FIV LA GENESYS F.C. CU DR. TUTUNARU & MATEI

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns cristiama spune:

Pentru a vedea starea uterului exista histeroscopie, o interventie care dureaza 10 min, cu anestezie locala. Se pot rezolva si sinechiile sau polipii in cadrul interventiei.
De ce ai facut laparoscopie?

M-am bucurat si eu acum cativa ani cand am raspuns tot asa "bine" ca tine la tratament! Sase luni dupa hiperstimularea facuta care a necesitat spitalizare si ET ratate sa vezi ce imi trecuse toata bucuria! Eu abia dupa sase luni mi-am revenit cu sanatatea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns euanao spune:

Aristica, stiu si ce inseamna HIPERSTIMULARE, stiu ce riscuri au exsitat, deoarece am trecut de acel prag, in cazul meu, am facut cateva flacoane de ALBUMINA UMANA pentru a evita asa ceva, am fost avertizata.
Cat despre dozarea tratamentului, am inceput pe 3 Menopur in primele 4 zile iar dupa aceasta doar o singura doza, evident ca am fost sub monitorizare, nu a fost o inconstienta din partea doctorului. Chiar nu inteleg de ce atata ura pe aceasta clinica?
Apropo, beta ziua 12= 121 si asta conteaza cel mai mult.
Pana la urma fiecare isi alege medicul, clinica...
Ma bucur ca intaresc eu mesajele negative si rezultatul meu este pozitiv.
Bafta tuturor

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aristica spune:

eu iti doresc sarcina usoara si, poate, cand n-ai sa mai ridici in slavi o clinica si un doctor, ai sa citesti putin si cand se administreaza albunima umana (mai ales "cateva" flacoane...) si, poate vei intelege unde a fost inconstienta. In cazul tau, testul este pozitiv, dar in alte cazuri? Nu vad de ce ar trebui sa tinem totul secret, daca exista probleme. Cat despre rautate - eu scriu despre un lucru real, avertizand persoanele despre riscurile existente la aceasta clinica, nu este rautate, este avertizare. Tu intaresti ceea ce scriu eu. Exista si rezultate pozitive, normal, dar cu ce riscuri?



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns vreau_bebel spune:

Eunao felicitari! Sa ai o sarcina usoar si bebe sanatos.
Imi doream si eu sa am un beta baban si credeam orbeste in aceasta echipa, ma si gandeam cata ditai statuia le voi face.

-------------------------------------------
Un copil exprima parerea lui Dumnezeu ca lumea ar trebui sa continue (Carl Sandburg)

DOAMNE AJUTA-NE!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alexia05 spune:

Povestea mea e lunga si mi-ar trebui o zi sa vi-o povestesc de la inceput cu toate detaliile. Insa mi-as dori sa aveti rabdarea sa parcurgeti aceste aceste randuri si poate o sa va ganditi de 2 ori daca dr Tutunaru este medicul pe care vi-l doriti intr- o etapa atat de importanta in viata: momentul aducerii pe lume a unui copil.

Totul a inceput acum 6 ani cand am pierdut o sarcina pe care mi-am dorit-o din tot sufletul si care a lasat niste urme incredibil de adanci in suflet. Am avut pana acum 3 operatii de chisturi ovariene, fibroame uterine. Am facut 5 inseminari artificiale, 3 FIV-uri, 2 ET-uri, insa fara succes.
Acum 4 ani, in urma unei operatii laparoscopice, am fost disagnosticata de dr Tutunaru cu endometrioza extinsa pe mai multe organe (intestine, ovare, vezica, sac Douglas) si intr-un stadiu avansat.
Am urmat un tratament lung cu numeroase medicamente cu ajutorul carora s-a produs o intrerupere controlata a menstruatiei timp de 9 luni de zile, am trecut prin toate “deliciile” cu care acest tratament vine la pachet: insomnii, nervozitate, bufeuri, dureri de cap, etc
Am trecut si de acest episod cu speranta ca dupa aceasta voi avea un bebe si voi uita toate operatiile, durerile si tratamentele pe care le-am suportat.

