dreptul la normalitate

Raspunsuri - Pagina 8

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Aqai spune:

Nelia, putem noi sa ne deschidem si lungim si latim mintile cat vrem; adevarul, cred, e ca atat normalitatea cat si anormalitatea sunt niste notiuni subiective iara granitele intre ele se modifica aproape pe zi ce trece nu numai la nivel individual ci si la nivel social.

Fara intentie sa ranesc pe nimeni ci doar sa expun niste fapte concrete: pana nu de mult copiii cu handicapuri fizice sau pshice mergeau direct la scoli speciale. Era o situatie alta decat normalitatea perceputa acceptata si pentru care societatea sa fie pregatita. Incluziunea, adaptarea, abaptabilitatea sunt concepte relativ recente.

Asa incat n-as insista nicicum pe peea ce este perceput ca normal/ anormal si nici pe adaptarea obligatorie a comportamentului in functie de situatie. Abordarea mea ar fi sa ma gandesc daca reusesc sa mentin cat de cat corectitudinea unei situatii, fara sa ma pun nici eu in situatii inconfortabile.





Sa alegi îndoiala ca filozofie a vietii e ca si cum ai alege nemiscarea ca mijloc de transport. (YM)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Citat:
citat din mesajul lui XIO

Nelia, eu lucrez cu oameni bolnavi. Care au amputatii, organe lipsa, boli incurabile, handicap samd.
Nimeni, da' absolut nimeni nu are atitudinea asta de "mvai, saracutul om handicapat", mi se pare o jignire si o lipsa acuta de realism, daca tot vorbiti de normalitate, asta inseamna ca vezi ca omul are un handicap dr din cauza handicapului nu iti schimbi tu comportamentul fat de el.
Repet, nu ma refer la probleme psihologice, psihiatrice, ma refer la cazuri cronice de genul celui expus de BlackCat.

Nu stiu dac v-ati uitat la Masterchef US. A fost acolo un barbat care avea doar 2 sau 3 degete la fiecare mana. Si juriul s-a purtat cu el asa cum s-au purtat cu orice alt concurent, el se considera la fel de capabil si de noral ca orice alt concurent si n-a venit nimeni sa-l bata pe umar la proba cu taiatul si sa-i spuna "haideti domnule, ca de la dumneavoastra nu avem asteptari, sunteti calificat". Ca ar fi fost o jignire uriasa a lui si ca tocmai aceasta ferire de adevar si de tot ii face rau, il scoate din normalitate.
Daca acea colega era integra fizic dar nesuferita trebuia sa ii spuna Blackcat lucrul asta?Da! atunci de ce sa nu ii spuna si asa, cu tot cu defectul ei? aa, ca nu e "normala", nu?



XIO, ocolesti elegant realitatea!

Aqai, Normalitatea si anormalitatea sint notiuni subiective, granitele la fel... dar sint abstracte in lipsa indivizilor, a ceea ce pun ei in aceste notiuni. Tocmai de aceea insist pe deschidera si lungira mintilor (mi-a placut imaginea). Pentru ca numai asa reusim sa schimbam sau chiar sa mai scoatem din granitele dintre normalitate si anormalitate. Si sa renuntam, pe cit posibil, de a fixa mereu si mereu totul intr-un pat imaginar...

Aici trebuie lucrat si individual si social, caci or fi ele notiunile subiective, insa realitatea celor care traiesc cu un handicap, indiferent de natura (nu stiu de ce se insista pe diferenta si separarea intre fizic si psihic, nu cred ca nu sint legate intre ele, si intr-un sens si in altul) este cit se poate de obiectiva si suferinta este aceeasi, indiferent de schimbarile de incadrare.

Cornelia

Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité.
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AB_AC spune:


Citat:
citat din mesajul lui XIO
Ab AC, Dumnezeule mare, putea ajunge copilul paraplegic? pai si eu puteam ajunge asa cand ma cataram prin copaci incurajata de parinti, cand mergeam "pe barna", jucam baschet, samd. hai sa nu exageram.


