Despre modestie

buli spune:

eu nu cred ca exemplele astea au legatura cu modestia.pur si simplu, arata ori imcapacitatea de a aprimi un compliment, ori nevoia de asigurari suplimentare.
mie mi se par si nepoliticoase - cum adica, eu spun ca ai o rochie frumoasa si tu imi zici ca e o vechitura?

si mai cred ca trebuie delimitate destul de precis notiunile de modestie, incredere/neincredere in propriile capacitati, constiinta propriei valori.

eu zic modest despre un om care stie exact cat valoreaza si nu simte nevoia sa iasa in evidenta in fata "publicului".
in rest, denumesc nesiguranta, ezitare - din astea.

ralcat spune:

Legat de modestie, exemplul pe care l-ai dat tu Aqai mi se pare foarte aproape de definitia ei. Si mai cred ca modestia in acest sens de "low profile" vine si din educatie si din experientele de viata. Daca esti plin de complexe si simti mereu nevoia sa demonstrezi ce bine te-ai descurcat in viata ... s-a dus cu modestia.
Iar legat de nestiinta de a primi complimente, am observat aici ca e o atitudine enorm de feminin romaneasca. Exemplu: ce fain ti-ai aranjat parul azi. Colega romanca mi-a raspuns: eh ... ti se pare? zici ca am o matura in cap ... Colega frantuzoaica mi-a raspuns: merci, si mie imi place cum imi sta. Natural si gata. Si nu doar o data, cred ca venim cu atatea complexe pe noi (si me refer la cultura noastra balcanica) incat parca nu ne prieste nimic pozitiv. Si similar ne purtam, doar ca asta am remarcat-o si la barbati, nu doar la femei, cand ne intrebam banalul "ce mai faci?". Daca nu se plange de ceva ... de la vreme pana la orarul busului ... nu e roman. Sincer cred ca-i o chestie culturala, sa nu zicem de bine ca ne invidiaza/da in cap/blesteama vecinul ca ne e mai bine.



Eu

ina.click spune:

sa moara capra vecinului.
care capra ca n-am, si oricum era stearpa si paduchioasa si mananca mult si vai de mine....

Aqai spune:

Se poate sa fie un "bagaj" cultural, asa e. Sa nu uitam insa ca lumea a avansat mult in ceea ce priveste comunicarea, relatiile interumane si sociale.

Legat de complimente, imi aduc aminte un curs in care am studiat/aplicat principiile influentei dupa Cialdini. Primul principiu era al reciprocitatii. E un concept larg, contine multe idei insa te invata si cum sa accepti un "multumesc" pentru un ajutor dat si de acolo mai e un pas pana la a extrapola si a accepta un compliment prin prisma aceluiasi principiu.

Noua ni se-a dat ca exemplu urmatoarea situatie: ajuti o persoana, care iti multumeste. Social, noi suntem educati/ influentati sa raspundem:

o, dar nu e nimic, nu a fost ceva dificil
o, dar nu e nimic, oricum imi era la indemana
si mai rau: dar nu ai pentru ce

...

si lista poate continua cu o serie de raspunsuri care pe tine, cel care ai dat ajutorul, te pun intr-o pozitie de inferioritate. Ei, Cialdini a studiat ani de zile relatiile interumane si recomandarea lui este sa accepti acel multumesc/ compliment intr-un mod firesc si lasandu-ti o portita pentru a primi la randul tau ajutor

multumesc/ ma bucur ca te-am putut ajuta. Stiu ca ai face la fel pentru mine

cu placere/ stiu ca si eu pot conta pe tine la nevoie

Ei, aici e si un pic de manipulare, dar vorbim doar despre principiile influentei, nu?

Am deturnat putin discutia, insa da, sunt de acord ca exista si falsa modestie - a cere mai multe complimente/ aprecieri etc si exista pur si simplu oameni care nu se valorizeaza destul pentru a accepta ceea ce li se cuvine. Si da, este legat de cultura, educatie, insa de noi depinde ce facem: ne plangem de lipsa de educatie in acest sens, sau ne antrenam si ne educam sa facem un pas inainte.









