Miserupismul copilului

Aqai spune:

si acum pt selene:

o s-a completez putin pe allinta: copilul tau e plictisit/ suprasaturat de ceea ce ii oferiti voi

daria nu primeste genul de atentie, activitati, stimulare, relaxare de care ea are nevoie

si poti sa petreci ani de zile intreband in stanga si in dreapta daca nu iti asculti copilul si nu intelegi ce vrea de la tine. noi fiecare putem sa oferim experiente, de tine depinde sa le triezi si sa le aplici suficient de mult si bine incat sa vezi ce se poriveste si ce nu.

iara legat de anturaj: daca tu esti persoana de baza din viata copilului tau, tu vei reusi sa creezi o legatura cu ea mai puternica decat influenta anturajului. vezi mai sus ce ii povesteam lui black legate de vizitele la bunici.

dar in momentul de fata sunteti cam in lumi paralele, iar comportamentul ei e o reactie normala la faptul ca nu o auziti si nu o cunoasteti. Si daca nu faceti ceva, va deveni din ce in ce mai greu. BTW, ceva ala nu inseamna pedepse. Ia un pas inapoi si asculta cu toata inima ta ca sa vezi ce probleme are copilul tau. si pana te lamuresti, nu lua nici o masura. iubeste-o doar si actioneaza. ia-o in brate, vorbeste-i opreste-i gesturile cu gesturi tandre, nu cu vorbe. Nu conteaza ca trebuie sa te ridici de pe scaun de 10 ori, ca de fapt asta e si cheia. prea mult vorbim si dam din gura vorbe goale catre copiii nostri si prea rar facem efortul actiunii:

ma ridic de la birou, inchid laptopul, ii prind mana cu care vrea sa strice jucaria, stau cu ea sa se linisteasca cat e nevoie apoi ii citim o poveste, construim un lego, ne plimbam, mergem peste drum sa luam o paine pt cina tinandu-ne de mana....

iara tv-ul nu are ce sa caute la varsta asta in viata copilului tau. e prea devreme si tu esti acasa, ai un tata si o bunica. gandeste-te putin; daca exista, e undeva o greseala in felul in care va organizati.







Cuvintele sunt harta mintii.

Selene_Bunny spune:

Agai, nu inteleg partea cu plictisitul si saturatul de ceea ce ii oferim noi. Dintre optiunile disponibile, ea alege ce ii place. Sunt optiunile ei. Nu hotarasc doar eu sau doar tati. I se spune ce putem face in ziua de, in intervalul orar de, si alege ea.

Nu e noi impunem, tu te supui.

Sigur, s-a mai intamplat sa isi doreasca sa mergem undeva si timpul efectiv sa nu ne permita asta. I-am explicat ca acum nu putem merge acolo, dar o sa mergem maine sau in ziua de.

Laura25 spune:

Eu nu stiu ce ar spune un psiholog la problema ridicata de tine. Cred ca poti afla doar expunand exact problema si cerand sfatul direct unui psiholog (cred ca oricum sfaturile primite de la specialist sunt 'personalizate' situatiei concrete, familiei, copilului, degeaba intreb eu, ca eu nu sunt in 'papucii tai').

Cred insa ca este de datoria parintelui sa actioneze in interesul copilului. Daca un peronaj din anturajul copilului ii dauneaza acestia, atunci tu ca parinte trebuie sa actionezi sa indrepti atitudinea/comportamentul personajului in cauza, sau sa il indepartezi din preajma copilului, sa limitezi contactul si influenta. Daca la 3 ani se pune problema ca o persoana din anturajul copilului "strica pruncul" si nu stii cum sa indrepti situatia, ce vei face cand ajunge fata la adolescenta?

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Laura25 spune:

'Maaaa plictiiiiseeeeesc' este refrenul ce-l aud zilnic de la ai mei (Bianca si prin somn imi spunea intr-o noapte ca se plictiseste) si ei merg si la gradinita, sunt 2 si se joaca impreuna, mai mereu mergem sau primim vizite, se intalnesc cu alti copii.

---

Am marfa la bazar umanitar DC

Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Selene_Bunny spune:

Mai, mie chestia cu plictisitul mi s-a tot spus, din diverse motive.

Acum Agai spune "nu primeste genul de atentie, activitati, stimulare, relaxare de care ea are nevoie".

Si eu nu pricep. Adica daca ea isi exprima o dorinta de atentie, activitate, stimulare, relaxare - deci ea este cea care alege - cum poate sa fie ceva de care NU are nevoie?

De exemplu, ii place sa mearga desculta printr-un anumit parc. E incantata de chestia asta. Daca emana incantare prin toti porii, cum poate sa fie un gen de relaxare de care NU are nevoie?

Asta nu inteleg.

Daca copilului i se acorda libertatea de a alege sa faca activitati care ii plac, care il stimuleaza, il relaxeaza, practic, daca este tratat ca o persoana cu putere de decizie, cum sa nu primeasca genul de atentie, activitati, stimulare, relaxare de care ea are nevoie?

