Posibil caz de abuz asupra unui copil... ce sa fac
Raspunsuri - Pagina 11
ocebine spune:
Aqai, exagerezi foarte mult...in primul rind ca nu poate fi un caz "dovedit" daca intii nu exista suspiciune. Ca doar nu pica dovezile din cer.
Sint de acord ca nu trebuie sub nici o forma sa predam friiele autoritatilor...nu cred ca pentru o secunda despre asta se discuta in postarile lui Bird sau ale Alexei.
Crezi ca baietii mei (2) nu au ajuns la pediatru si invinetiti sau cu dintii cazuti (la 4 ani cel mic a cazut de pe skateboard si au zburat dintii direct proiectati din gingie - era invinetit rau in barba si STIRB ziceai ca a prins 3 runde in ring cu Mike Tyson)???
Sau cind cel mare i-a tras un camion in cap celui mic?
Ideea nu este ca la orice suspiciune se ia copilul...ideea este ca un personal bine calificat si profesional reuseste sa discearna intre un perceput abuz sau nu. Emilia are dileme pentru ca nu este educata (fara a lua acest lucru in nume de rau) in a recunoaste aceste "simptome".
Nu neg ca nu exista si personal prost calificat si rau intentionat in nici un sistem din lume (ca este SUA, Canada sau Australia)...
BlackCat4evR spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Alexia27
fix asa s-ar fi intamplat si aici. orice medic ar fi vazut echimoze si lui ca profesionist i s-ar fi parut suspecte, ar fi anuntat serviciile sociale. Chiar si numai pentru ca e obligat sa anunte. daca nu o face si se dovedeste ca el a consultat fetita, isi poate pierde dreptul de practica. La fel si psihologii, asistentii sociali, asistentele medicale, politistii, profesorii, invatatorii. Sunt obligati de lege sa anunte orice suspiciune de abuz, de orice fel ar fi fost ea. in cazul asta, fetita se lovise la joaca si i-a fost rusine sa spuna. dar daca era intr-adevar victima unui abuz? Crezi ca ar fi spus cuiva? In cazul discutat aici, daca profesorul copilului are anumite banuieli, e obligatia lui morala (nu stiu daca si legala in (Romania)sa anunte. Si apropo de anunt anonim. Se dau date de identificare, dar se pastreaza confidentialitatea lor, nu se comunica cine a facut reclamatia. Doar in cazul in care se ajunge la proces, atunci se cheama ca martor. |
Si aici sunt obligati sa raporteze suspiciunea de abuz.
Aqai spune:
Ocebine, poate tie ti se pare ca exagerez, asa o fi. dar eu simt ca mi se incalca drepturile de parinte normal si cu scaun la cap prin extinderea drepturilor autoritatilor. Pana la urma eu sunt o persoana foarte capabila sa ma conduc singura si atunci "umbra lui big brother" mi se pare o intruziune in viata mea personala. Poate altora supervizarea asta le confera un sentiment de siguranta, o confirmare care sa le spuna ca fac bine ceea ce fac, dar dupa mine e o incalcare a libertatii mele de individ nefacator de rau si o punere la indoiala a capacitatii mele de judecata.
Disclaimer: consider ca atitudini de genul carora am vb in primul mesaj sunt menite sa extinda fenomenul la nivel de big "big brother", nu ca e acum asa in momentul asta. nu stiu daca ma fac inteleasa, dar eu asa vad ca e curentul in lume si de aceea ma opun si "indemn la razmerita" ca sa nu ajungem acolo ca apoi e prea tarziu.
Ai tu dreptate cu personal calificat, dar da-mi voie sa cred ca nici un medic sau invatator nu e mai calificat decat mine ca parinte in ceea ce priveste copilul meu. Nah, sa-mi fac si statuie :P Dimpotriva, avand in vedere obligatia de a raporta, pe foarte multi ii cred capabili de a o face numai pentru a se proteja de un eventual "de ce nu ai raportat"
Doar sunt si ei oameni, nu?
Aqai spune:
asa, si strict la subiect si nu dezbatand sisteme si idei, eu consider ca orice persoana in pielea emiliei ar face bine sa se asigure ca exista un abuz inainte sa intreprinda o actiune. Nu de alta, dar riscul e mare sa faci mai mult rau decat bine.
Mi se pare o chestiune de caracter a nu acuza fara a avea certitudini, si marsav a "denunta" si "incrimina" pe motiv de asa mi se pare mie.
