Dupa dealuri... dupa Tanacu
Raspunsuri - Pagina 8
buflea spune:
Citat: |
citat din mesajul lui portocalia nu mai spun ca Mungiu nu s-a inspirat numai din romanele ei, asa cum lasa ea sa se inteleaga. e clar ca s-a inspirat si din realitate, ca si ea, dealtfel. |
Acum ca tot discutati ... imi revine in cap intrebarea care m-a chinuit si in timpul filmului. Cat din film este fictiune si cat realitate ? Daca cartile Dnei Bran reprezinta "realitate" atunci inseamna ca Mungiu si-a adus si propria-i interpretare la scenariul filmului ... de aia spune ca scenariul este "inspirat" din carti dar nu le ecranizeaza ...
Cat este inspiratie si cat este fictiune acolo ? Ar trebui sa citim cartile pentru asta ... si iata cum, din disputa asta, Dna Bran castiga cititori.
olympia spune:
Portocalia, mie nu mi se pare ca zice ca-i slab. Incremenirea aceea a personajelor mie imi explica cum de a fost posibila crima. Asta am tot discutat si noi pe-aici, ca mimau in mare parte credinta si dragostea de aproape. In cheia asta a facut Mungiu filmul si a extras propria esenta intamplarii, in care niciun personaj nu face un pas in afara rolului, pasul acela decisiv in limpezirea situatiei celuilalt. Poate cartea ofera si o alta cheie de descifrare a evenimentelor...
portocalia spune:
Este dragostea fata de celalalt în stare sa schimbe datele acestei lumi cu sufletul întepenit în frici de toate felurile ? În declaratii, Cristian Mungiu spune ca da, despre asta e vorba, despre libertatea de a pune toate întrebarile si de a alege. În film, acest lucru nu se vede si nu se simte. Desi trec prin situatii grele, printr-o experienta-limita, de viata si de moarte, personajele ramân neschimbate de la început pânaa la sfârsit, ceea ce le face aproape neplauzibile. Cu exceptia Voichitei care, spre final, capata curaj, nici Alina, nici calugaritele, nici preotul, nici politistul nu par sa iasa din încremenirea lor. Fetzele le ramân aceleasi, atitudinile aceleasi, vorbele aceleasi ca la începutul filmului. Credinta în Dumnezeu pare sa existe numai ca un decor sau ca un costum de recuzita. Altminteri, nu are nicio consistenta si nicio credibilitate. În film se vad calugarite, icoane, chilii, haine monahale, dar imaginile descriu o lume fara suflet, incapabila de compasiune, întepenita într-un timp interior mai degraba chinuit de fantasmele pacatului decât galvanizat de stralucirea Învierii. În acest sens, un public crestin nu-si va recunoaste în film nici valorile, nici atitudinile, nici taria de caracter a credintei autentice. Va spune, precum protopopul de la Vaslui, ca nu asta e credinta adevarata. Cu siguranta ca nu. Dar tocmai de aceea filmul merita vazut.
am subliniat cu albastru ceea ce mie mi se pare critica clara adusa filmului, nu reflectie sau comentariu pe marginea mijoacelor artistice. e clar nemultumita de "dimensiunea spirituala" a filmului. o intoarce ca la ploiesti in propozitia finala, hodoronc-tronc si fara legatura cu ce spusese pana atunci, ca sa-i dea chipurile un twist pozitiv si sa arunce praf in ochi cititorilor.
portocalia spune:
Citat: | ||
citat din mesajul lui buflea
Acum ca tot discutati ... imi revine in cap intrebarea care m-a chinuit si in timpul filmului. Cat din film este fictiune si cat realitate ? Daca cartile Dnei Bran reprezinta "realitate" atunci inseamna ca Mungiu si-a adus si propria-i interpretare la scenariul filmului ... de aia spune ca scenariul este "inspirat" din carti dar nu le ecranizeaza ... Cat este inspiratie si cat este fictiune acolo ? Ar trebui sa citim cartile pentru asta ... si iata cum, din disputa asta, Dna Bran castiga cititori. |
buflea, eu n-am citit nici cartile, n-am vazut nici filmul. am vazut doar cateva interviuri ale lui mungiu - cele de dupa cannes si trailerul . astept sa apara si la noi in oras filmul, ca sa-l vad la cinema.
