Copii cu ticuri / Copii cu Sindromul Tourete

Buna ziua,

Sunt nou pe acest forum si rog Moderatorul daca am postat gresit sa ma indrume unde ar trebui sa scriu mesajele.
Sunt din Constanta si am un baietel de 10 ani care de vreo doi ani a avut diferite ticuri motorii.
De doua saptamani a inceput sa tipe foarte tare la fiecare minut cateodata si mai des. Tipatul este foarte tare si foarte strident fiind suparator pentru cei din jur. Noaptea si cand este la consultatii nu face nici un tic. Ticurile se accentueaza la emotii puternice sau seara cand este obosit.
Baiatul este foarte inteligent, sociabil si cauta sa se intalneasca cu colegii de scoala. Din pacate acestia il cam evita din cauza strigatului care il are la fiecare minut. Am fost la un neurolog care l-a consultat neuromotor spunand ca nu are nimic anormal si l-a trimis la un psihiatru infantil. Aici a primit un medicament ( nu stiu daca am voie sa scriu numele medicamentului) pe baza de sertralina. Deasemeni am facut un EEG si computer tomograf pe care urmeaza se le interpreteze un medic neurolog.
Nu se vede nici un imbunatatire a situatiei.
Momentan face la doua zile sedinte de masaj de relaxare si se simte bine.Am fost si la un psihoterapeut dar m-a dezamagit prin modul de gandire negativist si prin metodele adoptate in rezolvarea situatiei.
Ma intreb ce corzi vocale poate sa aiba daca nu raguseste dupa aprox 600 de tipaturi pe zi, de doua spatamani continuu.
Din cate am citit pe net pare sa fie similar cu Sindromul Tourete. Sper sa gresesc si sa scape de acest tic ingrozitor.
In zece zile incepe scoala si nu stiu ce sa-i spunem ca el ar dori sa mearga dar sigur o sa avem reclamatii ca deranjeza orele.
V-as fi recunoscator daca mi-ati putea da un sfat sau daca mai sunt si alti parinti care au trecut prin situatii asemanatoare.
Ce sa facem cu scoala?
Cum trebuie sa procedam spre binele baiatului?
Sper ca nu v-am plictisit cu acest mesaj lung dar am vrut sa intelegeti cat mai bine situatia baietelului meu.
Va multumesc anticipat pentru ajutor.

olympia spune:

Ce s-a intamplat acum 2 saptamani? Ce alte ticuri motorii a avut baietelul?
Eu am vazut ticuri, de tipul clipit des, facut cu ochiul, bagat capul intre umeri, icnete cu intensitate variabila la copii foarte sensibili si fara diagnostic. Au disparut complet dupa eliminarea cauzelor.

Bogdan-Marin spune:

Acum doua saptamani Am facut o excursie la munte. Ne-am urcat cu telecabina la Babele, dar nu a fost prima data cu telecabina. Apoi am fost in vizita la castelul Bran si Castelul Rasnov. Am intrat si in Schitul Pestera.
Eu cred ca de-a lungul timpului a acumulat mai multe frustari si nedreptati in relatiile cu colegii si invatatoarea de la scoala. Noi parinti am gresit fiind cam cicalitori. El este o fire mai emotiva si foarte atasat de mama si acum a rabufnit in acest tipat ca o descarcare sufleteasca.
Ticuri a avut: clipit din ochi, dat din cap intr-o parte, mirositul mainilor, topait, plesnitul mainilor.
Acum as fi multumit daca ar schimba ticul cu altul mai putin deranjant pentru el sau pentru cei din jur.
El este foarte sociabil si isi doreste sa fie cu alti copii dar este dezamagit ca acestea il privesc ciudat.
Este foarte matur in gandire. Odata ne-a intrebat daca este nebun ca scoate tipatul asta. Va dati seama ca un nebun nu realizeaza niciodata starea lui.
Doamna care ii face masaj de relaxaare cred ca are o bioenergie in maini ca il relaxeaza si in doua ore daca tipa de cinci ori.
Noi speram ca prin toate metodele: medicatie, masaj, psihoterapie sa-si revina la normal.
Nu stim cat va dura procesul de recuperare dar speram sa nu cadem noi psihic inainte.

monalac spune:

Bogdan,dar el pana acum doi ani nu a avut niciun tic?Comportamentul lui de pana acum doi ani a fost absolut normal?Eu am citit acum ceva timp marturii ale parintilor care au copii cu tourette si parca imi amintesc ca spuneau despre copii ca au dezvoltat ticuri devreme,inca de la doi-trei ani.

olympia spune:

Daca va dati seama de posibilele greseali, sunteti pe drumul cel bun. Eu as lua in considerare si schimbarea scolii sau a clasei. Daca problemele au aparut la 8 ani , au sigur legatura cu scoala. Poate comportamentul invatatoarei lasa de dorit, poate ea nu gestioneaza bine clasa sau nu are o relatie buna cu el, poate baiatul a resimtit ca prea mare presiunea programului scolar, poate chiar voi parintii l-ati impins sau constrans, ceva a fost prea mult. Lasati-l in ritmul lui, fara observatii, fara presiuni, cu multa blandete, mangaieri si intelegere. E doar un baietel depasit de situatie.
Cam astea erau si problemele copiilor de care ziceam, o bunica prea severa, fosta profesoara, un invatator dur care aplica si corectii fizice, gelozia resimtita fata de un frate sau o sora mai mica, toate suprapuse peste primii ani de scoala. Acesti ani sunt mai mult de acomodare, ca de-aia se dau doar calificative, dar multi uita asta si copiii au de suferit.
Avreti incredere in el, incurajati-l, laudati-l, nu-i atrageti atentia asupra ticului si nu-i cereti sa-l controleze voluntar. Problemele sunt in sufletelul lui, tin de adaptarea la niste situatii anume si odata descoperite si rezolvate vor disparea si ticurile.

nadaflorilor spune:

un articol interesant despre cauza aparitiei ticurilor nervoase la copii si modalitati de tratare

la inceput se tot vorbeste despre ADHD, pe parcurs insa de discuta despre ticuri si deprinderi, despre personalitatea copiilor, mi s-a parut ca unele trasaturi (nu toate) se potrivesc descrierii pe care ai facut-o fiului tau...

poate va ajuta si articolul in adoptarea unui stil de viata care ii imbunatateasca starea... are calculator? se joaca ceva pe el?...vezi ce jocuri are, poate gasiti cauza tipatului si chiar a ticurilor...asta pe langa cauzele enumerate de tine...

http://www.formula-as.ro/2008/825/terapii-alternative-58/nu-va-chinuiti-copiii-degeaba-9798

Bogdan-Marin spune:

Pentru Dna. Monalac:
Pana acum doi ani aproape sigur nu a avut nici un tic. Sau poate nu am obsrvat noi. Cat despre Sindromul Tourette acesta nu a fost pus de catre un medic specialist. Eu am presupus citind de pe net ca simptomele sunt foarte asemanatoare. Si sper sa gresesc cu acesta presupunere.

Pentru Dna. Olympia:
Abia acum ne vin in minte clar toate greselile pe care le-am facut.
Suntem o familie cu o stare materiala peste medie. Baietii nostri nu au avut de suferit material si nici afectiv. Greseala a fost ca eu l-am invatat sa fie corect si cu bun simt intr-o lume unde aceste valori nu se gasesc prea des. Mereu i-am spus sa nu fie agresiv. El din dorinta de a nu ma supara nu a ripostat celor care il agresau. Sotia il certa ca face mizerie prin casa si ca nu este ordonat. Invatatoarea la pedepsit de cateva ori pe nedrept. Sunt multe alte tensiuni care s-au acumulat. Acum o luam de la capat cu o mentalitate schimbata asupra comportamentului nostru in relatia cu baietelului nostru.
Scoala i-am schimbat-o dupa clasa a doua din cauza unei invatatoare careia i-au plecat jumatate din elevi. Ultimii doi ani a avut o invatatoare care isi face meseria din pasiune si cu mare dragoste de copii. A indragit-o foarte mult si a fost afectat ca nu vor mai fi impreuna din clasa a cincea. Din pacate colectivul a fost unul plin de agresiune fizica. Anul acesta el isi doreste sa schimbe scoala si o sa-i gasim alta. Poate ar trebui sa schimbam tara si nu scoala. Noi il incurajem si il sustinem. Mai mult, eu sunt convins ca va depasi acest moment fiind un caracter puternic si ambitios.