Nu vorbim de ce spui tu ci de ce a zisBlackCat: surub pe bara.

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR
Stii ce am mai facut atunci? I-am spus ca la maini nu are nimica, si ca daca vrea, o invat sa faca surubul pe o bara. Si asa am facut. I-a placut. Zicea ca nu se mai agatase de o bara de batut covoare pana atunci, pentru ca se temea sa nu cada. I-am zis ca sunt o mie de lucruri pe care poate sa le faca dar ca trebuie sa incerce, sa vrea sa-si invinga frica.



Poate nu s-a exprimat corect. Uite asta e surub pe bara. Cu avant din stand pe maini te rasucesti. In general e folosit la sarituri si barna cuplat ca parte din coborare.
http://www.youtube.com/watch?v=ovHu9J6RjUE&feature=endscreen


Si se intampla sa pici. Numai ca statistic e mult, dar mult mai putin probabil ca o persoana care coordoneaza patru membre in mod corect sa nu reuseasca sa aterizeze pe ele.
Daca o faci suficient de des astfel incat "statistica" sa inceapa sa-si spuna cuvantul se practica cu salteaua sub si antrenorul langa chiar si cand ai patru membre zdravene. Nu cu beton sub si cu binevoitorii.



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Oh, draga Doamne, evident ca nu asta i-am aratat! Ci faza aia cand te tii cu mainile, cu corpul atarnand si invarti picioarele in cerc sub tine!!! Noi in fata blocului ii spunem surub. Sunt absolut sigura ca nu are termen in limbajul de specialitate!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AB_AC spune:

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR

Oh, draga Doamne, evident ca nu asta i-am aratat! Ci faza aia cand te tii cu mainile, cu corpul atarnand si invarti picioarele in cerc sub tine!!! Noi in fata blocului ii spunem surub. Sunt absolut sigura ca nu are termen in limbajul de specialitate!


In love with life.


Atunci nu folosi termenii gresiti ca se intelege altceva. Surubul nu-i complicat si-l poti face mai mult sau mai putin corect dupa un an de gimnastica. Noi il practicam pe pajiste dupa salturi ... dar busitul era frecvent.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gmmm spune:

Eu cred ca discutiile pot continua multa vreme.
Sintem prinsi intre, pe de oparte, o atitudine "politiquement correcte" ("persoanele cu handicap sint persoane ca oricare altele"; asa cel putin inteleg eu titlul "dreptul la normalitate").
Pe de alta parte, realismul ne spune ca daca sint tratate fara sa tinem cont de handicap, risca sa fie puse in primejdie, intr-un fel sau altul.
Iar atunci cind reusesc cot la cot cu cei fara handicap, au mai mult merit decit altul, care nu a avut un obstacol suplementar de depasit.

In facultate inveti ca handicapul nu exista in mod absolut, ci est rezultatul interactiunii intre o problema medicala si mediu. O persoana care are o proteza perfect functionala (presupunind ca asa ceva exista) nu mai e "handicapat".
Insa eu cred ca tot e o doza de "politiquement correct" in definitia asta, pentru ca oricita bunavointa ar avea cei care iau decizii, exista o limita la ceea ce societatea poate face.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

BlackCat, din punctul meu de vedere problema nu e ca i-ai spus colegei tale cu handicap vizibil ceea ce i-ai spus, ci faptul ca din mesajul tau se vede clar ca acorzi mult mai multa valoare fetei care incearca sa-si depaseasca problema minimalizind-o (cea cu defectul nevizibil) in detrimentul celeilalte.
Si la AB_AC ma deranjeaza faptul ca judeca atitudinea fetei cu problema la inima si ca o priveste strict din unghiul patologic; cred insa ca in cazul ei e o reactie la mesajul initial. Pina la urma nici macar nu stim daca chiar a murit devreme din cauza de prea multa "pofta de viata" sau s-ar fi intimplat oricum.
In general, "managementul" unei dizabilitati care nu se vede, este de multe ori mult mai complicat decit in cazul in care este vizibil, mai ales la copii / adolescenti. Copingul (strategia psihologica de infringere a bolii) la copii depinde foarte mult de atitudinea parintilor legata de boala/ dizabilitate. Iar din cele scrise de BlackCat rezulta ca boala fetei era tinuta in secret ceea ce explica oarecum copingul ales de ea.

