Copil cu ADHD la scoala. Cum va descurcati???

arminad spune:

Poate ar fii bine sa o inviti la o cafea sau acasa sa puteti discuta mai pe larg si mai putin formal decat la scoala. Nu e nevoie si nici recomandat sa o iei cu termeni de specialitate despre ADHD. Poti sa ii spui un pic despre dificultatile ei din trecut apoi ce crezi tu ca mama ca ar ajuta-o in clasa. Citeste despre acomodari in clasa pentru ADHD, fa o lista dinainte cu recomandari si da-i lista. Daca nu e receptiva respira adanc, pune cat mai putina presiune pe copil, fa-o sa se simta inteleasa acasa si vezi cum evoloueaza lucrurile in timp.

Briantis spune:

Baiatul meu e in clasa a2a si este diagnosticat cu adhd .Eu regret ca am pus in tema invatatoarea cu boala copilului .Desi nu e singurul copil agitat din clasa si nici macar cel mai agitat , el e de vina pt toate relele , niciodata nu se cerceteaza contextul problemei , el e din start vinovat pt tot.Nu am avut nici un sprijin din partea scolii , doar suturi in fund , gen exclus copilul din excursia cu clasa pt ca a sarit in pat la afterschool , scazut nota la purtare in clasa I pt alergat pe holuri si trantit usa .
Deci din punctul meu de vedere am facut o mare prostie ca am comunicat invatatoarei ce diagnostic are copilul , n-as mai face asta , dar acum e faptul consumat .
Cu scoala merge acceptabil , insa cu f. f. multa munca acasa , la after nu face mare lucru , insa am nevoie de orele alea de supraveghere ca sa pot lucra , dat fiind ca sunt parinte singur.

anuscha2009 spune:

Uffff! Eu raman la parerea mea, nicio invatatoare nu o sa inteleaga vreun copil cu dificultati asa ca o a doua mama - cum sunt ele numite, cand comunica ,,stirea'' cu nazbatiile copilului parca au si un fel de dispret, mie asa mi se pare. Acum depinde.....si eu am incercat sa fiu cat se poate de draguta cu ea in masura bunui simt, doar doar o sa o ajute mai mult, sa o corecteze cand nu este atenta, dar nimic, mi -o arunca in fata ca atata poate si ea nu are ce sa faca, dar nu cred ca o corecteaza cand sta cu ochii pe pereti, pentru ca altfel nu-mi explic de ce acasa poate si la scoala nu. Psihologul care o monitorizeaza pe ea nu a recomandat profesor de sprijin, doar aportul doamnei, deci depindem numai de ea.

ra_mi_ella spune:

Oana, si baietelul meu are problema asta. Si e diagnosticat si cu Sd. Asperger. Acum e in clasa a II-a. Eu din start am anuntat-o pe doamna care e problema lui pentru ca ma asteptam sa il inteleaga macar in parte.Am muncit enorm cu el sa ajunga unde este, trei ani ne-am chinuit sa invatam numerele de la 0-10 si doi ani alfabetul pe carti speciale comandate din Ungaria. Inca din clasa I a scris absolut tot de pe tabla, temele fara nicio problema, stie toata materia, e la nivelul unui copil absolut normal. Singura noastra problema sunt testele pe care le da la scoala si unde nu scrie absolut nimic iar doamna il noteaza in consecinta. Am fost la psihologul scolii care e si profesor de sprijin,un om deosebit de intelegator, a chemat-o pe dna invatatoare in cabinetul ei, i-a explicat cum trebuie tratat copilul, insa niciun rezultat. Ba mai mult dna a fost foarte ofensata ca de ce nu am discutat intai cu ea. Dar eu discutasem zilnic timp de 2 semestre, fara niciun rezultat. Am rugat-o nu sa il evalueze separat, desi asa ar fi normal, dar macar da ii mai citeasca cerinta inca odata si eu care imi stiu copilul si cat munceste nu ar avea probleme in rezolvarea testelor. Dar, inclusiv in dimineata asta mi-a spus clar ca ea nu il va trata diferit.Imi e mila de bietul copil cat munceste, pentru rezultatele care sunt (scrie impecabil, stie tot ce se discuta la clasa, are vointa, citeste in ritmul lui - desi dna e f nemultumita ca nu citeste cursiv).
Asa cum zicea si anuscha am renuntat sa mai astept ceva de la un cadru didactic. Noi muncim cat putem si speram sa o tinem macar pe linia de plutire.
Si asa cum zicea si Briantis el e de vina pentru toate relele din clasa, desi nici nu e implicat uneori in situatiile ivite. Asa ca... e greu.