Pentru Dna. Nadaflorilor:
Articolul pe care il mentionati il citisem mai inainte.
Intradevar exista un joc care i-a solicitat memoria vizuala poate mai mult decat celalalte. Este ceva cu mineritul. Este uimitor pentru mine cum poate retine in memorie atat de multe trasee cu o usurinta extraordinara. Trebuie sa mentionez ca jocul mi s-a parut ca transmice oarece sunete grotesti intr-un fundal aproape insesizabil. De aceea i l-am interzis si s-a despartit cu foarte mare greutate de el.
Deasemeni nu ii plac jocurile cu violenta sau tipul horor.
Cauta jocurile de logica si distractive in general.
Articolul este foarte interesant in privinta regulilor ce trebuiesc urmate pentru o viata sanataoasa dar fiind oameni ne mai abatem de la reguli. Adevarul este ca s-a creat o societate si o viata sociala care in loc sa imbunatateasca calitatea vietii o inrautateste in fiecare zi ce trece.
Din nou m-am intins cu vorba dar scopul acestui topic este de a ma ajuta sa vad unde am gresit si ce pot face sa revenim la normal.
Deasemeni alti parinti pot sa traga concluzii ca sa nu mai repete greselile facute de noi.
Exista o fundatie la noi in tara a copiilor cu Sindromul Tourette?
Astept in continuare si alte comentarii sau experiente traite de alti parinti legate de acest subiect.

Bogdan-Marin spune:

Am uitata sa mentionez un alt eveniment care l-a incarcat negativ emotional a fost ca in urma cu doua luni a murit bunicul din partea mamei. El a asistat la inmormantare si vazandu-si mama coplesita de durere a suferit odata cu ea.

olympia spune:

Cred ca aveti nevoie de un psiholog bun care sa va ajute sa va reganditi relatia cu baitelul. Ati pomenit de "caracter puternic si ambitios". Si oamenii puternici si ambitiosi au probleme, slabiciuni, sentimente si lasandu-le sa iasa afara nu pierd nimic. Baiatul poate plange, poate sa-si arate furia sau dezamagirea, are nevoie sa se descarce, altfel astea se acumuleaza si rabufnesc apoi necontrolat in ticuri. Oricat de agresiva v-ar parea lumea asta in ea se descurca bine si oameni sensibili si prietenosi, sau oameni visatori si nematerialisti sau oameni blanzi si timizi. Totul e ca ei sa fie acceptati de cei dragi in primul rand asa cum sunt, sa nu incerce nimeni sa-i schimbe corectandu-i permanent, ci sa-i ajute sa evolueze in felul lor, pe drumul lor.
Jocul amintit daca e "minecraft" nu-i periculos, se poate scoate si sonorul la o adica. Eu l-as lasa sa faca tot ce-i face placere, sa aiba orice activitate in care se simte bine. Asa se va relaxa, va scadea presiunea pe el, se va simti acceptat cu totul.
Amintiti-va cum erati la varsta lui si incercati sa va copilariti cu el, sa iesiti din pielea parintelui care judeca si analizeaza cauze-efecte, e vorba de emotii si sentimente aici. Sa nu-i mai ziceti ca trebuie sa fie puternic, spuneti-i ca-i minunat el asa cum e si ca vreti doar sa fie fericit. Grijile vin oricum pentru toti mai tarziu.
Inca ceva, de ce spuneati ca psihoterapeutul are atitudine negativista si ce metode ale lui v-au dezamagit? Si in legatura cu ce aspecte il cicaliti pe baiat mai des, cam ce i se reproseaza de obicei de catre voi parintii? El e baiatul mai mare, inteleg ca mai aveti unul, el ce varsta are?

Chuny spune:

Buna, Bogdan!

Ati primit un diagnostic de sindrom Tourette?

In primul rand sa nu uiti ca e vorba de o boala neurologica, copilul avea o predispozitie genetica, iar moartea bunicului ( din ce spui) a fost un factor declansator. Din ce am citit, nu se dau medicamente la acest sindrom, nu ajuta cu nimic.

Cautati alt psiholog care sa va ajute pe toti si care sa il sustina pe el. Baiatul tau trebuie sa inteleaga ca nu e vina lui daca tipa, ca vor fi prieteni care il vor ocoli si altii care il vor intelege. Este foarte greu sa duci un "handicap" si sa fii foarte constient de el. Mie, ca parinte, imi e de o mie de ori mai greu de cānd baietelul meu a constientizat diferenta lui, inainte il faceam usor sa creada ca e cel mai frumos si destept din lume :-)

Voi trebuie sa fiti foarte puternici pt el si sa il sustineti. Intensitatea ticurilor mai poate scadea, insa daca e Tourette trebuie sa stiti ca e o bataie de cursa lunga.

Am mai inteles ca exista factorul genetic, dar ca se poate declansa pe un fond imunitar slabit, incercati si pista asta ...

PS: baietelul meu are autism.

olympia spune:

Chuny, diagnosticul deocamdata e doar o ingrijorare a tatalui. Neurologul n-a gasit nimic. Baiatul are ticuri diferite de doi ani, nu de la moartea bunicului.