totusi, logic vorbind, daca romanele Tatianei Bran documenteaza incidentul Tanacu, mi se pare perfect indreptatita sintagma "filmul e inspirat din realitate". de-asta, nu pricep nimic din pretentiile ei. chiar i-am citit atent articolele, mi-a facut capul calendar si cand am tras linie, am constatat ca tot n-am priceput ce o deranjeaza asa de tare cand mungiu spune ca filmul e inspirat din realitate si din romanele ei. ea ar vrea sa spuna ca e inspirat numai din romanele ei, dar mi se pare o pretentie absurda.
edit: uite un link in care mungiu raspunde la acuzatia protopopului si atinge si problema inspiratiei: http://www.adevarul.ro/cultura/Iasi-_Mungiu-fata_cu_ofensa_preotului_protopop-_-Sper_ca_nu_reprezinta_decat_punctul_domniei_sale_de_vedere_0_780522256.html#
buflea spune:
Ce chestie ... eu chiar am apreciat ca filmul nu are o dimensiune spirituala, vad ca Doamna este deranjata de asta.
Faptul ca nu a alunecat in bisericism si mai mult, in magie neagra sau fanatism, a facut ca subiectul sa raman echidistant. Nu prea iti da explicatii de ce s-a intamplat ce s-a intamplat, drama este rezultatul a nimic exagerat, doar mici ezitari si decizii proaste care adunate, capata proportii tragice. Ca o avalansa, asa cum spunea Ocebine ...
Buli, Portocalia - dupa ce-l vedeti sa scrieti cateva vorbe aici. Sunt curioasa cum il percep si altii
olympia spune:
Portocalia, daca vezi filmul, ai sa-i dai dreptate. Dar eu tot n-am perceput viziunea asta ca un punct slab al filmului... Adica din punctul meu de vedere e perfect plauzibil ca exact aceasta suficienta a personajelor sa fi provocat de fapt tragedia.
In privinta realitatii acum... Faptele au fost in mare cunoscute din presa, spun in mare pentru ca nu stiu ca cineva sa fi egalat documentarea Tatianei Bran, reflectata in carte. Una e sa iei cateva declaratii imediat dupa crima si ulterior in diversele faze ale procesului, cu totul altceva e sa mergi in amanunt pe firul intamplarii, luni de zile, sa investighezi trecutul victimei si sa-i faci sa se destainuie pe toti cei implicati. Toate astea sunt aduse la lumina de Tatiana Bran, sunt lucruri aflate si inregistrate de ea, aici nu mai ai cum zice "m-am inspirat din realitate" ca deocamdata doar ea a luminat in detaliu acea realitate. Cateva declaratii ale preotului au aparut in presa, nu stiu insa ca cineva sa fi le fi consemnat detaliat si pe ale maicutelor, sau pe cele din familia adoptiva a Alinei, opiniile medicilor. Numai daca citim cartea vedem cat de minutioasa a fost documentarea. Semnificatia si interpretarea celor petrecute poate fi insa diferita si probabil aici cei doi au puncte opuse de vedere. Meritul ei nu poate fi negat nicicum, Nu degeaba au mai fost proiecte valoroase pornind de la carte (Andrei Serban) si chiar Mungiu a ales sa-i recunoasca valoarea prin acel acord. Nu cred ca-l putea evita fiindca era aproape imposibil sa zici ca-ti faci propria documentare, cand Tatiana a facut-o "la cald" in 2005-2006 el a luat abia in 2011 decizia de a face filmul.
