun cit pot eu de sincer ca daca as fi sa divortez si sa nu pot duce echilibrat ceea ce mi se intimpla, prefer din tot sufletul sa stau fara copii si ei sa stea cu cineva care le ofera stabilitatea aia de care au nevoie. Si vorbesc foarte serios, si ma stii ce closca sint ca mama, insa sint atit de afectata de ceea ce am vazut ca se intimpla in copil in aceasta perioada, incit nu vreau si nu pot sa fiu linga ei daca ajung vreodata in aceasta situatie, oricit de mult i-as iubi sau tocmai pentru ca ii iubesc, as face asta.
Am vazut si am stat de vorba cu copii sau fosti copii care trec sau au trecut prin asa ceva, care si-au urit tatal (sau mama in unele situatii, mai putine) din cauza parintelui care nu a putut face altfel si l-a denigrat pe celalalt, care s-a intors impotriva amindurora sau a unuia dintre parinti... sau si mai grav, impotriva lui, pentru ca alta solutie nu avea.
Am vazut copii care se automutilau dorind sa mutileze partea parintelui din el care nu era 'buna' (copiii cred ceea ce le spun in mod repetat adultii linga care cresc si, in general, desi simt ca nu e chiar asa, se simt obligati sa ia partea celui mai slab si mai putin fericit). Conflictul de loialitate sa-i pun asa, nevoiti sa ia zilnic partea parintelui cu care sint sau al celui hulit (in ei macar), sa cearna adevarul printre furiile adultilor care au pierdut controlul asupra lor si asupra situatiei... este atit de distrugator pentru fiintele lor incit e mult mai greu de dus chiar decit o separare, cu conditia ca acolo unde stau sa le fie bine si sa aiba stabilitate, pe un teren neutru fata de razboiul parental.
Desenele lor, astea sint cele mai impresionante, felul in care se deseneaza in acele perioade... e o suferinta ingrozitoare, pe care nu ne-o putem imagina decit daca trecem prin ea. Pare un rau mic, luatul de linga mama sau tata pare mai mare, si probabil ca asa este, insa consecintele raului acesta mic sint atit de grele incit copiii ramin marcati pe viata de ceea ce li se intimpla.
Cauta documentarul 'Dictature affective', nu cred ca il va intelege si alta participanta la discutie, ca e in quebecoasa
, poate asa intelegi mai bine punctul meu de vedere.
In rest, sint de acord cu calea de mijloc... insa eu cred ca sensibilizarea si intr-un sens si in altul, vine de unde te astepti cel mai putin, chiar dintr-o discutie pe forum.
nadaflorilor spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Alexia27
edit pentru typo |
fals - eu am spus ca daca am cel mai mic dubiu cu privire la abuz nu raportez nimic....daca vad o vanataie nu sar la concluzia ca e musai produsa de parintii abuzivi
eu nu am zis nici unde "huo..xxx" si nici "cei care....xxx"...
in rest eu nu sunt judecata aici pentru nimic si nu trebuie sa dau explicatii cu probe materiale ...intelegi?
asa cum voi aveti dreptul sa dati cu informarea ca vecinul isi abuzeaza copilul indopandu-l cu chiftele, asa si eu am dreptul sa informez pe cine are urechi de auzit si ochi de vazut ca "afara e vopsit gardul..."
