dreptul la normalitate

BlackCat4evR spune:

Mey, chiar m-ati necajit! Mi-ati facut harcea-parcea mesajul si mi l-ati rastalmacit cum ati vrut voi!

Nelia, la intalnirea de 10 ani de la terminarea liceului, intalnire pe care am facut-o la munte, fata aceea cu handicap m-a luat da mana si mi-a spus ca vrea sa alergam impreuna. Dupa ce ne-am asezat pe o piatra sa ne odihnim mi-a spus asa: "Iti multumesc ca nu te-ai limitat sa-ti fie mila de mine." Acum schimbam impresii despre crescut copii (ai ei sunt mai mari decat fie-mea).
Pana la urma ce considerati ca am gresit daca am fost sincera cu un om nesuferit cu N mare, ajutandu-l, poate, sa constientizeze o situatie si sa o schimbe... (pana la urma nimanui nu-i era simpatica atunci, dar le era MILA sa-i spuna)? Acum e alt om. Lupta sa devina acest alt om a fost IN TOTALITATE a ei.

Una peste alta, care ar trebui sa fie atitudinea in fata persoanelor cu handicap? O mila muta si eventual un scuipat in san si un "Ptiu, drace, tu ca tine si copii mei ca mine!", sau ce?

Eu una refuz sa afisez condescendenta! Ajut cat pot, dar nu asa cum vi se poate voua parea normal. Pe prietenul meu l-am dus si in brate si in carca, dar atunci cand a trebuit sa invete sa mearga din nou, atunci cand a trebuit sa mearga la facultate la examene, nu l-am lasat sa-si planga de mila.

Histamina a intrebat la inceputul mesajului ei ce simtim, cum reactionam cand vedem o persoana cu handicap. Ei bine, eu vad OMUL, nu HANDICAPUL. Limpede acum?

Si AB_AC, despre proteze da, am spus si eu ca nu sunt uluitoare ca performate. Nici scaunul cu rotile nu e din cel atletic.
Pe vremea aceea (in 2003) sponsorizarile pe care le faceau firmele se scadeau din impozitul la stat. Statul a anulat aceasta lege, iar acum, din pacate, nu se mai inghesuie nimeni sa faca aceste sponsorizari. Trist, dar adevarat.

Te citez, ca sa-ti raspund si la asta:

"In rest doamna aceea a manifestat aceeasi ingaduinta ca si tine eleva. Ok voi alergati si ea nu... dar aveati macar un joc in care o includeati si pe ea?

O fata care facea tot ce handicapul nu-i permitea! E alt mod de a trai frustrat. Cand ai o malformatie a inimii si fumezi, sari... nu se numeste pofta de viata... se numeste disperare de a fi acceptat de a fi integrat. Fireste e mai simplu sa o numesti pofta de viata. Daca ar fi jucat sah in loc sa alerge, daca daca...ar fi fost acceptata pentru ce era nu pentru ce voiati voi sa fie... ar mai trait probabil...."

Doamna aceea a vazut in prietenul meu cersetorul de la colt. Te rog sa-mi explici cum vezi tu cele doua situatii ca fiind similare!

Pe colega mea am incercat mereu s-o integram in jocuri, dar ea raspundea mereu ca nu poate, cu piciorul ei... Asa ca am gasit pana la urma pozitia de pernuta la lapte gros. Care i-a placut, si ei si noua, pentru ca nu mai trebuia sa stea unul din noi, "baietii".

Cat despre chestia cu "ar mai fi trait probabil" nu am cuvinte ca sa o calific. Este o rautate gratuita. Ai perdut probabil partea in care povesteam cum a absolvit Oxford-ul, ramanand acolo ca profesor.
Nu ne-a murit noua la picioare tinandu-si strans in brate "acceptarea" noastra!

AB_AC spune:

BlackCat daca tu vrei sa cred ca aceea colega a devenit un om mai bun dupa ce tu i-ai spus sa inceteze. Eu te cred. Si Isus o zis acum mergi si or mers... In real life e ceva mai complicat si faptul ca ti se spune nu te mai plange nu te invata ce sa faci in loc.

Ah si eu datorez faptul ca am facut matematica unui profesor tampit care m-a obligat sa-mi var nasul in ea pentru ca el era prea incompetent. Dar reusitei mele i se pot opune zeci de elevi inraiti sau ramasi in bezna. Cam asa si cu "observatia " ta.