Ca nu si-a respectat acordul de a aminti cartea si autoarea in toate etapele promovarii, eu o vad ca pe tot ca o incercare in plus de a separa cele doua viziuni, el zice ca filmul trece dincolo de datele cazului Tanacu, in timp ce ea si-a propust sa redea cat mai exact faptele petrecute acolo. Sau poate e un pic de scandal fabricat care la urma-urmei face reclama si cartii si filmului
portocalia spune:
Olympia, inteleg ce zici in privinta documentarii realizate de Tatiana Bran, si da, daca ea a scos povestea la lumina si mare parte din poveste e folosita in film, incep sa-i inteleg - oarecum - pozitia. In acelasi timp, atata vreme cat munca ei e de documentare, nu poti sa scoti din ecuatie "povestea adevarata", pe care tot o invoca Mungiu - pe drept, de altfel. E o situatie nashpa, cea de intermediar documentarist, fara mare valoare artistica adaugata. Multa munca, lauri putini.
Ma intreb ce-as fi facut eu in locul ei :). Sigur, e prea tarziu sa ma intreb asta, pentru ca vad ce a devenit demersul ei: niste valuri triste, care n-au nicio sansa sa se masoare cu succesul lui Mungiu. Personal, din toata povestea asta, ea mi se pare ca iese cel mai prost. Si ma intreb de ce continua sa alimenteze scandalul. Poate, asa cum zici, pentru ca scandalul vinde mai mult decat mentionarea pe genericul peliculei. Oricum, mi se pare o abordare nefericita (pentru un om de un anumit nivel intelectual), indiferent care au fost intentiile ei. Deci cred ca as fi inghitit galusca, mi-as fi facut mea culpa in intimitate ca n-am fost mai desteapta si n-am cerut bani, iar in fata lumii as fi fost alaturi de Mungiu. Nu l-as fi subminat, subminarea partenerului mi se pare complet de prost gust.
Tu ce-ai fi facut in locul ei? sau voi ce-ati fi facut?
(abia astept sa vad filmul - apare aici pe 21 noiembrie - si chiar ma bucur ca discutia asta mi-a nuantat parerea in privinta demersului Tatianei Bran. mi se pare in continuare aiurea abordarea, dar macar o inteleg si pe ea. e un progres personal (al meu) :) )
olympia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui portocalia Olympia, inteleg ce zici in privinta documentarii realizate de Tatiana Bran, si da, daca ea a scos povestea la lumina si mare parte din poveste e folosita in film, incep sa-i inteleg - oarecum - pozitia. In acelasi timp, atata vreme cat munca ei e de documentare, nu poti sa scoti din ecuatie "povestea adevarata", pe care tot o invoca Mungiu - pe drept, de altfel. E o situatie nashpa, cea de intermediar documentarist, fara mare valoare artistica adaugata. Multa munca, lauri putini. ... |
Cu partea bolduita nu-s deloc de acord, n-ai dreptul sa spui asta, nu ca nu esti critic literar ci pentru ca NU ai citit cartile. Pana atunci nu poti aprecia nici macar din pozitia unui oarecare cititor, cu opiniile gusturile lui particulare, cu mai multa sau mai putina educatie... Faptul ca-i literatuta nonfictionala nu exclude valoarea artistica, de-aia l-am pomenit pe Capote.
portocalia spune:
olympia, ok, fair enough! o sa vad filmul si o sa-i cumpar si cartile tatianei bran. si o sa revin cu o opinie :).
tot nu mi-ai spus ce-ai fi facut tu in locul tatianei.
olympia spune:
Ai sa razi, dar cred ca procedam la fel. Adica daca n-am bani de promovare a cartii mele, carte pe care o cred foarte valoroasa, faptul ca ea e amintita ca sursa de inspiratie pt filmul unui regizor cunoscut e o promovare foarte buna! In acordul ala trebuia sa bage si ceva penalitati (unele f mari chiar) in cazul in care cartea nu era amintita de fiecare data si atunci cred ca n-ar mai fi fost scapari.