Posibil caz de abuz asupra unui copil... ce sa fac

nelia spune:

Cum nu stiu ce motive ai sa gindesti asa si nici in ce tara locuiesti si cum tonul tau de discutie nu-mi place, prefer sa ma opresc aici in ceea ce te priveste.

Alexia27 spune:

Nelia a explicat atat de bine si de elocvent, ca, zau aici e deja vrba de cautat nod in papura.
Nadaflorilor, ce inseamna la tine "sa nu am cel mai mic dubiu"? Singura situatie in care nu ai nici cel mai mic dubiu in prima faza, e cand comiti abuzul chiar tu. Sau sotul. Sau familia imediata. Atat! In rest, asta e scuza perfecta pentru a-ti asigura somnul linistit si baga capul in nisip. Si cand tu te duci asa impacata la somn si iti pupi copilul de noapte buna, poate iti trece prin minte ca in situatia aia in care tu aveai ceva dubii (deci si ceva motive de suspiciune(, poate in noaptea aia copilul respectiv e inchis in neci, sau baie, sau terorizat, sau iubit putin prea mult, sau infometat, sau batut. Dar ce conteaza, somnul tau e linistit. La fel si al parintilor abuzatori.

Am pus date statistice cu numarul anchetelor efectuate la numarul de sesizari primite. V-ati obosit sa le cititi? Ati vazut ca in mai mult de jumatate din cazuri, nu s-a intervenit? Stiti ca de multe ori abia dupa 4-5 sesizari referitor la acelasi copil s-a alocat un lucrator care sa preia cazul?

Si bineinteles ca se poate face recurs la proces daca nu esti fericit cu rezultatul- dar nu inteleg in ruptul capului de ce sa nu colaborezi cu protectia copilului in caz de vreo investigatie. E ca si cum ai refuza sa colaborezi cu politia in caz ca esti suspect in vreo ancheta, pentru ca tu esti nevinovat si nu ai chef sa fii luat la intrebari de politie. Oare?

De fapt, chiar as vrea si eu exemple de ce inseamna la voi "dovezi a priori" inainte sa semnalati un posibil caz de abuz asupra vreunui copil. Dovezi, adica sa stea in picioare la proces.

bird70 spune:

Eu stiu un caz intamplat la noi la spital. Copilul de 5 ani adus la urgente de mama, arata batut. Poveste era ca a cazut dintr-un pom. Copilul a spus unei asistente ca partenerul mamei l-a batut. Au contactat protectia copilului. Dar nu au avut suficiente dovezi sa retina copilul. Binenteles ca mama era abuzata de serviciile sociale care vroiau sa-i fure copilul si a facut un circ de toata frumusetea in urgente. Au lasat copilul acasa si a 2-a zi era mort. Partenerul mamei l-a batut pana l-a omorat sa se invete minte sa mai vorbeasca si sa povesteasca ce se intampla acasa. Astea s-au petrecut sub ochii mamei.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

nadaflorilor spune:

din ce spui tu rezulta ca daca "nu mi se pare ca un copil este abuzat de parinti" rezulta ca este abuzat de mine sau de familia mea...misto logica...prin urmare ar trebui sa-mi fie frica si de umbra mea, daca i se pare cuiva ca mi s-a parut ca vad un abuz si nu l-am raportat va fi vai de pielea mea

in plus eu nu sustin ca daca esti in ancheta fie ea si abuziva sa nu participi, dar mi se pare impotriva bunului simt sa nu ti se accepte plangerea/reclamatia impotriva practicilor incorecte si sa nu fie tratata ca si reclamatie si nu ca proba la dosar...din punctul tau de vedere asta e necolaborare....exact ce spuneam, cine carteste e impotriva noastra si un abuzator dovedit...gandire tipic de angajat al sistemului

da, exista proces si faci recurs. cu ce dovezi? cand tie nu ti se ia nimic in considerare? in procesele astea se aduc doar probele ss-urilor, probele asazisilor abuzatori sunt ignorate, nu te poti baza decat pe aroganta cu care angajatii zelosi considera ca ei pot folosi orice mijloace pentru a se remarca

mie mi se pare normal ca o fiinta omeneasca sa planga si sa-si ceara drepturile, voua nu vi se pare, voi considerati ca in momentul in care fiinta omeneasca intra in vizorul ss-urilor este dezbracata de umanitate si de orice simturi, nu are voie decat sa recunoasca abuzul, daca se apara si respinge acuzatia il acuzati de necolaborare

nadaflorilor spune:

si angajatul ss a fost dat afara din serviciu pentru incompetenta sau cel care a decis retrimiterea copilului [ur si simplu inapoi acasa?... cat despre comportamentul mamei, daca ar fi fost cum spui tu, nu ii returna nimeni copilul de frica gurii ei, cu cat esti mai vocal si mai recalcitrant cu atat mai mult se considera confirmata suspiciunea... un asistent social competent nu va returna un copil cu semne de abuz unei familii guralive si zgomotoase

bird70 spune:

Copilul nu a fost externat in grija familiei din cauza ca mama a facut circ. A fost externat din cauza ca nu au avut suficiente dovezi sa il retina. Dupa cum vezi, nu a sarit nimeni sa retina copilul fara dovezi. In cazul asta poate o astfel de atitudine ar fi fost de dorit si ar fi salvat viata copilului.