Un om care "traieste clipa" se poate corecta cat e copil nu ca adult. N-a murit in bratele tale. A tot incercat sa se faca acceptata....great!

Legat de prietenul tau femeia aceea a a vazut in el ceva "enervant" nu o alta fiinta umana. In asta va asemanati.... O persoana cu handicap e cersetor like sau pisaloaga like e doar o chestie de intensitat, nu de atitudine diferita. Opinia mea fireste.

XIO spune:

AB AC, nu crezi ca e putin deplasat sa ii spui tu lui Black cat care era de fapt situatia in conditiile in care tu nu o cunosti pe BlackCat, pe colega ei, si habar n-ai ce s-a intamplat cu adevarat sau daca s-a intamplat cu adevarat.
E ca si um ti-as explica eu ce-a vrut sa spuna de fapt copilul tau acum o saptamana si cum a gandit el toata situatia respectiva.

AB_AC spune:

Xio eu am comentat ce a spus ea. Eu n-am de unde sa stiu.

I-a spus fetei sa inceteze sa se planga ca nu poate face ce fac ei. Ca tuturor le era mila de ea, dar nu o placea nimeni.

Iarta-ma dar nu-s sensibila la cosmetizare pentru ca:

Unu: nu era calificata sa-si dea cu parerea si infumurarea ca sa nu zic rautatea gratuita cu care pune ea lucrurile in ordine cu mintea-i de copil putea sa se sfarseasca rau. Daca-i pasa putea sa vorbesca cu parintii fetei, cu un psiholog scolar sau macar cu diriginta care putea sa recomande mersul la psiholog.
Doi: Comentariile adiacente cum ca ea stia ce gandeau ceilalti ( ... "nimeni n-o placea") sau sunt o presupunere rautacioasa sau presupun discutii pe tema "handicapatei" plangacioase.

portocalia spune:

dar nu e normal sa vrea sa se faca acceptata? nu toti facem asta intr-un fel sau altul?

cat despre "pisaloaga like", recunosc ca oricata empatie as avea pentru un om care sufera, faptul ca acesta s-ar plange continuu pe aceleasi teme, m-ar face sa-l evit intr-un final.

chiar sunt curioasa, care consideri tu ca este atitudinea potrivita atunci cand ai de-a face cu un "handicapat pisalog like", care ti-e intamplator coleg de clasa?

editez ca sa spun ca nu stiu cati ani are BlackCat, insa "pe vremea mea", adica acum vreo 20 de ani, nu exista psiholog scolar. nu mai spun ca a trimite pe cineva la psiholog in aceeasi perioada, era considerata jignire grava.

Marina spune:

Ce atitudine ati avea fata de orice persoana pisaloaga sau nesuferita?

BlackCat4evR spune:

Offf, AB_AC, uite, eu am rezumat intr-o propozitie o discutie care a avut loc in 5 ore.

"Apropos de asta, o colega de liceu avusese polio in copilarie si ramasese cu un picior mai scurt si mai slab. Era o fata frumoasa (aducea e undeva cu Alba ca zapada, par negru, buze carnoase, rosii, gropite in obraj), era cea mai buna la carte din clasa, nu era tocilara, era talentata, si era si haioasa.
Darrrrrrr, eu nu o sufeream pe vremea aia, pentru ca la doua vorbe o data mai mentiona handicapul ei... Noi eram de vina (insensibilii) ca ea nu poate alerga, si daca stim ca nu poate, de ce alergam noi...? si chestii de genul asta.
La un moment dat m-a intrebat ce am cu ea, de ce nu o inghit, si i-am raspuns foarte sincer ca e din cauza obiceiului ei nesuferit de a se prevala de lucruri scotand in fata handicapul ei. Mi-a raspuns plangand ca nu stiu cum e. I-am zis ca nu, nu stiu, tot ce stiu este ca ea se agata de handicapul ei pentru a NU INCERCA nimic. Ca de fapt ii este frica sa traiasca, si ca de-aia e si asa de nefericita."


In nici un caz nu i-am spus ca nu o place nimeni sau ca le e mila de ea.