Nu a fost asa si dupa un an de incercari esuate, dr Tutunaru ne-a spus ca solutia ar fi totusi FIV-ul.
Zis si facut, m-am inarmat cu rabdare si bani si am petrecut ore in sir pe la usa cabinetului lui la consultatii si ecografii de monitorizare a ovulatiei. Bineinteles ca nu se respectau orele de programare, puteai astepta si 3-4 ore in functie de programul lui sau urgentele care-i apareau de fiecare data. Cine a trecut pe acolo stie despre ce vorbesc.
Insa nimic nu conta in fata dorintei mele de a avea un copil: nici orele de asteptare, nici atitudinea rece si expeditiva a doctorului, nici raspunsurile evazive la intrebari care pentru mine erau de maxima importanta, nici faptul ca pentru a face cat mai multe consultatii uneori avea o pacienta care astepta pe scaunul de ecografie, in timp ce alteia ii scria reteta. Era o lipsa de intimitate care pe mine personal ma deranja, adica daca vreau sa-i pun anumite intrebari medicului meu, nu vreau sa auda si alte paciente si cred ca am dreptul la respectarea intimitatii.
Nici macar o analiza nu ni s-a facut mie sau sotului inainte de a incepe tratamentul, asa cum e normal inainte de a face un FIV (teste de HIV, hepatita, RH, grup sanguin, absolut nimic), ulterior se intrebau unul pe altul de ce nu le am la dosar….pentru ca nimeni nu mi le-a cerut, incompetentilor!!!

In acest context de neglijenta totala si in marea graba cu care eram toate pacientele tratate, uneori se faceau chiar confuzii grave de genul uneia pe care chiar cu mine a facut-o la una din consultatii. Cand am fost intrebata sec “In a cata zi esti? “am crezut ca se refera a cata zi a menstruatiei, fiind o intrebare frecventa cand mergi la orice control ginecologic. Numai ca intelegerea lui era de “a cata zi de tratament”. Insa neprecizand clar acest lucru, ulterior am aflat ca mi-a marit inutil doza de tratament considerand ca nu am reactionat suficient de bine la Menopur. El a crezut ca sunt in a 5 zi a tratamentului si foliculii nu erau suficient de mari, in timp ce eu ma referam la a 5-a zi a menstruatiei… Nici macar nu s-a uitat pe vreo foaie de tratament!!! pe care in mod normal ar fi trebuit sa o urmareasca inainte de orice consultatie si sa stie exact in a cata zi de tratament eram inainte de a stabili o crestere a dozei hormonale.
De aici o confuzie grava pe care a facut-o nepunand intrebarea corect si neexplicandu-mi macar motivul pentru care mi-a crescut doza, poate mi-as fi dat seama ca face o eroare si a inteles gresit. Insa, cum spuneam, am aflat mult prea tarziu acest lucru, cand raul era deja facut si mi-a produs o hiperstimulare majora.
Am inceput sa acumulez lichid in abdomen, in plamanul drept, la inima. Respiram cu greu, aratam ca o femeie insarcinata in 4-5 luni de la cat lichid aveam in abdomen, nu ma mai puteam apleca sa-mi leg sireturile, aveam palpitatii la inima, ameteli, dureri mari de cap, vomitam oricand mancam sau beam vreun lichid.

M-am dus la clinica, l-am anuntat despre simptome si mi-a spus ca uneori se intampla asa la femeile care au endometrioza si ca chiar pot avea sanse mai mari sa raman insarcinata cand am hiperstimulare. Mi-au pus o perfuzie si au spus ca ma voi simti mai bine.
Desi a vazut ca analizele aveau modificari majore si ca hiperstimularea devenea din ce in ce mai grava, doctorul a continuat cu tratamentul de stimulare si cu FIV-ul.
El era medicul, am avut incredere in el si i-am urmat sfatul de a continua tratamentul si procedeul de transfer al embrionilor.

Din pacate, dupa embriotransfer, totul s-a agravat, am avut momente de lesin, am cazut,mi-am pierdut cunostinta si atunci am decis ca era momentul sa merg la spital. Ne-am dus la Spitalul Elias unde stiam ca lucreaza Tutunaru. Acolo mi s-au pus 3 diagnostice: pericardita (lichid la inima), pleurezie (lichid la plamani), ascita (lichid in abdomen) si am fost internata de urgenta la Terapie Intensiva.
Tutunaru nici macar 2 minute nu a venit sa ma consulte, desi era medic acolo si era cel care ma urmarise pe parcursul procedurii de stimulare si FIV, nu a venit o clipa sa se asigure ca sunt bine, desi l-am anuntat ca sunt in spital si mi-e foarte rau.
Medicii de acolo nu-mi cunosteau istoricul medical, iar eu eram intr-o stare extrem de grava, nu mai puteam sa ma tin pe picioare, abia mai respiram, aveam ameteli ingorzitoare si dureri cumplite in tot corpul. Cu greu le explicam ce s-a intamplat si ii imploram sa nu-mi faca ceva care sa afecteze embrionul proaspat transferat, vroiam sa am macar un copil dupa toate aceste traume.
Medicul cardiolog care mi-a facut ecografia (nu-mi amintesc numele lui) a spus ca a mai avut cazuri de hiperstimulare de la Tutunaru, dar nici unul "in halul acesta" au fost cuvintele lui...

