Bravo Oana,Patricia! Hai Lalu, Gabi! ! (26)

lalu85 spune:

Kytanutza, am colul dilatat dar ff putin adica dr. A zis ca abia intra un deget, ceea ce nu e suficient pt o nastere pana se sterge de tot mai este cale lunga...

lalu85 40+ cu

Kytana spune:

Dar inceputul este bun! Daca durerile sunt suportabile, gandeste-te ce bine e ca nu te-a fortat lalutz drag, cum fac alti doctori, sa te imbuibe cu tot felul ca sa te dilati fortat. Just relax, ajuta si pe bebelind si pe tine

Eu ma gandesc ca daca pingu mic nu e punctual, Dl Pinguin nici nu il va vedea Mai mult de 15 oct nu poate sta. Deci adio botez Dar, ce poti face? Bebe vine cand este gata iar noi ne rugam sa fie bine micutul... Chiar daca va fi oribil de greu sa il vad iar ca pleaca

---

34+ cu
-= Love life, live love =-

mami.ilinca spune:

Kytana: ce fain ai scris pe blog , cum ai aflat de bb! bravo tie!

burtici

Adriana_77 spune:

Buna dimineata

Oana si Sophia sunt bine. Oana e in salon cu bebelina de ieri, bebe e bine, i-au facut analizele si e totul ok, cand ii scade bilirubina pot pleca acasa. Totul a decurs bine, pe Oana o doare putin taietura cand se ridica sau se aseaza, in rest se simte bine.

36+ Bogdan Alexandru

Adriana_77 spune:

Pati si Ilaria sunt de ieri acasa. Sunt bine , sanatoase. Pati va da un „raport intreg„ peste cateva zile cand va reusi sa stea mai mult in fund la computer.

36+ Bogdan Alexandru

Adriana_77 spune:

Am citit tot ce s-a scris, dar nu ma simt in stare sa raspund nominal cum fac unele fete mai organizate, felicitari celor care au schimbat saptamana si fetelor care ne-au adus vesti bune de la eco.
Kytana m-ai facut sa plang cand am citit ultimele postari pe blog, sa ne povestesti mai des. Astazi se anunta iar canicula asa ca esti consemnata in casa, poate modifici tu pe prima pagina, ca esti mai priceputa.
Adina cum esti cu mancarimile ?
Eu sunt bine cum nu am fost toata sarcina... mananc orice, dorm noaptea. Doar burtica e tare mereu si simt presiune mai ales in partea de jos a burtii,dar nu mai umblu, incerc sa stau cuminte. Cezariana inca nu am programat-o, dr a zis daca „ma apuca„ sa o sun si sa plec la spita, daca ajung in sapt 39 vorbim. Dupa UM duminica fac 37 de saptamani (desi dupa DPN urile date de ecograf am deja 37 de sapt) deci sunt mai relaxata ca am scapat de ideea de nastere prematura, cand vrea bb sa vina e binevenit.

Lalu las niste motate preventiv, poate astazi se hotaraste Petru.

36+ Bogdan Alexandru

PaulaFrida spune:

Neata gagici cu burtici

Haideti la o cu mult laptic

Ma bucur tare mult pt vestile bune despre Patricia si Oana
Kytana am citit si eu mai inainte de pe blogul tau povestirile despre teste si tare mi-au mai placut
Vero f.dulce fetita ta,funny rau de tot fazele,ne-am amuzat de numa cu sotiorul
lalu f.profi doctorita ta,mai rar asa ceva
lulutza ce harnicut mai e sotiorul tau
adina sper ca te simti mai bine si ti-au mai trecut mancarimile
Noi stam si ascultam radio Guerilla si papam branza de vacuta cu smantana si miere
Dorm bine noaptea,ma trezesc o data de doua ora max pt sushu,apa si papa,abia ma mai ridic din pat mai ales cand e plina vezica,il mai rog pe sotior sa ma ajute cateodata

cam atat

pe toata lumea

Sa avem o zii frumoasa si nu prea calduroara




Paulafericita 34+ cu Roland

corinuka_g spune:

'neata dragi burtici si bebei!
va oferim o cafea frappe cu mult lapte, c-am impinit si noi 34s!!! suntem tot mai aproape de finish!
felicitari burticilor care schimba azi saptamana!
kytana am plans citind povestea testului de pe blog...o fi de la hormoni? nu cred, stiu prea bine ce-nseamna s-astepti un test cu 2 liniute...
ma bucur mult ca oana si sophia, pati si ilaria sunt bine! avem niste fetite de milioane!
lalu il asteptam pe bebe petru!
noi savuram un suculet, un mg efervescent si sughitam de zor
analizele facute ieri mi-au iesit nesperat de bine, sange, urina si glicemie, toate ok...
pupici

_
34+ David Gabriel Multumesc Doamne!

corinuka_g spune:

burtici m-am gandit sa va pun si povestea mea, sa mai treaca timpul..

