Fumatul - IPartea a II-a
Raspunsuri - Pagina 2
ladyJ spune:
Viviana, daca e vorba de mai mult decat a fuma cu gasca, si mai mult-ul asta inseamnand teama de a se ingrasa, faptul ca nu se simte bine in pielea ei..atunci chiar se impune vizita la psiholog.Daca mama ei simte ca problema e mai adanca si nu o poate infrunta(pe problema) atunci..asta e cea mai buna varianta, din punctul meu de vedere.
Evident ca domnisoara nu va sari in sus de bucurie sau poate nu va obiecta nimic, depinde de cum i se prezinta varianta si de catre cine.
Rufus, stii cat de tare uraste un copil sa i se tot aminteasca ca e mic si n-are dreptul de a decide una-alta? 
Mai ales cand sunt adolescenti si li se pare ca ei le stiu pe toate.
Din acest motiv cred eu ca interzicerile astea pe motiv ´´eu sunt maica-ta si faci cum zic eu´´ au succes doar pe termen scurt.
Pe termen lung, e nevoie ca adolescentul sa inteleaga de ce nu e OK sa faci aia si ailalta. Pe principiul: stau la semafor si nu trec pe rosu pentru ca risc sa ma calce o masina, nu din cauza ca asa mi-a zis mama.
Desigur, mama i-a zis sa nu o faca dar, foarte important, i-a zis si de ce. Dar si mai important, copilul a inteles de ce.
E un exemplu banal, ia-l ca atare. :)
Eu stiu ca in teorie e totul simplu si ca practica ne moara,mai ales ca nu sunt retete universale care sa functioneaza suta la suta la toti adolescentii. De aceia pot intelege severitatea de care dau dovada unii parinti, si prin severitate ma refer la a interzice fara drept de replica si fara prea multe explicatii ceva, pe principiul ´´eu stiu mai bine ca tine, mucosule´´.
Spun doar ca asta e drumul scurt care are succes doar daca ai mult noroc.
Cred ca un adolescent ar reactiona altfel daca parintele, fumator, in loc sa ii tina teoria sanatatii sau sa inceapa sa-i interzica una alta ba chiar sa il pedepseasca, s-ar apuca sa -i spuna adevarul despre fumat. Dar pentru asta, trebuie ca parintele sa isi insuseasca adevarul slabiciunii sale. Si stim ca asta e greu.
Ce ne mai miram ca adolescentii se apuca de fumat? Asta e exemplul pe care il au si nu e vorba de familie neaparat, e vorba de societate. Daca traiesti inconjurat de acest comportament, ti se pare un lucru firesc.
Daca tanarul merge in cluburi sau cafenele si vede ca se fumeaza peste tot, atunci ce mesaj primeste? Ca e OK sa fumezi, ca e acceptat social, ca e dovada de integrare.
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Cred ca un adolescent ar reactiona altfel daca parintele, fumator, in loc sa ii tina teoria sanatatii sau sa inceapa sa-i interzica una alta ba chiar sa il pedepseasca, s-ar apuca sa -i spuna adevarul despre fumat. |
Lady, chiar nu cred ca-s multi care sa nu stie ce aduce fumatul in viata lor. Daca ar fi benefic si de bun augur, pustii nu s-ar ascunde prin boscheti sa fumeze.
In cazul nostru de aici, isabela a precizat clar ca au discutat asta.
Nu lipsa informatiei e problema intotdeauna. Lipsa discernamantului, cel putin la minori, poate fi decisiva.
Interdictii...imi pare rau, dar nu cred ca s-a nascut cineva, si sa fie si intreg la minte, ca sa-i permita copilului de 14 ani sa bea si sa fumeze. Da, suna intr-un fel interdictie...dar uneori chiar trebuie sa fie.
Rufus, Tora si iadele
ladyJ spune:
Ei, pustii se ascund prin boscheti de frica adultilor nu ca ar fi inteles ei ca fumatul e rau. Cum sa fie rau daca lumea fumeaza peste tot?