Dupa aproximativ 2 saptamani in spital si sub tratament mi-am revenit cat de cat, am facut testul de sarcina…insa si de aceasta data era negativ. Nu va pot explica prin ce amalgam de stari treceam, deznadejde si tristete, furie oarba si disperare.
Eram atat de suparata incat nici nu am avut puterea sa ma duc la Tutunaru sa-i cer explicatii pentru starea in care m-a adus.

In loc sa tina cont de faptul ca eram diagnosticata cu endometrioza si ca am un risc crescut de hiperstimulare, astfel incat sa adopte un tratament cu doze mici pentru a tine sub control strict stimularea, el a preferat sa pompeze hormoni in mine urmarind doar scopul principal, acela ca eu sa raman insarcinata si sa mai bifeze un FIV reusit in statistica clinicii lui, fara a se gandi ca-mi produce traume grave cu efecte pe termen lung si-mi pune viata in pericol.
Toate acestea le-am descoperit prea tarziu, citind studii de specialitate, informandu-ma, discutand cu mai multi medici din Romania si chiar din strainatate si care mi-au confirmat unanim ca am primit un tratament foarte agresiv, fara a se tine cont de antecedentele mele de endometrioza si ca viata mi-a fost pusa in mare pericol!
Si cum nu ar fi fost suficiente toate prin cate am trecut cu acest medic, peste 2 ani de la acest moment, am decis ca embrionii criogenati dupa acest FIV sa-i transfer la Giulesti pentru a face un ET, nemaiavand incredere in dr. Tutunaru si echipa lui.
Am facut tratamentul pregatitor, m-am internat la Giulesti pentru ET, iar in ziua ET-ului….surpriza: din 3 eprubete cu presupusi embrioni pe care-i aveam de la clinica lui Tutunaru, 2 dintre ele erau goale goale goale, nici urma de embrioni sau membrane sau orice altceva care sa arate ca ar fi fost vreodata un embrion si care eventual nu ar fi rezistat la decongelare. Cea de-a 3-a eprubeta continea doar o membrana, nici urma de embrion. Ce se intamplase cu ei? Ii vandusera? Nu au fost niciodata congelati? Intrebari la care nu voi afla raspunsul si ma doare foarte tare.
Atat medicii de acolo, dar mai ales eu si sotul meu am fost socati, simteam ca ma scurg, ca nu mai vad si nu mai aud, nu-mi venea sa cred ca se intampla asta. Chiar daca nu ar fi rezistat la decongelare, trebuia sa fi ramas niste urme in eprubete, niste membrane, asa mi-au spus medicii de la Giulesti, nu aveau cum sa fie complet goale.
Vroiam sa merg la Tutunaru la clinica sa-l intreb cum de e posibil, ce s-a intamplat cu 9 embrioni criogenati, unde au disparut, cum de mi-a putut face una ca asta?
Insa nu am mai putut, nu am mai avut puterea sa articulez nici un cuvant, eram in soc efectiv. Cu greu am ajuns acasa si niciodata de atunci nu am avut puterea sa ma duc sa-l mai privesc pe acel medic in ochi si sa-I cer explicatii, nici macar nu vreau sa-l mai vad vreodata sau sa-l aud sau sa stau o secunda langa el.