povestea mea incepe acum 11 ani fix cand am pierdut prima sarcina...lumea mea s-a oprit in loc, iar casnicia a inceput sa se destrame...eram nauca, ma simteam singura pe lume...atat de disperata dupa un pui mic, incat la 2 ani dupa divort m-am impacat cu fostul sot...dupa alti 2 ani pierduti mi-a spus verde in fata ca daca vreau un copil sa-mi caut pe altul, el nu e genul...
Dumnezeu mi l-a readus in cale pe dani, un om minunat, ne stiam de copii, ne intalneam in fiecare vacanta la bunici, si-am pornit la drum impreuna, ne doream copii mai presus de orice...
ne-am casatorit in iulie 2007, in septembrie deja faceam HSG...in noiembrie eram la prima inseminare, a urmat prima dezamagire...in ianuarie trebuia s-o facem pe a doua, dar ne-a lasat balta dr...am facut-o in februarie, am cazut din nou...mai ales ca spermogramele nu erau grozave...apoi dani a fost operat, am amanat tot pana in mai cand am incercat din nou...n-a fost sa fie nici de data asta...
in iunie 2008 am gasit un forum si niste fete minunate si am inceput sa invat: ce-nseamna ovulatie, temperatura bazala, spermocultura, histero, etc...am schimbat dr si ne-am pus pe analize: hormonale, spermograme, Anti-toxo IgM, etc...monitorizare ovulatie, cu si fara stimulare, nimic...
prin noiembrie fac si chlamy, myco si urea...myco si ureaplasma ies pozitiv...ne punem pe tratament, ne facem Craciunul cu zanocin, repetam analizele la inceputul lui 2009, ies negative...
in mai mai „tragem” o inseminare...degeaba..
in toamna merg la un renum dr din cluj, imi da tratament 3 luni cu arefam „ca-i mucoasa groasa”, apoi ma trimite acasa sa ma joc, stiti voi cu ce
o lasam balta, eram epuizati sufleteste si financiar, apoi in iunie luam calea ungariei...am fost de 2 ori la debrecen, sentinta pe care ne-au dat-o a fost FIV...sterilitate inexplicabila..
dupa ungaria, in iulie am ajuns si la androlog, era o problema la spermograma, apareau leucocite, asa ca dani face 2 luni de tratament cu antibiotic...in septembrie cand repeta analizele e mai ok, dar leucite tot sunt...apropos, ungurii ne-au spus ca nici FIV nu se face pana dispar leucocitele, andrologul ne-a zis ca s-ar putea sa nu dispara niciodata...
am ajuns in 2011...tot singuri, tot fara cineva care sa zica „mama” si „tata”...am fost operata laparoscopic in mai si mi s-a depistat endometrioza...am facut injectii cu zoladex si am fost in menopauza fortata timp de 5 luni...am rabdat cu stoicism injectiile, bufeurile si durerile de oase, in speranta ca nu va fi totul in van...
ce sa va mai zic? ca ne-am indopat cu naturiste, suplimente, vitamine si apicole? c-am baut ceaiuri? c-am fost pe la manastiri si ne-am rugat? c-am ajuns la DPC pentru adoptie? am facut de toate in speranta unui sufletel langa noi...
in octombrie fac analizele hormonale dupa perioada de menopauza ...jalee!!! fsh mare de tot, amh zero virgula...m-apuca disperarea, ciuda, frustrarea, atatia ani pierduti, atatia medici incompetenti care n-au cautat la noi cauza pentru care nu obtineam o sarcina, ci doar au incercat...m-au indopat cu de toate si am castigat 15 kg in plus si ovulele mele pe minus...
ca ultima sansa trimit un mail la budapesta, la dr PK ..raspunde imediat, imi da speranta spunandu-mi ca cu un tratament adecvat se poate incerca si in mai putin de o luna ne cheama la el...ne-am vazut pe 2 decembrie si-am decis sa dam startul FIV-ului...pe 5 am inceput pastilele, iar pe 30 injectiile...pe 4 ianuarie am fost la primul control, pe 13 am avut punctia, am avut 3 foliculasi, iar pe 16 transferul (i-am pus pe toti 3 embrionasii nostri)...am facut naveta cu trenul, mergeam la budapesta noaptea si ma intorceam in aceeasi zi, am facut peste 40 de injectii, ne-am imprumutat in stanga si-n dreapta...dar intr-un final, pe 27 ianuarie am avut beta pozitiv!!!
nu va pot explica in cuvinte ce-am simtit in acea zi! ...am primit rezultatul pe mail, n-aveam curaj sa-l deschid, parca eram in transa...aveam niste dureri crunte de burta, eram sigura ca rezultatul e negativ...intr-un final l-am deschis si cand am vazut ca nu-i zero virgula am cazut in genunchi, plangand si multumind lui Dumnezeu...cat am plans la telefon cu toata lumea, ce-au simtit prietenii nostri, parintii, ce bucurie ne-a dat Dumnezeu! am ajuns pe la urgenta, am avut sangerari, internari, scurtari de col, contractii, dar toate au trecut...si toate au fost uitate in momentul in care puiul meu din burtica a-nceput sa dea din picioruse!...multumim lui Dumnezeu in fiecare zi pentru minunea pe care ne-a dat-o! si ne rugam s-ajungem cu bine la termen si sa fim sanatosi! si-i cerem lui Dumnezeu sa le-ajute pe toate femeile care vor sa fie mame!


_
34+ David Gabriel Multumesc Doamne!

raluca22 spune:

Buna fetelor,
Corinuka m-ai facut sa .Sa-ti dea Domnu sanatate sa ajungi cu bine la termen sa te bucuri de puiutul tau.
Elfica intradevar ne-am executat pt ca am avut o operatie cezariana cu probleme iar eu nu eram deloc bine.Asa este cum ai spus veneau se prezentau si binenteles ca asteptau.

Robert Andrei(15.03.2007)33+