"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)


Nu era secret, stia foarte bine ce are. Si da, era ca sa spun asa cu sabia deasupra capului. Cand s-a intamplat vroia sa incerce o operatie in Anglia.
Intr-adevar ii acord mai multa valoare, pentru ca avea o atitudine complet diferita. Era altfel de om, zau.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns BlackCat4evR spune:

Mi-e teama ca ne trezim la subsol daca o mai tinem asa, dar trebuie sa dau cateva exemple de faze pe care le facea fata asta cu piciorul, si inchei cu off-topicul.

In ce ordine s-au petrecut chiar nu mai am habar, dar o iau si eu la asternut dupa cum imi vin in minte...

Vorbisem toata clasa sa chiulim la istorie (ultima ora, profu' plicticos, soare, cald afara... ma rog, cunoasteti situatia). Am iesit cu totii pe poarta scolii. Ca sa aflam a doua zi ca ea s-a intors la scoala si ca i-a spus profului ca ea nu a putut chiuli cu noi din cauza piciorului.

Asta a mai facut-o de cateva ori, pana ne-am invatat minte si nu mai plecam din zona, stateam la panda si daca se intorcea la scoala, ne intorceam si noi, unul cate unul, cu rasuflarea taiata: "Vin si ceilati, don' profesor, da' era o coada la butic..." oricum, pana veneau 25 de oameni, fiecare cu scuza lui, trecea mai bine de jumatate din ora.

Aveam in clasa un cuplu, ea avea un pic peste 16 ani, iar el aproape 17. Au facut sex. Nu stiu cum a aflat tipa asta (probabil cea in cauza i-a povestit in baie celei mai bune prietene fara sa verifice cabinele -> ne-am invatat lectia dupa asta) si i-a spus acasa maica-sei, care in secunda 2 a sunat-o pe diriga iar in secunda 3 a sunat-o pe mama tipei. Nu pot sa va povestesc ce scandal a urmat. Baiatul a fost obligat sa se mute la alta scoala ca sa nu fie exmatriculat. Baiatul asta si cel mai bun prieten al lui au vrut s-o bata, dupa cum va povesteam.

Povestea acasa toate traznaile din clasa, iar maica-sa o informa pe diriga. Inclusiv pe cine surprindea la fumat in baie sau altele de genul asta. Se lasa cu preavize de exmatriculare, cu parinti convocati la scoala si tot felul de belele.

Alta data luasem de la niste baieti care jucau fotbal cu ea o pisicutza mica mica, si amarata... Eram in drum spre scoala, nu puteam sa ma intorc acasa, asa ca m-am dus cu ea la scoala. Cand am ajuns i-am dat putin drumul in clasa, apoi inainte sa incepa ora am ghiftuit-o bine si am culcat-o in ghiozdan, in banca. Ei, bine, profa facea prezenta si cand a ajuns la ea, numai ce se ridica si spune: "A! Doamna, sa vedeti ce pisicuta dragalasa are Catalina, m-as fi jucat si eu cu ea, dar nu pot alerga dupa ea, ca stiti, cu piciorul meu...". Stia ca profa nu sufera animalele, si evident, m-a pus sa duc pisica afara. Dar am ramas si eu cu ea afara, asa ca am capatat o nemotivata, si o pisica, pe care o cheama Suzuky.

Cam genul asta de lucruri facea.

Si chiar inchei off-topicul, ca nu vreau split la zz.

XIO imi citesti gandurile!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns XIO spune:

Citat:
citat din mesajul lui AB_AC


Citat:
citat din mesajul lui XIO
Ab AC, Dumnezeule mare, putea ajunge copilul paraplegic? pai si eu puteam ajunge asa cand ma cataram prin copaci incurajata de parinti, cand mergeam "pe barna", jucam baschet, samd. hai sa nu exageram.