oanaib spune:

Offff! Si eu i-am povestit doameni toate problemele noastre inainte de inceperea scolii ca sa nu fie surprinsa si sa stie cum sa reactioneze, dar degeaba. Si eu ma gandesc acum ca poate daca nu as fi pus-o in tema ar fi luat-o ca pe un copil razgaiat si gata. Si ne spun noua ca avem copii cu dizabilitati, cand oameni maturi si chipurile antrenati sa faca fata la tot felul de situatii nu reusesc sa inteleaga acesti copii.
Este exact acelasi lucru ca si la copii: copiii nu reusesc sa se controleze sa se concentreze iar doamenle nu reusesc sa se controleze sa nu-i respinga. Unii sunt copii, ceilalti adulti....deci cine are dizabilitati mai mari?????
Ca sa trisam putin la evaluare, am gasit pe net caietul de evaluare si l-am comandat.
Eu nu inteleg ce inseamna tampenia asta cu spusul cerintei o singura data, pana si la facultate profesorul iti repeta daca nu ai inteles sau nu ai reusit sa scrii. Chiar si la copiii normali, atentia se antreneaza nu o poti dobandii dintr-o data, ca si cum ai intoarce un buton.

Ramonika spune:

din pacate vocatia pt. aceasta meserie o ai sau nu o ai. nu cred ca se vor schimba aceste invatatoare, orice ati face.
o invatatoare dedicata meseriei ar gasi o provocare in aceste situatii, cand apar la clasa copii deosebiti.
insa ele se considera extrem de ghinioniste ca au nimerit acesti copii in clasa lor.
am mai intalnit situatii cand educatoarea/invatatoarea atat au reprosat parintilor ca copilul nu e cuminte (nu neaparat ca ar avea ADHD), incat parintii au retras copiii, acesta fiind si scopul demersului cadrului didactic. de ce sa-si bata capul cand poate sta linistita?

din pacate singura solutie pt. voi ar fi sa cautati o invatatoare care a mai intalnit astfel de cazuri si stie cum sa le trateze. succes!

anuscha2009 spune:

Si noi avem aceasta problema si le-am rugat pe ambele doamne (am mutat-o in a doua)si nici un rezultat.
Anul trecut in clasa a doua am suferit foarte mult, ma trezesc cu Insuficient pus in catalog la muzica cu media bine sau chiar suficient (numai stiu exact) ca medie finala.
Am intrebat-o pe doamna, pentru ca fata chiar are voce de ce i-a dat I la muzica si mi-a zis (in ultima zi de scoala) ca fata nu a cantat deloc tot anul ca in timpul orei se foieste se rasuceste, arunca pe jos obiecte si le ridica. M am intristat rau, ca nu mi-a spus un an intreg ca sa corectam si am aflat asta cand am vazut mediile.
Desi mai este un copil cu dificultati chiar mai mari decat fata mea, care este ruda cu doamna are un alt regim, este mai ascultat, mai antrenat in activitatile scolare si are numai fb. Nu am nimic cu acel copil ca sunt sigura ca si parintii lui sufera dar ma doare caci se poate doar pentru unii.

Ca sa nu mai zic de atitudinea unora dintre parinti, care am senzatia ca ma privesc ca pe o ,,criminala'' divortata care nu ,,are '' capacitati educationale.
O alta categorie de persoane din exterior nu inteleg de ce copiii lor rezolva sarcine scolare in 20 de min si al meu in doua ore si cred despre mine ca sunt o ticaloasa care suprasolicit copilul.
Ma bucur de acest subiect pentru ca am cu cine sa impartasesc acelasi sentimente, pentru ca eu stiu calitatile copilului meu, stiu cat este in felul ei de constincioasa, de iubitoare si de sensibila in acelasi timp.
Intr-o zi s-a suparat ca nu putea sa retina niste chestii si m-a intrebat cu lacrimi in ochi ,,mami eu sunt proasta"
Nu am stiut ce sa- raspund. Uneori gresesc si eu ca trag de ea foarte mult ma supar cand acasa rezolva temele foarte bine si la scoala da foia agoala.

anuscha2009 spune:

Si noi avem aceasta problema si le-am rugat pe ambele doamne (am mutat-o in a doua)si nici un rezultat.
Anul trecut in clasa a doua am suferit foarte mult, ma trezesc cu Insuficient pus in catalog la muzica cu media bine sau chiar suficient (numai stiu exact) ca medie finala.
Am intrebat-o pe doamna, pentru ca fata chiar are voce de ce i-a dat I la muzica si mi-a zis (in ultima zi de scoala) ca fata nu a cantat deloc tot anul ca in timpul orei se foieste se rasuceste, arunca pe jos obiecte si le ridica. M am intristat rau, ca nu mi-a spus un an intreg ca sa corectam si am aflat asta cand am vazut mediile.
Desi mai este un copil cu dificultati chiar mai mari decat fata mea, care este ruda cu doamna are un alt regim, este mai ascultat, mai antrenat in activitatile scolare si are numai fb. Nu am nimic cu acel copil ca sunt sigura ca si parintii lui sufera dar ma doare caci se poate doar pentru unii.

Ca sa nu mai zic de atitudinea unora dintre parinti, care am senzatia ca ma privesc ca pe o ,,criminala'' divortata care nu ,,are '' capacitati educationale.
O alta categorie de persoane din exterior nu inteleg de ce copiii lor rezolva sarcine scolare in 20 de min si al meu in doua ore si cred despre mine ca sunt o ticaloasa care suprasolicit copilul.
Ma bucur de acest subiect pentru ca am cu cine sa impartasesc acelasi sentimente, pentru ca eu stiu calitatile copilului meu, stiu cat este in felul ei de constincioasa, de iubitoare si de sensibila in acelasi timp.
Intr-o zi s-a suparat ca nu putea sa retina niste chestii si m-a intrebat cu lacrimi in ochi ,,mami eu sunt proasta"
Nu am stiut ce sa- raspund. Uneori gresesc si eu ca trag de ea foarte mult ma supar cand acasa rezolva temele foarte bine si la scoala da foia agoala.

Ramonika spune:

of, Anna, imi pare rau ca suferiti atat. nu ar trebui sa conteze nici pt. tine nici pt. altii daca are doar FB sau suficient. macar aici sa lasam copiii sa nu se streseze din cauza notelor/calificativelor, ca vor avea destul timp la liceu, unde conteaza notele mai mult.
imi pare rau ca copilul tau a avut ghinionul sa se nasca in tara asta, daca ar fi fost in alt sistem de invatamant probabil s-ar fi descurcat mult mai bine. poate unii copii sunt facuti pt. alt tip de sistem de invatamant si nu pot di "dresati" asa usor de sistemul nostru care, trebuie sa recunoastem ca are destule asemanari cu cel din perioada comunista.
de ce nu incerci sistemul Waldorf sau step by step sau ceva ce s-ar plia mai mult pe caracterul copilului tau.

si nu in ultimul rand, nu mi-o lua in nume de rau, ca nu vreau sa sune jignitor, insa ar fi bine sa ne gandim ca poate nu toti sunt facuti pt. a invata multa scoala in viata asta, facultati, mastere, sau mai stiu eu ce. poate foarte bine sa fie si coafeza, croitoreasa sau bucatareasa, mai ales in afara ai mai multe sanse cu o meserie din asta decat cu studii superioare.

anuscha2009 spune:

Nu ma supar Ramonika, cum sa ma supar, pentru ca ea tine ritmul si are alte calitati, la waldorf am incercat desi e foarte departe de noi dar pana la urma nu ne au primit din lipsa de locuri (in clasa a intaia)

De la step a plecat prietena mea cu baiatul ei care deasemena are mici dificultati, stepul este o aceeasi Marie cu alta palarie.

Inca odata spun, nu ma supar, m am calmat, pentru ca si eu am avut dificultati de invatare (iesita din mama invatatoare si tata profesor)am mancat la bataie pentru ,,carte'' pana a durut o pe mama mana si pe tata gura. La 17 ani m-am pornit la ,,munca'' singura si la 20 m-am apucat pe ascuns de invatat, ca munca era grea.
Dar nimeni nu mi a pus stampile, mama nu era chemata pentru ca alergam pe hol, ma ducea la ghips cand era cazu..si era destul de des si cu asta basta. Cand m-am trezit am facut singura ce trebuia sa fac, pentru ca am avut de acasa niste valori pe care nu le am uitat niciodata ca de exp: caritate, compasiune, veselie, corectitudine.

Sunt o gramada de ,,multinationalisti'' si MBA - isti care ti se face lehamite cand deschid gura asa ca sunt linistita, vreau ca fata mea sa mearga in ritmul ei, ca am nevoie de sustinere, dar in rest ,,zambim ca maine poate fi mai rau''