Din experienta mea, cu cat familia e mai vocala si mai pornita impotriva serviciilor de protectie, cu atat mai multe bube in cap au.

Eu inteleg ca tu crezi ca ti s-a facut o nedreptate pentru ca protectia copilului te-a luat la intrebari. Ceea ce povesteti tu este foarte emotional si este o perceptie distorsionata de semnificatiile atribuite de tine. Eu am citit ca o moasa ingrijorata te-a luat la intrebari si ai fost invitata la o discutie cu niste asistenti sociali. Tu ai perceput-o ca pe o tortura emotionala si un afront adus tie. Poti sa deosebesti faptele de perceptie? Daca ma duc la doctor si ma intreba daca consum droguri si alcool nu inseamna ca ma crede o drogata si o betiva. Pur si simplu face parte din setul de intrebari standard care mi le pune.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

oana_s spune:

"darea de seama" nu e chiar reciproca, ci oarecum invers proportionala, avand in vedere ca timpul pe care-l petrece cu mine e cam 90% din viata, restul e doar matematica .
Si oricum, cand vrea sa stie ce mai e cu ea, pe unde se situeaza, ii fac un briefing (sau i-l face ea) fara sa ma simt ca la interogatoriu. (poate e important ca noi, eu si taxu, avem o relatie foarte buna, fara resentimente).


Si ca sa ma refer si la subiect, sa nu stiu ca o duce la pian/chitara/tenis/inot/whatever este pentru mine de domeniul fantasticului...

Alexia27 spune:

edit pentru typo

Alexia27 spune:

Pai hotaraste-te: ori familia nu trebuie deranjata de la cafea decat cu dovezi a priori (???)ori trebuie sa retina copilul chiar si dovezi mai subtirele.
Acum cateva pagini va scandalizati ca in cazul din Canada, cand cu copilul lovit la tampla, au retinut copilul pana s-au lamurit. Acum te scandalizezi ca nu au retinut copilul pana s-au lamurit.
O data ceri un cadru legal foarte strict si limitativ, acum te superi ca nu a fost concediat asistentul social care nu a avut suficiente dovezi pentru a putea scoate legal copilul din familie.

Eu am mai spus, asta e deja cautat nod in papura.

nelia spune:

Si pina la coada, ca sa raminem la subiect, copilul de la care a inceput discutia, se poate sa sufere si sa fie abuzat, iar ceea ce a observat Emilia.m chiar pot fi manifestari care cer ajutor din partea copilului.

Dar acest abuz la care ma gindesc, tinind cont de comportamentul parintilor ei, e un abuz altfel, fin, psihologic, neluat in seamna pina acum citiva ani... si nici acum nu e tratat asa cum trebuie. Sint tari care au bagat aceasta forma de abuz la violenta psihologica asupra copiilor, dar nu toate. Sindromul, daca pot sa-i spun ceva, este unul atit de intilnit in zilele noastre, de care oamenii implicati isi dau seama atit de putin, dar din cauza caruia copiii sufera foarte mult si ramin cu sechele pentru toata viata. Se numeste alienare parentala si in loc sa discutam daca trebuie sau nu deranjata familia atunci cind e suspectat un abuz, mai bine am discuta despre aceasta forma de abuz si ce se poate face sa fie ajutati parintii care trec prin asa ceva, in asa fel incit copilul sa sufere cel mai putin.

Caci eu inteleg ca au fost si abuzuri ale serviciilor de protectie a copiilor, dar cind spui protectia copilului asta inseamna, protectia lui, nu a parintilor, nu a parintilor unul fata de celalalta, ci a copilului. Sint situatii in care esti nevoit sa iei copilul de la un parinte si sa i-l dai, prin hotarire judecatoreasca, altui parinte, pentru o anumita perioada, pentru ca nici unul, nici altul nu accepta ca fac rau copiilor prin comportamentul lor, nu accepta ca ei s-au despartit, sot de sotie si sotie de sot, nu copil de mama sau copil de tata si nici mama de copil sau tata de copil. Situatiile la care se ajunge sint dramatice, toti, adulti si copii, sufera ingrozitor si sigur ca parintele care ramine fara copii poate acuza serviciilor de protectie a copilului ca i-au furat copilul... dar nu e chiar asa. Raul pe care il face un parinte care nu poate trece acceptabil peste un divort este mai mare decit indepartarea de acesta, chiar daca aceasta este mama.