Nu vorbim de ce spui tu ci de ce a zisBlackCat: surub pe bara.

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR
Stii ce am mai facut atunci? I-am spus ca la maini nu are nimica, si ca daca vrea, o invat sa faca surubul pe o bara. Si asa am facut. I-a placut. Zicea ca nu se mai agatase de o bara de batut covoare pana atunci, pentru ca se temea sa nu cada. I-am zis ca sunt o mie de lucruri pe care poate sa le faca dar ca trebuie sa incerce, sa vrea sa-si invinga frica.



Poate nu s-a exprimat corect. Uite asta e surub pe bara. Cu avant din stand pe maini te rasucesti. In general e folosit la sarituri si barna cuplat ca parte din coborare.
http://www.youtube.com/watch?v=ovHu9J6RjUE&feature=endscreen


Si se intampla sa pici. Numai ca statistic e mult, dar mult mai putin probabil ca o persoana care coordoneaza patru membre in mod corect sa nu reuseasca sa aterizeze pe ele.
Daca o faci suficient de des astfel incat "statistica" sa inceapa sa-si spuna cuvantul se practica cu salteaua sub si antrenorul langa chiar si cand ai patru membre zdravene. Nu cu beton sub si cu binevoitorii.







Surub pe bara inseamna sa stai atarnata de bara de covoare si sa te rotesti din bazin
Nu stiu de ce dar am o vaga banuiala ca nici Blackcat si nici fata aia nu sunt gimnaste ca sa faca asa ceva
Ca daca orice elev ar face surubul ast postat de tine, s-ar duce naibii gimnastica Si am zis asta pe un ton de gluma nu ironic


Nelia, eu nu ocolesc realitatea, o spun. Asta e parerea mea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui BlackCat4evR

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

BlackCat, din punctul meu de vedere problema nu e ca i-ai spus colegei tale cu handicap vizibil ceea ce i-ai spus, ci faptul ca din mesajul tau se vede clar ca acorzi mult mai multa valoare fetei care incearca sa-si depaseasca problema minimalizind-o (cea cu defectul nevizibil) in detrimentul celeilalte.
Si la AB_AC ma deranjeaza faptul ca judeca atitudinea fetei cu problema la inima si ca o priveste strict din unghiul patologic; cred insa ca in cazul ei e o reactie la mesajul initial. Pina la urma nici macar nu stim daca chiar a murit devreme din cauza de prea multa "pofta de viata" sau s-ar fi intimplat oricum.
In general, "managementul" unei dizabilitati care nu se vede, este de multe ori mult mai complicat decit in cazul in care este vizibil, mai ales la copii / adolescenti. Copingul (strategia psihologica de infringere a bolii) la copii depinde foarte mult de atitudinea parintilor legata de boala/ dizabilitate. Iar din cele scrise de BlackCat rezulta ca boala fetei era tinuta in secret ceea ce explica oarecum copingul ales de ea.




Nu era secret, stia foarte bine ce are. Si da, era ca sa spun asa cu sabia deasupra capului. Cand s-a intamplat vroia sa incerce o operatie in Anglia.
Intr-adevar ii acord mai multa valoare, pentru ca avea o atitudine complet diferita. Era altfel de om, zau.

In love with life.


Evident ca nu m-am referit la asta (Observ ca se ingreuneaza rau de tot comunicarea la topicul asta ).
Tu ai scris ca mama fetei ti-a spus doar tie in secret ca fata are o problema, de unde se deduce (logic zic eu) ca problema nu era cunoscuta in clasa...iar ideea era ca fata a preluat cumva atitudinea parintilor fata de boala, adica de neacceptare si ignorare. Daca cumva am gresit in deductia logica si tu de fapt ai vrut sa zici altceva, sa consideram ca interventia mea nu se refera la exemplul dat de tine, ci la o alta familie.

Mergi la inceput