Cuvintele sunt harta mintii.

buflea spune:

Aham, deci pe aici ma provoci cu "modestia" ta care, asa cum spuneam la celalat subiect, nu prea este pe lista mea de prioritati in relatia cu ceilalti (ups, 0

Sa ma explic ...

Excelent mesajul lui RRox3 , rezonez cu el si marturisesc ca am mixed feelings despre modestie.

Eu cred ca e foarte important in a ne cunoaste valoarea (umana, profesionala, sociala) ... odata confidenti cu aceasta evaluare, nu vad de ce trebuie sa fim modesti cu ea. Cei care se simt intimidati, pot aprecia compania unei persoane mai "superioare" sau ii pot minimiza / ridiculiza meritele. Este alegerea lor, in definitiv nu trebuie sa fim pe placul tuturor si parca cei care incearca a fi modesti exact asta urmaresc.

Cred ca modestia este un instrument de evaluare a individului din exterior in urma semnalelor pe care le da prezenta lui intr-o comunitate ... cum aceasta evaluare este subiectiva si atributele de "modest" sau "arogant" pot fi subiective. De asemenea pare ca suntem mai permisivi cu "genii arogante" (Steve Jobs im vine acum in minte ca ii citesc biografia) decat cu oameni normali mai putin modesti, ceea ce mi se pare total nedrept.

In societatea in care traiesc eu "modestia" este ignorata - nu este supraevaluata si nici subevaluata, este pur si implu ignorata. Se pune insa mare accent pe skills-urile personale, se pune accent pe exploatarea celor native, se cultiva extrem de tare confidenta si din acest cumul educational nu prea ies adulti modesti. Eu sunt impacata cu aceasta concluzie, nu mi se pare nimic rau in asta ... poate pentru ca nu sunt deloc o persoana modesta si nu am nici o retinere in a-mi etala valoarea, aceea pe care cred eu ca o detin

Aqai spune:

Mai, sincer, nici eu nu vad modestia ca fiind o valoare esentiala - adica musai must have altfel esti inganfat, tupeist, nesmtit. Ce vad mai important decat modestia insa este capacitatea de a fi obiectiv cu tine insuti si sa te manifesti obiectiv in ceea ce te priveste.

Admir persoana despre care am vorbit mai sus si in acelasi timp trebuie sa recunosc ca in mod natural eu nu as putea fi la fel. De asemenea, recunosc insa fi faptul ca un astfel de comportament poate sa fie un exercitiu de vointa, ceea ce ma face s-o admir si mai tare :D











Cuvintele sunt harta mintii.

buflea spune:

Exact ...a nu fi modest nu inseamna neaparat ca esti arogant.


Interesanta remarca asta, cred ca ai dreptate, cred ca in anumite circumstante modestia (falsa) poate si un instrument de manipulare.

saskia spune:

Dar de perceput este clar ca esti perceput ca arogant .

Nu mai stiu in alte societati, dar in asta de aici, clar. Aici, poate la americani e altfel nu da bine sa te lauzi tu cu toate cele, e bine sa iti stii valoarea, dar nu sa o bagi mereu in fata ca nu te mai asculta nici dracu'.

buflea spune:

Interesant ... pe aici este exact invers. Mentalitatea este a nu astepta sa te descopere/aprecieze altii, ci a lupta in a iesi in fatza, a te vinde cat mai bine, a impresiona interlocutorul cu ceea ce crezi ca este valoros, ati cere drepturile echivalente valorii.
Sigur, in acest context apar si multe tzepe, indivizi care cu tupeu (ca de la tupeu a plecat discutia asta despre modestie ), vand "talente" inexistente fara modestie si de multe ori reusesc. Ramane ca practica sa scoata la iveala adevarul si daca minciuna se adevereste, atunci, fara nici un fel de ezitare, individul este "out" si cu reputatia patata ... In tzara asta, o reputatie shifonata este o cale sigura spre esec, verificarea reputatiei fiind o practica extrem de uzuala.

rrox3 spune:

Sau poate fi pur si simplu o limita personala a doamnei in cauza. E posibil sa nu poata fi altfel, sa nu se poata expune mai mult. Si atunci e o forma de protectie.

D-asta ziceam mai devreme, ce vedem comportamental e una si ce resimte persoana la nivel psihologic e alta. Pot fi concordante sau nu.