Isabela a zis ca a vorbit cu fiica ei, dar cum mey sa intrebi adolescenta: iti place sa fumezi? Evident ca va zice da! Orice fumator sustine ca fumeaza de placere.
Eu nu vorbesc acum de cazul particular al Isabelei, zic asa in general ca atata timp cat societatea e OK cu fumatul, atunci copilul va intelege fix acest mesaj. Asta e un aspect f important.
Parintii comenteaza, da ce stiu ei, ca-s de moda veche. 
Rufus spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ ...atata timp cat societatea e OK cu fumatul, atunci copilul va intelege fix acest mesaj. |
Societatea e din ce in ce mai putin ok cu fumatul, slava Domnului!
Dar ai dreptate, cand toti in jurul tau fumeaza e greu sa intelegi (copil fiind) ce rau le face. Tocmai d-aia, cat iti sta in putere, interzici asta copilului tau.
Edit: ceea ce vreau eu sa spun cu interdictiile astea este urmatorul lucru: in mod normal, copilului nu-i interzici, ii explici cat de rea e chestia aia sau ailalta, care-s riscurile, il lasi sa vada pe pielea lui, apelezi la intermediari ca sa inteleaga...etc
Din pacate fumatul nu are efecte imediate. Nu-ti permiti sa astepti pana se maturizeaza si intelege.
Cand e matur e responsabilitatea lui.
Cand e copil, e a parintelui.
Nu vreau sa par vehement. Pentru ca nu stiu daca am sigur dreptate.
E doar parerea mea.
Rufus, Tora si iadele
ladyJ spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Rufus Tocmai d-aia, cat iti sta in putere, interzici asta copilului tau. |
Rufus, Rufus...
Uneori da rezultate modul asta de interzicere la care te referi tu. Dar asta e exceptia. Nu va fuma copilul la 15-16 ani, va fuma la 18-20 si tot rau e.
Sau nu va fuma sa-l simti, va fuma in boscheti si va mesteca apoi frunze de pin.
Noi am mai vorbit despre asta, asa-i? Ma bucur ca am facut-o din nou in ciuda ideilor evident opuse de a trata problema fumatului la adolescenti.
Si eu am fumat. Vorbesc din exeperienta.
Rufus spune:
Da, stiu...dar ma gandesc ca la 18-20 de ani e alta varsta...poate inteleg altfel lumea...
Rufus, Tora si iadele
sorana spune:
Viviana poate sunt ciudata ... eu as indemna-o sa "mearga cu ei la fumat" dar fara sa fumeze. Sunt destul de convinsa ca va incerca macar sa traga un fum. Poate ai noroc si nu-i place ....
Ideea e ca socializarea nu depinde de fumat. Intr-un grup de prieteni unii fumeaza si unii nu, prieteniile nu se "fac si se desfac" pe baza de fumat. Poate izbutesti sa-i explici asta.
Sotul meu s-a lasat de fumat acum 2 ani si a continuat "sa iasa la fumat" cu colegii, fara sa fumeze.
La noi ca si la voi, eu fumez, sotul nu. Dintre prietenii nostri unii fumeaza, altii nu.
Sper din tot sufletul ca nu va fuma fi-mea. Dar sunt constienta ca macar va incerca, la un moment dat in viata ... nu imi propun sa impiedic asta.
Ca exemplu - eu am inceput sa fumez ptin intr-a XII-a (fumam cate o tigara la scoala, dar nu in fiecare zi). De apucat de fumat "de-a binelea" m-am apucat in facultate. Si nu m-am mai lasat.
Sora mea a inceput sa fumeze intr-a VIII-a. Pe la scoala. In liceu si facultate si ulterior a continuat sa fumeze foarte putin (ceva gen 2 pachete pe an - avea si ani cu 5 tigari dar si ani cu 2 pachete). Practic a fumat de-adevaratelea doar cateva luni, la 30 de ani (perioada proasta, cu mult stres).
