Alaptand la 4 ani - pe coperta
Raspunsuri - Pagina 21
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Nelia, nu cred ca e just sa comparam in acest fel suzeta, ursuletzul,paturica, cu alaptatul la san. |
Imi pare rau, dar de data asta nu pot fi de acord cu tine. Mie mi se pare just pentru ca este exact acelasi lucru. Ai mei nu au avut nimic din toate acestea, le-au refuzat, au avut doar sin de la inceput pina la sfirsit, cind l-au lasat, l-au lasat si gata... nu au cautat substitute... Nu cred ca sint nici faze de dezvoltare, sint pur si simplu substitute ale sinului de mama.
Dincolo de mama cum frumos ai spus e altceva si se duc spre ele cind le vine rindul, acestea tin de fazele de dezvoltare. Dincolo de mama sint ceilalti copii ca el, dincolo de mama sint alti adulti (bunici, matusi, unchi, verisori, educatori), dincolo de mama este natura... Dar cele enumerate mai sus tin de bebelusenie si nu am acceptat si nici nu voi accepta ca daca sint in regula pentru cei care nu au avut sinul sau l-au avut o perioada si dupa aceea le-au inlocuit cu aceste obiecte, sa li se refuze accesul la sin numai pentru ca acesta este si un obiect sexual si deranjeaza. E parerea mea si tin la ea cu toata fiinta mea. Ori scoatem tot, ori lasam tot... eu sint pentru a lasa tot si pina la virsta la care copilul nu mai are nevoie de ele. Daca are nevoie mai mult de 5 ani (am luat asa o virsta pina unde cred ca eu ca e limita, cel putin cea pe care o vad eu, pina la care as putea merge eu), atunci alte nevoi nu au fost corect satisfacute si copilul le tot cauta substitut.
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
mamitzica spune:
Eu spun doar atit-poza si ideea alaptatului la 3-4 ani mi se par scabroase.
Eu cred ca parintii de-aia exista ca sa isi educe/indrume copii.Exista etape in dezvoltarea fiecarui copil la fel ca si in evolutia relatiei dintre parinte si copil.Daca alaptatul la4 ani este considerat normal de ce la 18 ani nu ar fi normal.Daca dormi cu bebelasul de 6 luni in pat de ce sa nu dormi si cu copilul de 30 de ani.
Parerea mea este ca femeile care nu pot accepta ideea ca bebelasul a crescut,a devenit independent sint cele care alapteaza pina la virste inaintate.Dupa cum aceleasi femei nu pot accepta ca virgula copilasul de 30 de ani s-a insurat si are familia lui.
Si sustin de mult timp ca a iti iubi copilul inseamna si a stii cind sa spui nu.
nelia spune:
Iau pe rind:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ladyJ Alaptatul este o legatura, o relatie intre copil si mama. Ursuletul, paturica, suzeta, sunt alte ´´personaje´´. Si copilul are nevoie de aceste ´´personaje´´ pentru ca in cresterea lui, asta e o faza importanta: a creea ´´relatii´´ si cu ceea ce e dincolo de mama. (bine, suzeta poate nu intra la ´´personaje´´, e un gest care linisteste, familiar, placut, de rutina,dar nu e ceva ce inlocuieste atasamentul de mama.Mama poate fi atasata de copilul ei si dupa ce a intarcat, ca doar nu e sanul unica metoda de a fi aproape de copilul tau, de a-l iubi,samd) |
Relatia cu obiectele enuntate este exact relatia cu sinul, daca au sinul, nu au nevoie de ele. Majoritatea copiilor alaptati la cerere, exclusiv pina la 6-7 luni si pina dupa 2 ani, au refuzat aceste obiecte sau au acceptat cel mult unul dintre ele... dar tot ca inlocuitor al sinului (vezi, ca eu nu spun al mamei, ci al sinului).
In manualul de utilizare, sinul are exact rolul suzetei, daca tu imi aduci un singur argument, in afara de libertatea mamei, ca e mai bun acel obiect de plastic decit sinul meu, incep sa sfatuiesc sa se dea suzeta in loc de sin.
Eu le accept pe amindoua, sint ale copilului, e obisnuit cu ele... au exact acelasi rol.| Citat: |
| Nevoia de san este o nevoie importanta, desigur. Dar asta se stabileste in bebelusenie, atunci cand pruncu e absolut dependent. Nu la 4 ani. La 4 ani apar (si) alte nevoi, iar mama ramane acolo very important person :)), insa mai complex.(daca pot zice asa, nu am chiar toate cuvintele la mine in acest moment :) Nu doar cu sanul, e loc si de alta comunicare, ar fi bine sa fie loc, defapt. |
Uite, observi reducerea care se face? Daca pina si tu o faci, atunci de altcineva nu mai am nici o pretentie.