daca cineva are intr-adevar o ingrijorare puternica, exista si mijloace pt a confirma/ infirma o stare de fapt. Nu pentru a aduce dovezi in spijinul reclamatiei, repet, ci pentru constiinta proprie macar daca nu din consideratie fata de cei carora ai putea sa le faci un rau nemeritat. Iar cand ai o certitudine si crezi in cauza... go for it
ocebine spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Aqai Ocebine, poate tie ti se pare ca exagerez, asa o fi. dar eu simt ca mi se incalca drepturile de parinte normal si cu scaun la cap prin extinderea drepturilor autoritatilor. Pana la urma eu sunt o persoana foarte capabila sa ma conduc singura si atunci "umbra lui big brother" mi se pare o intruziune in viata mea personala. Poate altora supervizarea asta le confera un sentiment de siguranta, o confirmare care sa le spuna ca fac bine ceea ce fac, dar dupa mine e o incalcare a libertatii mele de individ nefacator de rau si o punere la indoiala a capacitatii mele de judecata. Disclaimer: consider ca atitudini de genul carora am vb in primul mesaj sunt menite sa extinda fenomenul la nivel de big "big brother", nu ca e acum asa in momentul asta. nu stiu daca ma fac inteleasa, dar eu asa vad ca e curentul in lume si de aceea ma opun si "indemn la razmerita" ca sa nu ajungem acolo ca apoi e prea tarziu. Ai tu dreptate cu personal calificat, dar da-mi voie sa cred ca nici un medic sau invatator nu e mai calificat decat mine ca parinte in ceea ce priveste copilul meu. Nah, sa-mi fac si statuie :P Dimpotriva, avand in vedere obligatia de a raporta, pe foarte multi ii cred capabili de a o face numai pentru a se proteja de un eventual "de ce nu ai raportat" Doar sunt si ei oameni, nu? _ |
Sint total de acord cu afirmatia ca TU, Aqai esti un parinte responsabil. Nu contest. Statuia se aproba.
Ce recurs insa are un copil care nu are norocul copiilor tai?
In plus, ce faci cu un parinte care poate nu isi da seama ca altcineva ii abuza copilul? Poate nu toti parintii sint ultra-competenti ca tine?
Eu am spus doar ca pediatrul este intr-o pozitie unica de a depista un potential abuz. Asta este "big brother"? Fa-ma sa inteleg cum altfel s-ar depista un potential parinte abuzator? Sau sint toti parintii automat buni doar pentru ca tu esti un parinte bun (sa ma rog, perfect
).
ocebine spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Aqai asa, si strict la subiect si nu dezbatand sisteme si idei, eu consider ca orice persoana in pielea emiliei ar face bine sa se asigure ca exista un abuz inainte sa intreprinda o actiune. Nu de alta, dar riscul e mare sa faci mai mult rau decat bine. Mi se pare o chestiune de caracter a nu acuza fara a avea certitudini, si marsav a "denunta" si "incrimina" pe motiv de asa mi se pare mie. daca cineva are intr-adevar o ingrijorare puternica, exista si mijloace pt a confirma/ infirma o stare de fapt. Nu pentru a aduce dovezi in spijinul reclamatiei, repet, ci pentru constiinta proprie macar daca nu din consideratie fata de cei carora ai putea sa le faci un rau nemeritat. Iar cand ai o certitudine si crezi in cauza... go for it _ |
Aici sint total de acord cu tine.
BlackCat4evR spune:
Eu consider ca in Romania nici un parinte decent nu are de ce sa-si faca griji in legatura cu autoritatile.
Si faptul ca o multime de oameni au o conduita corecta in raport cu copilul lor, nu inseamna ca nu sunt copii abuzati, si prin abuzati nu ma refer la o palmuta peste poponet. Ma refer la abuzuri serioase. Fizice, psihice sau sexuale. Chiar putem inchide ochii la asa ceva? Nu vreau sa cred asta!
Am trimis un mesaj luuuuung mai devreme in care subliniam faptul ca legislatia romaneasca sprijina familia. Scopul este de a pastra integritatea familiei, nu de a o destrama. Nu se inlatura copilul pana la dovedirea nevinovatiei parintelui!
Una peste alta si eu sunt parinte. Sunt constienta ca fiica mea va pasi intr-o societate unde n-o voi putea proteja eu. Va trebui sa ma bazez pe ceea ce o voi fi invatat si pe ceilalti. Niste "ceilalti" pe care mi i-as fi dorit implicati si pe care ii vad acum intr-o lumina hmmmm, care ma intristeaza.
Emilia nu a zis "mai fetelor, eu pun mana pe telefon si ii sun pe astia, sa-i arat eu lu' nenea asta cum se creste un copil!". A zis "Mai fetelor, eu banuiesc ca nu e chiar totul in regula. Ce sa fac? Daca sun, ce se intampla? Cum se intampla? Eu asvrea sa anunt pe cineva daca in timp mi se confirma banuielile!"
Si ce-a primit? Mai ca as zice huiduieli! E trist.
columbiana spune:
din proprie experienta legata de contactul cu protectia copilului, cauzata de zelul si dorinta de razbunare a unei idioate ajunsa din greseala la catedra, nici un parinte normal, cu o relatie umana cu propriul copil nu are de ce sa-si faca griji.
Si da, si aici in teritoriul lui "big brother", surprinzator pentru folclor din filme sau prejudecati de nou-venit, lucreaza oameni normali la cap in institutiile respective care stiu sa discearna un abuz de o razbunare sau excel de zel.