Dupa acel FIV mi-au aparut numeroase chisturi pe ovare (pentru care am facut operatie in Ungaria), mai multi noduli la sani si pe tiroida, toti cu aspect suspect ce necesita observatie si analize la 3 luni. Mi s-a spus ca sunt cel mai probabil efectele acelui tratament puternic de fertilizare. Nu vreau sa ma gandesc ca peste ani pot sa am cancer, dar sigur sansele sunt mari.
Poate va intrebati de ce abia acum povestesc toate aceste lucruri si nu am facut-o mai demult, sa citeasca si alte fete si poate le va fi de ajutor, sa se gandeasca daca vor intr-adevar sa-l aiba pe Tutunaru medicul lor.
Stiu ca poate trebuia sa ma mobilizez si sa o fac, dar pur si simplu mi-e foarte greu sa ma gandesc la acel moment, cu atat mai greu sa scriu. Niciodata nu am gasit puterea sa povestesc tot, sa-mi dezvalui viata si durerea in fata tuturor.
Insa acum incerc sa uit, sa-mi revin, sa accept ce mi s-a intamplat, sa invat sa traiesc cu urmarile acestui tratament si sa sper ca nu va fi si mai rau.
Si poate candva, voi fi si mama si-mi voi tine in bratele puiul meu.
Minuni se intampla, nu-i asa?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aristica spune:

Alexia minuni se intampla. Sa nu-ti pierzi niciodata speranta, chiar daca povestea ta este una crunta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns QiaoBing spune:

alexia trista poveste si infricosatoare in acelasi timp. iti doresc sa fii mama si ai parte de o viata linistita alaturi de puiul tau. multa sanatate !
euanao felicitari pt sarcina, sa ai parte de 9 luni fara griji.
Apropo de hiperstimulare care se tot intampla "accidental". In peripulul meu pe la cu diversi dr straini specializati in FIV pt a cere pareri despre cazul meu, am ajuns sa am o discutie cu un dr evreu. El mi-a explicat ca in zilele noastre hiperstimularea este o gresala a dr care prescrie tratamentul, ca se poate evita, ca nu e normal sa bagi o femeie in spital, chiar daca se trateaza "usor" cu albumina, existand insa si unele cazuri mortale. Mi-a arat chiar protocolul uneia din paciente, evolutia foliculilor si a analizelor si mi-a explicat in ce mom si-au dat seama ca este supusa riscului de hiperstimulare, ce masuri au luat si cum a evoluat pana la beta pozitiv.
Nu sunt pacienta dr T, nu dau cu rosii, dar nici nu ii tin partea, am vrut doar sa spun ceea ce mi-a explicat un dr care face fiv-uri de 30 de ani.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Alexia05, te inteleg atat de bine. Acum multi, multi ani, pentru o perioada, am fost si eu pacienta doctorului Tutunaru. Ai descris perfect asteptarea, graba, nepasarea pentru tine ca pacienta, lipsa analizelor, dozarea gresita. Atat de bine cunosc si eu toate astea. Eu nu am facut decat o inseminare cu el, dar mi-a fost atat de rau, mi-a facut atat de mult rau si nepasarea lui totala fata de ce mi-a facut m-a socat si m-a durut atat de mult, incat la acel moment am luat o pauza si, sprijinita de sotul meu am spus stop. Tot ca si tine am inceput sa intreb si alti medici. Nu mi-a venit sa cred in ce hal mi-a fost pusa in pericol viata si sanatatea. Stiu ca afectarea e pe termen foarte lung. Nu pot decat sa sper sa fie bine pana la urma.
Am spus stop incercarilor de a ramane eu insarcinata, dar nu am spus stop ideii de a fi mama, de a avea un copil.
De 3 ani sunt mama unei fetite minunate, adoptata.
Suntem o familie fericita si implinita si am reinceput demersurile sa mai adoptam un copil.
Fetelor, sunt din tot sufletul alaturi de voi si va doresc sa reusiti sa ramaneti insarcinate si sa va strangeti in brate copilul.
In acelasi timp, va rog, fiti atente, nu va aruncati cu capul inainte, nu lasati pe oricine sa faca orice cu trupul vostru, nu lasati pe nimeni sa va puna in pericol. Interesati-va inainte, cereti a doua, a treia, a enspea opinie.
Copilul vostru, familia voastra are nevoie de voi sanatoase. Sanatoase si fericite.
Copilul vostru poate veni prin voi, poate fi trup din trupul vostru, dar poate fi si numai suflet din sufletul vostru. Asta nu ne face mai putin mame, iar copiii nostri, indiferent cum ajung la noi, sunt copiii nostri in cel mai absolut mod cu putinta.
Va doresc din suflet sa ramaneti insarcinate cat mai usor si cat mai repede, dar daca asta nu se intampla, nu va riscati viata. Un copilas va asteapta undeva. Speranta exista.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cumintzica12 spune:

alexia...imi pare tare rau pentru povestea ta (tocmai am citit-o ca fiind propusa la povestea lunii)...
am ajuns si eu la usa dr T (ca multe alte fete disperate ca nu raman insarcinate), la recomandarea unei bune prietene care a fost pacienta lui (a si nascut cu el) -deci o poveste de succes!
am fost doar la 2 luni de monitorizare, apoi m-am indreptat catre altcineva ...nu am putut sa continui cu dansul,instinctul mi-a zis NU! mi s-au parut prea multe lucruri in neregula, oricate legende de reusita as fi auzit....de la asteptatul in fata cabinetului (in care pacientele se auto-organizau: cine e primul, cine urmeaza, intai monitorizari, apoi consultatii), la faptul ca nu a aruncat un ochi pe analizele mele (dumnezeule, aveam peste un an de incercari, evident ca aveam ceva analize la dosar; ba mai mult m-a luat peste picior: 'analize hormonale, pt ce?' eu uitandu-ma prostita la el..'vezi, nici tu nu stii, eu daca iti cer ceva iti si explic'...si, fetelor, stim toate ca aceste analizele fac parte din protocolul analizelor de (in)fertilitate, nu?...), la fapul ca nu scotea mai mult de cateva cuvinte (ca sa citez pacientele dlui dr 'depinde de toanele in care il gasesti'. POFTIM?? adica sa ma rog inainte sa-i intru in cabinet ca dl dr sa fi avut o noapte linistita ca sa binevoiasca sa se poarte firesc cu mine? pe timpul mei, pe banii mei- evident, toti intrati direct in buzunarul dlui dr, pe moment ce nu am primit vreo chitanta)...la faptul ca ma trimitea direct la laparoscopie fara analize preoperatorii...
nu stiu, toti rarunchii mi-au strigat sa schimb dr si am facut-o (citind povesti ca ale alexiei, stiu ca am procedat corect)...
inca o data alexia, imi pare nespus de rau, si imi cer mii scuze in fata pacientelor drului T...asta a fost experienta si parerea mea...desi, inca o data, stiu si povesti de succes (ca a prietenei mele)...nu pot sa spun decat ca trebuie sa fim f atente cand ne alegem dr, pt ca, fetelor, AVEM DREPTUL DE A ALEGE! ascultati-va instinctul, daca simtiti ca ceva nu e in regula, nu va uitati inapoi...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jessamine spune:

buna seara, sincer imi pare rau pt experientele urate traite cu dr.T . din fericire eu sunt unul din cazurile de reusita ale echipei GFC {am un baietel de 10 luni}.Cu mine s-a purtat bine .niciodata nu a fost o alta pacienta cu mine in cabinet . Nu vorbeste prea mult si atunci cand te duci la el trebuie sa ai ff clar in minte un set de intrebari.
m-a operat laparoscopic si mi-a facut si histeroscopie in aceeasi interventie si pt ca nu am mancat 3 zile la rand (inainte de op ) nu m-am putut ridica din pat atunci a venit,seara,de acasa a chemat ambulanta de la Elias mi-a facut alte analize mi-a pus o perfuzie si din fericire am putut pleca acasa.
Si eu am facut hiperstimulare dar nu din cauza lui trebuia sa ajung la el pt o monitorizare si am lucrat pana tarziu l-am sunat si mi-a spus ca nu mai e in loc [s-a intamplat in vinerea pastelui]si m-a trimis la o colega la Elias ,colega, care nu a numarat si masurat corect foliculii si de aici problema .dupa punctie aveam o burta de gravida in 4 luni. cand am facut analiza de sange au venit toate fetele care aufacut ET in aceeasi zi cu mine si spre uimirea mea 6 din 7 eream insarcinate.in timpul sarcinii mi-a rapuns la tel de cate ori am avut o problema .La nastre mi-a spus ca nu o sa pot naste natural din "n" motive si m-a programat la cezariana nu m-a lasat sa ma chinui.

D-na matei este cea care a facut tot posibilul sa avem un puiut pt ca in ziua punctiei aveam 19 ovule si doar 12 cu greu gasiti si adunati.

pe scurt aceasta este experienta mea personala si poate descrierea este subiectiva.

Mergi la inceput