nadaflorilor spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui bird70
Copilul nu a fost externat in grija familiei din cauza ca mama a facut circ. A fost externat din cauza ca nu au avut suficiente dovezi sa il retina. Dupa cum vezi, nu a sarit nimeni sa retina copilul fara dovezi. In cazul asta poate o astfel de atitudine ar fi fost de dorit si ar fi salvat viata copilului. Din experienta mea, cu cat familia e mai vocala si mai pornita impotriva serviciilor de protectie, cu atat mai multe bube in cap au. Eu inteleg ca tu crezi ca ti s-a facut o nedreptate pentru ca protectia copilului te-a luat la intrebari. Ceea ce povesteti tu este foarte emotional si este o perceptie distorsionata de semnificatiile atribuite de tine. Eu am citit ca o moasa ingrijorata te-a luat la intrebari si ai fost invitata la o discutie cu niste asistenti sociali. Tu ai perceput-o ca pe o tortura emotionala si un afront adus tie. Poti sa deosebesti faptele de perceptie? Daca ma duc la doctor si ma intreba daca consum droguri si alcool nu inseamna ca ma crede o drogata si o betiva. Pur si simplu face parte din setul de intrebari standard care mi le pune. Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper |
ai inteles gresit, o moasa a considerat fara sa ma intrebe nimic, ca sunt abuzata si ca rezultat al reclamatiei ei (in prima faza managerul ei mi-a spus ca moasa a incalcat protocolul si ca totul se va rezolva intern...dar dupa 2 zile nu a mai recunoscut ce a spus - si nu am fost inspirata sa o inregistrez, eu am avut incredere in cuvantul ei) am fost interogata si in cadrul interogatoriului am fost amenintata ca daca nu recunosc abuzul imi vor lua copilul; nu invitata la o discutie, e o mare diferenta si nu distorsionez nimic, daca inainte de a naste sau dupa, veneau la patul meu 2-3 persoane sa avem o discutie era altceva, dar nu a fost asa
Alexia27 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nadaflorilor [quote]citat din mesajul lui Alexia27 [quote]citat din mesajul lui nadaflorilor Fals - eu am spus ca daca am cel mai mic dubiu cu privire la abuz nu raportez nimic....daca vad o vanataie nu sar la concluzia ca e musai produsa de parintii abuzivi eu nu am zis nici unde "huo..xxx" si nici "cei care....xxx"... in rest eu nu sunt judecata aici pentru nimic si nu trebuie sa dau explicatii cu probe materiale ...intelegi? |
Inca o data, poate pana la urma reusim. Am cel mai mic dubiu = nu sunt 100% sigura. Daca esti 90% sigura, tot mai ai 10% dubii. In ce conditii ai fi 100% sigura? Am inteles, o vanataie nu indeplineste criteriile; spune-mi tu de ce ai avea nevoie ca sa faci o sesizare. Vreau sa aflu si eu ce inseamna la voi "dovezi". Si inca inainte de orice investigatie.
Chestia cu nu sunt la judecata aici..e bla bla...ori discuti constructiv ori nu. Daca tot ce vrei e sa fii Gica Contra atunci spune asa sa stiu sa nu imi mai pierd vremea dialogand steril.
Ana, Canada si Australia au legislatie diferita referitor la protectia copilului. E posibil ca legislatia din Canada sa fi permis retinerea copilului pe timpul investigatiei (plus ca or mai fi si altele pe care nu le stim). Aici, dovezile obtinute in timpul ala nu le-au permis LEGAL sa dispuna retinerea baiatului. Ei pentru tot ce fac trebuie sa aiba acoperire legala; chiar daca urla abuzul la ei si il simt cu toate celulele, daca nu au destule dovezi, nu au ce face, pentru ca la tribunal se inapoiaza copilul parintilor si se si expun la circ prin masse-media sau/si procese.
Noi asta tot repetam pe aici, ca intr-o prima faza, cand ai de-a face doar cu un copil cu ochi vineti de exemplu, nu stii daca intr-adevar a cazut din pom, s-a lovit la locul de joaca sau a fost sacul de box al lui tac-su. Nu ai cum sa stii. Nu neg ca sunt cazuri can numai cineva cu multi ani de experienta si cu pregatire extraordinara poate "mirosi" abuzul si poate porni o ancheta de detectiv sa caute probe, numai ca si asta cere ceva timp (sa vorbesti cu cei din familie, la scoala, pe la spitale, la politie etc,) numai ca intre timp ei trebuie sa ia decizia de a lasa copilul in familie sa nu. Si asta se poate face doar pe baza a ce evidente ai atunci si care e minimul acceptat de lege.