Reactia ei la alegerile ei este clar pozitiva, se vede dupa limbajul verbal si non-verbal.

ingridnen spune:

fetelor, nu am reusit sa citesc tot subiectul.
Dar l-am recunosctu pe fi-miu aproape in totalitate.
Acum are 9 ani si e tot incapatanat, vrea sa aibe mereu ultimul cuvant chiar si atunci cand nu are dreptate.
Am ajuns la concluzia ca nu fac nimic cu el cu explicatii laborioase... in afara ca ma doare gatul de atata vorbit.
Ar trebui scurt si la obiect: acum faci lectii si cu asta, basta. Nu nene...pai de ce acum, ca mai tarziu, dar de ce 2 propozitii, eu nu fac decat una....aici e greu, nu stiu, nu pot (dar nici nu te lasa sa explici) etc etc
Mai mult se vaita, decat lucreaza.
Nu stiu, cred ca unii copii sant pur si simplu asa....asta este firea lor

Ingrid si Cristi 9 ani

Lorikay spune:

Nu stiu cat poate ajuta ceea ce voi spune deoarece fiecare copil este unic si "ajungi" la el in moduri diferite.
Fiica-mea este copilul vorbelor multe. Ei trebuie sa ii explici de ce nu trebuie sau trebuie sa faca ceva si trebuie sa ii explici muuuult. Vorbesc mult cu ea, cateodata am impresia ca vorbesc degeaba si imi vine sa renunt dar sunt multe momente in care ma surprinde aplicand ceea ce eu i-am explicat cu destul timp in urma si asa imi dau seama ca trebuie sa continui. Si eu am incercat pedepse de genul nu ai voie asta si asta dar m-am oprit cand am intrebat-o "de ce ai facut cutare lucru, nu stii ca e un lucru rau?" iar ea mi-a raspuns "Ba da, dar nu ma pot abtine" si mi-am dat seama ca o pedepsesc pentru ceva ce ea nu poate controla.
De exemplu, si noi am avut faze de genul aruncarii cu ceva in televizor pentru ca nu "este limba buna" sau crize de plans ca nu reuseste sa faca ceva. Eu am pus-o sa mai arunce o data sa vedem daca reuseste sa rezolve astfel problema. A inteles treptat ce ca e mult mai rapid sa ma cheme sa o ajut decat sa reactioneze asa.
Referitor la lovit, am incercat sa o fac se se puna in situatia celui lovit si sa se gandeasca cum s-ar simti daca ea ar fi cea care ar incasa o palma sau un picior.
Selene, spui ca la Daria nu merge cu explicatia. Poate ca nu alegi bine momentul in care sa faci asta. Cand copilul are o criza de plans nu te va asculta pana nu se linisteste.
Cineva a recomandat sa mergi la psiholog. Nu cred ca este o idee atat de rea atat timp cat tu spui ca ai incercat tot ce ai putut dar nu ai gasit o solutie. Poate ca cineva din afara observand efectiv comportamentul fetei (nu doar citind sau auzind ce povestesti tu) ar putea privi mai obiectiv si poate chiar ar gasi o solutie.
Oricum, dupa cum au spus mai multe fete, nu exista o solutie generala pentru totii copiii iar cheia e la parinte.

ali spune:

Selene, juniorul meu e mai mare cu cateva luni ca Daria.
Ce am observat la el e ca are perioade mai nervoase,in care e asa cum povestesti ca e Daria, si apoi subit se potoleste.
Ce te sfatuiesc e sa fii consecventa si chiar daca ai impresia ca acum nu are efect o sa vina si o perioada mai buna....
Cred ca ei asa evolueaza .... si ne testeaza limitele.
Noi acum suntem in perioada buna....dar acum 2 saptamani brrr...

Asa ca rabdare.

Androix spune:

Asta cu m-am plictisiiiiiit e si in repertoriul lu fi-miu. Singurul lucru care nu-l plictiseste e wii, dar cum are program in rest se cam plictiseste. Si culmea e ca fata de ce fac alti copii primeste foarte multa atentie si are parte de activitati foarte distractive si diverse. Da, am ajuns si eu la concluzia ca ma doare in gat degeaba cu atatea explicatii. Pur si simplu asa e el.



www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Obiective Realiste
Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

CorinaDani spune:

selene, ai incercat vreodata sa discuti cu daria, atunci cand e calma/relaxata/fericita, la modul " daria, hai sa discutam ceva serios, ca intre oamenii mari : de ce ma superi in fiecare zi si nu esti ascultatoare cand te rog ? ce se intampla cu tine, te supara ceva, ai nevoie de ceva, de ce nu poti intelege/accepta cand iti explic de ce nu ai voie sa faci una sau alta ? ia spune-i tu lui mami care e problema ta, de ce te enervezi atat de usor, ce pot eu sa fac pentru tine ? mami vrea sa inteleaga unde anume greseste, ca sa ne intelegem bine unii cu altii in fiecare zi, sa nu ne mai suparam/certam"