In cazul nostru concret (ca sunt citeva luni de cind am avut bucuria facuta de fosta invatatoare a copilului din clasa a sasea, bazata pe impresii si concluzii incompetente trase dupa ureche despre un copil), totul s-a rezumat la o vizita de-a inspectoarei, discutii in privat cu copilul si cu noi, parintii; si dosarul s-a inchis in doua zile, in urma intilnirii.
Asta nu ne-a scutit de stres si citeva zile grele, de care fiu'meu nu avea nevoie (cauzati de panica copilului ca-l vor lua de acasa-deh, folclorul ajunge si la copii)
Deci reclamatiile astea isi au rostul lor cind sunt fondate/bazate pe fapte, si functioneaza bine in slujba copilului;
bazat pe impresii insa, si un sapun zgiriat, lasati familia in pace, pentru ca manifestarile respective pot fi consecinta unui diagnostic, ce cauzeaza si stresul tatalui legat de unele comportamente ale copilului si supravegherea permanenta. sau incercati sa aflati mai multe, pentru binele copilului (gen o aluzie subtila catre tata, ca nu-i nevoie sa stea cu copilul in timpul cursului, ca nu se obisnuieste, sa vedeti cum va reactiona)
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759
nadaflorilor spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ocebine Nadaflorilor, majoritatea exemplelor date de tine denota o crasa lipsa de profesionalism ceea ce reprezinta sistemul. Da, stiu, majoritatea vor sari in sus plini de enervare dar asta e realitatea. Bird si Alexa au explicat foarte frumos dar unde-i nu-i vointa, n-ai ce face. Pediatrii intr-adevar si aici sint foarte atenti nu doar la starea de sanatate a copilului...sint obligati prin lege sa fie cu ochii deschisi asupra multor lucrurui...am ramas foarte surprinsa cind am transferat fisele medicale ale baietilor mei de la un pediatru la altul (primul pediatru care i-a luat ingrijire din prima ora care s-au nascut - el a fost primul care le-a facut "inspectia" cum au fost scosi din burta - s-a imbolnavit de cancer si s-a pensionat) si am vazut notele de pe margine de la vizitele medicale (ori de rutina ori de boala)...descria si daca sint ingrijiti in vestimentatie, daca au unghiile taiate si urechile curate, daca parintii erau "responsive" sau informati, daca raportul parinte-copil era in regula, etc...Pediatrul de multe ori este in cea mai mare masura sa observe "ceva". Eu nu am luat-o nici macar pentru o secunda ca pe un lucru rau ci ca pe o meserie facuta cu profesionalism. "The surest sign of intelligent life in the universe is the fact that none of it has tried to contact us". Calvin and Hobbes |
una e sa noteze observatiile, alta e sa raporteze la serviciile social suspiciune de neglijenta pe motiv de unghii netaiate sau suspiciune de abuz ca: parintele i-a spus copilului sa stea pe scaun cat timp vorbeste el cu doctorul
pe mine nu ma dor observatiile medicului sau asistentei, pe mine ma doare sprinteneala cu care sar sa dea raportul la ss
columbiana spune:
Bird, mie mi-au trebuit 5 minute si citeva intrebari bine puse, sa aflu cine a trimis reclamatia; iar mai tirziu cind suspiciunile inspectoarei s-au risipit, si consultase deja dosarul plingerilor noastre la comisia scolara+minister in legatura cu invatatoarea, ne-a confirmat direct; as fi putut s-o dau in judecata pe caricatura de invtatoare fara probleme (inregistrasem pe reportofon toata discutia cu inspectoarea de la protectia copilului);
explicatia multor reclamatii nefondate din partea scolii cel putin, ca sunt aici destule, mai ales legate de copii provenind din culturi diferite e ca in modul asta se debaraseaza de probleme
uneori comportamentul ciudat/stresat/timorat al copilului e provocat tocmai de abuzuri, bullies din scoala, si tocmai scoala trimite asta protectiei copilului ca fiind cauzat de parinte, pentru ca li s-a parut lor; arunca pisica in curtea parintelui in loc sa-si rezolve propriile probleme.
| Citat: | ||
citat din mesajul lui bird70
In Australia si cred ca in orice tara civilizata NU ai dreptul sa ma dai in judecata. Eu sunt obligata sa raportez suspiciuni si obligatia asta ma acopera de actiuni legale. Tu, ca parinte anchetat nu vei afla niciodata cine a facut raportul la protectia copilului pentru ca eu am dreptul la confidentialitate din partea lor. Protectia copilului va investiga suspiciunea si va lua decizia (este sau nu abuz) NUMAI pe baza dovezilor, nicidecum pe baza suspiciunilor mele. Nu pot sa inteleg cum tu ca parinte poti sa gandesti in felul asta. E vorba de copii nevinovati care sunt abuzati si nimeni nu le sare in ajutor din cauza ca le e frica de repercursiuni. Eu prefer sa stiu ca in jurul copiilor mei nu exista abuzatori care au scapat din cauza ca cei care ar fi trebuit sa actioneze nu au facut-o de lene, comoditate sau frica. Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper |
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759