PS: de ce nu ai dat in judecata invatatoarea? mai ales ca aveai dosar impotriva ei? Asa respectiva poate continua sa faca mizerii si altor copii. Daca o reclamai, isi pierdea dreptul de practica in invatamant.
nadaflorilor spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Alexia27
Inca o data, poate pana la urma reusim. Am cel mai mic dubiu = nu sunt 100% sigura. Daca esti 90% sigura, tot mai ai 10% dubii. In ce conditii ai fi 100% sigura? Am inteles, o vanataie nu indeplineste criteriile; spune-mi tu de ce ai avea nevoie ca sa faci o sesizare. Vreau sa aflu si eu ce inseamna la voi "dovezi". Si inca inainte de orice investigatie. Chestia cu nu sunt la judecata aici..e bla bla...ori discuti constructiv ori nu. Daca tot ce vrei e sa fii Gica Contra atunci spune asa sa stiu sa nu imi mai pierd vremea dialogand steril. Ana, Canada si Australia au legislatie diferita referitor la protectia copilului. E posibil ca legislatia din Canada sa fi permis retinerea copilului pe timpul investigatiei (plus ca or mai fi si altele pe care nu le stim). Aici, dovezile obtinute in timpul ala nu le-au permis LEGAL sa dispuna retinerea baiatului. Ei pentru tot ce fac trebuie sa aiba acoperire legala; chiar daca urla abuzul la ei si il simt cu toate celulele, daca nu au destule dovezi, nu au ce face, pentru ca la tribunal se inapoiaza copilul parintilor si se si expun la circ prin masse-media sau/si procese. Noi asta tot repetam pe aici, ca intr-o prima faza, cand ai de-a face doar cu un copil cu ochi vineti de exemplu, nu stii daca intr-adevar a cazut din pom, s-a lovit la locul de joaca sau a fost sacul de box al lui tac-su. Nu ai cum sa stii. Nu neg ca sunt cazuri can numai cineva cu multi ani de experienta si cu pregatire extraordinara poate "mirosi" abuzul si poate porni o ancheta de detectiv sa caute probe, numai ca si asta cere ceva timp (sa vorbesti cu cei din familie, la scoala, pe la spitale, la politie etc,) numai ca intre timp ei trebuie sa ia decizia de a lasa copilul in familie sa nu. Si asta se poate face doar pe baza a ce evidente ai atunci si care e minimul acceptat de lege. PS: de ce nu ai dat in judecata invatatoarea? mai ales ca aveai dosar impotriva ei? Asa respectiva poate continua sa faca mizerii si altor copii. Daca o reclamai, isi pierdea dreptul de practica in invatamant. |
daca am o calificare care imi permite sa emit concluzii cu privire la natura si provenienta vanataii, dar nu doar ca o vad din avion, sa am mijloace tehnice de investigare, atunci voi lua decizia corespunzatorea concluziilor, cata vreme sunt doar privitor voi lua decizia raportarii abuzului doar daca il vad cu ochii mei..adica daca o vad pe blackcat ca isi bate fetita la fund, cu speranta ca i-a provocat vanatai o voi reclama cu draga inima serviciilor sociale, daca o vad la plimbare cu copilul si copilul are o vanataie oricat de mare si de urata nu o voi reclama, pentru ca nu stiu de unde provine vanataia si pentru ca eu nu am competenta necesara sa stabilesc din ochi de unde provine vanataia...