Una peste alta, eu sunt fumatoare si sora mea nu (acum chiar n-a mai fumat deloc de vreo 6 luni ca incearca sa faca un bebe).
Ce vroiam sa zic e ca nu stii daca se va apuca de fumat sau nu si categoric asta nu depinde 100% de parinti.
isabela spune:
LadyJ, Cand am pus intrebarea cu "iti place sa fumezi" ma gandeam la gustul si mirosul pe care-l simti in gura, stiind ca mie nu mi-a placut.
Nu a vrut sa spuna cat a fumat in vacanta, doar ca nu fuma zilnic si nici o tigare intreaga, dar cred ca erau destule tigari. Inca stau si ma intreb ce face ,ca nu-mi miroase deloc a fum: nici haine, nici, par, nici maini. Nimic. Mi se pare si penibil sa stau sa o miros in fiecare zi cand vine de afara. Parca as fi un caine politist.
Tatal fumeaza, 3 pachete pe saptamana.
Stiu ca interdictia nu va rezolva problema, dar va intelege vreodata ce repercursiuni va avea asupra sanatatii ei peste cativa ani? Acum nimic nu o poate atinge, nimic nu i se poate intampla - asta este ceea ce crede.
De mersul la psiholog, nici vorba. I s-a propus asta inca de anul trecut, cand profesoara de matematica, auzind ca a fost vazuta fumand, m-a chemat la scoala sa stea de vorba cu mine. Ea a fost cea care ne-a propus sa mearga la psihologul scolii. Eu mi-as fi dorit, dar nu a vrut, temandu-se de reactia colegilor. Inca, in mintea unor oameni, a merge la psiholog, echivaleaza cu a fi nebun.
Viviana, poate fiica ta va rezista tentatiei, poate va reusi sa-i determine pe cativa sa renunte la fumat. La fiica-mea , a fi la fel ca cei din grup a contat mai mult.
Imi si spunea, ca mama unei colege (partenere de fumat) nu o place pe Ana, la fel cum eu nu o plac pe colega. Am si intrebat-o de ce nu reusesc , amandoua, sa-i propuna sa se lase de acest fumat, in loc sa se antreneze una pe cealalta. Nici un raspuns, evident.
Dimineata, alta discutie. De ce ea sa poarte uniforma ( blugi negri si camasa albastra) si toti ceilalti nu? Era problema de camasa.
De ce alte colege pot merge fardate la scoala si ea nu? Asa ca tot a scapat un rimel transparent. I-am promis ca in dimineata urmatoare o spal eu pe fata daca o mai vad. Si este doar in clasa a VIII-a. Ce va fi la anul cand va fi proaspat liceeana?
Asa cum am mai spus , cred , ca meseria de parinte este cea mai grea. Si nu exista nici o scoala pentru ea.
Mik spune:
Auzi, Isabela, daca sotul tau fumeaza, fata isi poate lua tigari din pachetul lui. 
(nu foloseste la nimic sa o lasi fara bani de buzunar)
Daca nu e chip, incearca macar sa o rezonezi, ceva de genul nu mai mult de 3 tigari pe saptamina.
Rufus spune:
Mik, nu cred ca-i buna ideea.
Ori ii dai voie, ori nu-i dai.
Fumatul e nociv, periculos. Asta este adevarul si asta este "discursul". Nu poti abdica de la el, chiar daca esti constient ca nu te asculta. De ce as minti sa-i spun ca trei tigari nu-i strica? Pentru ca ii strica!
Am cunoscut parinti care permit fumatul copiilor (liceeni). Spun ca si asa fumeaza, ba mai mult, le cumpara si tigari, sa nu fumeze tigari proaste de pe la basarabeni.
In mintea mea (incuiata) nu pot concepe asa ceva. Poate si un whisky bun, sa nu bea Saniuta si Babanu???
Rufus, Tora si iadele