Stii ce am mai facut atunci? I-am spus ca la maini nu are nimica, si ca daca vrea, o invat sa faca surubul pe o bara. Si asa am facut. I-a placut. Zicea ca nu se mai agatase de o bara de batut covoare pana atunci, pentru ca se temea sa nu cada. I-am zis ca sunt o mie de lucruri pe care poate sa le faca dar ca trebuie sa incerce, sa vrea sa-si invinga frica.

Adevarul adevarat, pe care i l-am spus si ei atunci este ca ea a fost una din persoanele care mi-au atras atentia inca din prima zi de scoala, si statea in banca, nu i-am vazut piciorul, dar chiar e o tipa frumusica, si are un fel absolut delicios de a fi peltica.

Mai spui tu intr-un mesaj:
"Unu: nu era calificata sa-si dea cu parerea si infumurarea ca sa nu zic rautatea gratuita cu care pune ea lucrurile in ordine cu mintea-i de copil putea sa se sfarseasca rau. Daca-i pasa putea sa vorbesca cu parintii fetei, cu un psiholog scolar sau macar cu diriginta care putea sa recomande mersul la psiholog.
Doi: Comentariile adiacente cum ca ea stia ce gandeau ceilalti ( ... "nimeni n-o placea") sau sunt o presupunere rautacioasa sau presupun discutii pe tema "handicapatei" plangacioase."

Legat de punctul unu, trebuie sa ma intreb de ce m-a ales pe mine pentru a purta acea discutie? De ce dintre toti a ales sa ma intrebe pe mine de ce nu o sufar? Intrebarea asta de ce nu ti-o pui?
Atunci intr-adevar nu ma gandeam la un deznodamant tragic dar te rog sa ma crezi ca nu am dat cu parul, chiar nu sunt genul, acum ma bucur ca ea chiar este o persoana puternica.

Din pacate la ea chiar mama ei era problema, sau poate o parte din problema, pentru ca o ferea pe fata asta de toti si de toate. Venea foarte des la scoala si vedeam cum se poarta... Fetei ii placea sa sara. Si sarea, dar mama ei tot mereu cu gura, "Ai grija, puiule, ca ai sa cazi, tu nu poti!". Am asistat la mai multe faze de genul asta, si i-am zis si asta in discutia pe care am purtat-o atunci, i-am zis ca nu se poate ca mama ei sa traiasca pentru ea.

Psiholog in liceu am avut din clasa a XI-a, iar discutia asta a avut loc intr-a IX-a pe la sfarsit. Oricum, deja in clasa a XI-a era alt om. Despre diriga, ma abtin de la comentarii, dar spun atat: nu a fost un "parinte spiritual" pentru noi.

Iar la punctul doi, culmea, ca niciodata nu am auzit vreo discutie legata de "handicapata". In schimb de "nesuferita" aia, sau alte epitete de genul, fara numar. Unii chiar vroiau s-o bata (am avut doi breji pana printr-a XI-a) chestie care evident nu era in regula...

Si inca ceva:
"Legat de prietenul tau femeia aceea a a vazut in el ceva "enervant" nu o alta fiinta umana. In asta va asemanati.... O persoana cu handicap e cersetor like sau pisaloaga like e doar o chestie de intensitat, nu de atitudine diferita. Opinia mea fireste"

Aici te inseli. Parerea mea. Cucoana a vazut ceva murdar, ceva dupa care trebuie sa speli, ca si cum un om fara picioare probabil este cuib pentru paduchi si focar de infectie. In timp ce eu am vazut, dupa cum spuneam, fiinta umana, fara sa permit handicapului ei sa-mi intunece privirea.

Si gata, am incheiat!

PS Pentu cine conteaza, am 32 de ani implinitzi azi......... hmmm, nope, ieri .

AB_AC spune:

Ai incerca pentru doua secunde sa vezi daca e vreo sursa. Daca nu reusesti sa vezi nici o sursa ii zici vreo doua sau o ignori (fiecare dupa propriul caracter). eu cred ca-s din categoria cu vreo doua.

Dar daca "nesuferirea" asta are vreo sursa rezonabila ... sau o ignor si ma consider incapabila sa fac fata problemei ei, sau incerc sa o ajut. In nici un caz nu ma erijez in a o judeca... Evident tot romanul se pricepe insa la medicina

Are americanul un proverb: “Don't judge a man until you've walked a mile in his shoes.”