in rest in baza unei discutii de ordin general tu imi ceri sa-ti dau detalii personale pe care eu nu sunt dispusa sa ti le ofer
Alexia27 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui nadaflorilor daca am o calificare care imi permite sa emit concluzii cu privire la natura si provenienta vanataii, dar nu doar ca o vad din avion, sa am mijloace tehnice de investigare, atunci voi lua decizia corespunzatorea concluziilor, cata vreme sunt doar privitor voi lua decizia raportarii abuzului doar daca il vad cu ochii mei..adica daca o vad pe blackcat ca isi bate fetita la fund, cu speranta ca i-a provocat vanatai o voi reclama cu draga inima serviciilor sociale, daca o vad la plimbare cu copilul si copilul are o vanataie oricat de mare si de urata nu o voi reclama, pentru ca nu stiu de unde provine vanataia si pentru ca eu nu am competenta necesara sa stabilesc din ochi de unde provine vanataia... in rest in baza unei discutii de ordin general tu imi ceri sa-ti dau detalii personale pe care eu nu sunt dispusa sa ti le ofer |
Aha, am inteles. Adica ce numesti tu "dovada" de abuz si "fara cel mai mic dubiu" e de fapt suspiciune. Chiar daca tu ma vezi pe mine (sa o lasam pe blackcat) ca o bat pe fie-mea la fund, aia nu e dovada. Tu nu poti spune Alexia27 is abuzeaza fizic fata, poti spune in schimb, "am vazut cand Alexia27 i-a dat o plama la fund fetei ei, asa ca eu suspectez un abuz asupra copilului". Dar pentru mine, ce putin, asta nu inseamna "fara cel mai mic dubiu". Uite, imi amintesc de un caz. O mama refugiata din Africa (nu mai stiu din ce tara era)in plina zi, in plina curte i-a tras o plama peste fata fetitei vecinei ei (din aceeasi tara africana) pentru ca i-a raspuns. A fost raportat cazul de un vecin care a vazut incidentul. Fiindca situatia implica refugiati, implicati cu mai multe departamente de protectie sociala, cineva s-a dus acolo sa vada despre ce e cazul. Ce s-a facut? S-a vorbit cu femeia si i s-a adus la cunostinta foarte frumos ca aici e ilegal sa iti bati copilul. Tipa a fost foarte mirata, ca in cultura ei, in tara ei asta e norma si asa se face. Acolo copiii trebuie sa stie de frica. Deci nu i-a luat copilul, nu a fost considerat abuz, ci ceea ce era: o enorma diferenta culturala.Si noi am pus-o in contact cu un grup din acelasi background pentru suport, sfatuire, ajutor etc. Acum, daca palmele continuau si se mai adunau sesizari, probabil ca ulterior s-ar fi procedat altfel.
In general ce spui tu ca vrei sa vezi ca sa fii sigura de un abuz arata doar ca nu ai idee de "industria " abuzului, de perversitatea si subtilitatea tehnicilor de manipulare ale celor care chiar isi abuzeaza copiii,ceea ce e normal, daca nu ai tangenta cu lumea asta nu ai de unde sa stii...tu crezi ca ii bat in strada sa vada toata lumea? Crezi ca ii terorizeaza in public? Sau ii agreseaza sexual de fata cu vecinii? Totul se intampla in spatele usilor inchise, fara martori. Si atunci nu ai cum sa ai "dovezi", doar suspiciuni. Eu personal mai degraba as raporta niste "ochi de raton", adica sigur as raporta decat o palma la fund. Chiar daca prima lovitura nu am vazut-o, si pe a doua da.
Ce inseamna "mijloace tehnice de investigare"? Tu ca prietena, invatatoare sau vecina poti doar intreba copilul ce s-a intamplat. Eventual mama sau tata. Asta daca vrei sa risti, ca iti poti lua o usa in nas cand mergi sa intrebi, sau niste amenintari dragute sau chiar mai rau. Si faptul ca intrebi nu iti garanteaza un raspuns sincer. Ce speri sa auzi? "Daaa...tocmai l-am dat pe asta micu de-a dura pe scari si i-am mai si infipt un bocanc in burta!" Mijloace de investigare au politia, medicii legisti, psihologii judiciari acreditati etc. Ei gasesc dovezi, probe, evidente. Tu, asa cum ai spus, nu ai competenta necesara, nici acces la alte eventuale sesizari, documente medicale, inregistrari la politie etc. Si nici eu. De aia nu ai cum sa raportezi un abuz ci doar suspiciune de abuz
In rest, nu stiu la ce te referi apropo de detalii personale.