Ce ai facut BlackCat atunci e o prostie de adolescent needucat sa-i respecte pe cei diferiti si care crede ca are raspunsul la toate... Ce gasesc inacceptabil e ca acum ca persoana matura chiar crezi ca erai in drept sa judeci aceea fata. Siguranta ca ai facut ceva corect m-a socat.


Baietelul meu e Asperger. E ticait si tipicar si asta e. Imposibil de schimbat. O fi iritand si el pe multi, nu? Daca vreo "desteapta" vine sa-i spuna sa sara naibii cateva etape ca s-a saturat clasa sa-l astepte pana se incalta de gimnastica si li se scurteaza meciul... Apoi se va panica...si cel mai probabil raspuns va fi o criza. Si dintr-un copil care se descurca singur cu putina intelegere, iar va trebui insotitor... si ori de cate ori cineva va deschide gura in timpul acelei rutine el se va gandi ca poate deschide gura pentru ca are ceva cu el... desi poate copilul apoi va cere la toaleta sau altceva...


Asta ca sa-ti dau un exemplu de ce poti face... "dand sfaturi" neavenite. A facut doua clase deja. Este stralucit la invatura si se duca cu placere la scoala ... si ma bucur ca scoala ii invata colegii sa-l accepte asa cum e, sa incerce sa se joace cu el asa cum poate el. O cale de mijloc se gaseste... totul e sa vrei.

Portocalia BlackCat e cu vreo 10 ani mai tanara ca noi si pe vremea aceea existau psihologi scolari la inspectorat si incepuse sa se vorbeasca la "tembelizor" ca exista oameni diferiti si ca-i poti ajuta. Dadusera si extrase din paraolimpiada...

AB_AC spune:

Poate m-am intrebat. Nu cred ca rasounsul e unic si neaparat favorabil tie. De exemplu..
chiar crezi ca te-a intrebat numai pe tine? Oare cat de vizibila iti era respingerea de te-a intrebat?



Intre timp ai invatat oare ca uneori oamenii aleg solutii proaste pentru ca cel din fata lor apasa fara a vrea pe butoanele gresite? Psihologul invata unele butoane si invata si sa asculte si sa testeze persoana inainte de a oferi solutii....




Mama ei reactiona exagerat...In primul rand pentru ca-i taia elanul in fata colegilor. Ar fi avut nevoie de ajutor sa invete cum sa comunice limitele copilului. Niciodata nu poti sa inchizi o usa in nas. Nu ai voie scurt nu prea e acceptat. Dar poti sa inchizi o usa si sa deschizi un geam. "Vrei sa sari, hai sa incercam sa sari intr-un mod/mediu in care sa nu te ranesti. Asta cere BANI si FACILTATI pe care putini si le permit.
Pentru ca raspunsul la un fizic fragil nu e sa o inveti tu surub pe bara blocului. Pentru ca daca greseste si cade urat pentru ca picioarele nu o ajuta sa-si regaseasca echilibrul... o fractura de bazin, o fractura la soldul piciorului afectat sau una de coloana vertebrala vor face ne-alergatul si ne-saritul compromisuri minore fata de ipostaza scaun rulant sau paraplegie. Si tu nu vei fi acolo cu ea zi de zi sa-ti asumi consecintele sfaturilor tale. Un medic psiholog poarta responsabilitatea sfaturilor date.




.....



sincer cred ca normalitatea ta ti-a intunecat-o. Si faptul ca "lipsa de cunostinte" te faci sa nu vezi posibilele urmari ale sfaturilor date.

----------------------------------------------
ex-AB, ex-AC,
personalitate reunificata :))

Primele sfaturi de la Alaptat HelpLine

AB_AC spune:

Ba da... dar cineva are un handicap, adica ii este imposibil fizic/psihic ca fiinta sa se plieze main-stream-ului... in general educam main-stream-ul sa-l accepte, sa incerce sa caute punctele pozitive si sa ignore ce e diferit si nu poate fi schimbat. Sa accepte sa dea mai mult credit cuiva cu "defecte" independente de vointa lui.


Legat de "nesuferita si pisaloaga" e acelasi raspuns ca Marinei.