Adica, cu alte cuvinte, daca ii dai sin nu-i mai satisfaci si alte nevoi... insa daca ii dai biberon si altele, da? Sau daca modul de hranire a fost biberonul, oricare ar fi motivele (sint capabila sa le ascult si sa le inteleg, atit timp cit nu mi se spune ca asta e calea cea dreapta si alaptatul e nociv, indiferent la ce virsta pina in limita acceptata de mine), asta inseamna ca mama nu-i satisface celelalte nevoi, mai putin cea de hranire la sin, inlocuita de hranirea cu biberon? De ce faci aceasta reducere, eu nu o fac si nu am facut-o niciodata, desi de multe ori am fost gresit inteleasa.
| Citat: |
| Cu alte cuvinte daca nu il alaptezi la 4 ani nu inseamna ca l-ai abandonat, iar daca il alaptezi nu inseamna ca ii indeplinesti o mare nevoie. |
E gresit pusa problema. Nu, daca nu il alaptezi deloc, nu consider ca l-ai abandonat, motivele sint diverse si ar trebui cunoscute bine de tot, inainte de a judeca. Daca il alaptezi pina la 4 ani inseamna ca-i indeplinesti aceeasi nevoie ca si atunci cind ii dai biberonul pina la aceeasi virsta. Cei alaptati exclusiv la biberon care renunta la biberon la 2, mai mult ca sigur ca si alaptati fiind, vor renunta la sin tot cam pe acolo... pina acolo tine nevoia lor, satisfacuta de sin sau de biberon.
| Citat: |
| Ritmul copilului....inteleg, dar nu cred ca e vorba despre asta cand vorbim de alaptatul asta indelungat. Cred sincer ca e mai mult un ritm al mamei, o nevoie a mamei(nu discutam acum de ce si cum, e urat cum s-aua runcat vorbe la subiectul asta) |
Nu pot sa judec mai departe de 2 ani si ceva, dar pina acolo sigur nu e mama si nevoia ei in discutie. Si tind mult sa cred, cunoscind anumite mamici care au alaptat pina spre 3.5 si 4 ani, ca nici dupa nu e nevoia mamei. Nu stiu de ce se considera asa alaptatul asta dupa 2.5 ani altceva decit a prepara un biberon si a-l da copilului... asa cum pui problema, se poate intelege ca numai alaptind esti in relatie cu copilul, nu si cind ii prepari un biberon... ceea ce, oricit de infocata aparatoare a alaptarii sint, da-mi voie sa nu fiu de acord. E gresit pusa problema, de aici si neintelegerile.
| Citat: |
| In fine, stiu ca nu exista studii care sa fi demonstrat ca , copilul alaptat pana la 4,5, x ani va dezvolta nu stiu care boala psihica(?!) sau va face in mod cert vreo tulburare de personalitate, samd. Dar eu cred ca, faptul ca stai cu tzaza in gura la 4-5 ani arata un anume fel de comportament al mamei, comportament care nu inseamna doar gestul mecanic de alaptare, si care ii va fi prima ´´lectie´´ copilului. Ar fi bine ca in spatele alaptatului tarziu sa nu existe, de exemplu, o nevoie a mamei de a lega pruncul de ea, de a vrea cu tot dinadinsul sa fie indispensabila copilului si superprotectoare. Cam atat, asta cred eu. Stiu prea bine cat de complexe pot fi lucrurile si pot admite ca gandesc intr-o dunga, daca-i cazul. |
Ma bucur ca confirmi ca nu exist studii... si eu iti spun sigura in proportie de 80 la suta ca nici nu vor exista, dimpotriva...
Gestul de a alapta nu e mecanic, la fel cum ar trebui sa nu fie nici cel de a prepara un biberon... daca este, atunci aia e adevarata problema si nu modul de hranire sau de linistire al bebelusului... si in primul caz si in al doilea.
Eu nu spun ca nu ar exista, dar daca exista, acea mama va fi si daca alapteaza si daca nu la fel, pentru ca problema ei nu consta in faptul ca da sin sau biberon, ca il diversifica la 3 sau la 6. Problema ei e acolo si daca nu e rezolvata, putin mai conteaza ce foloseste ca sa tina pruncul legat de ea si sa nu-l lase sa fie independent.
Sincer iti spun ca eu nu cunosc prunc alaptat peste doi ani sa nu fie independent, mult mai independent decit multi dintre cei hraniti cu biberonul. Ai mei cel putin sint atit de independenti ca as prefera ca alaptatul peste doi ani sa-i tina un pic mai linga mine.
Daca nu sint asa cum ar trebui, iti dau aproape scris ca nu e nici de la alaptat la sin, nici la biberon... problema este cu totul si cu totul in alta parte.
Cornelia
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui mamitzica Eu spun doar atit-poza si ideea alaptatului la 3-4 ani mi se par scabroase. Eu cred ca parintii de-aia exista ca sa isi educe/indrume copii.Exista etape in dezvoltarea fiecarui copil la fel ca si in evolutia relatiei dintre parinte si copil.Daca alaptatul la4 ani este considerat normal de ce la 18 ani nu ar fi normal.Daca dormi cu bebelasul de 6 luni in pat de ce sa nu dormi si cu copilul de 30 de ani. Parerea mea este ca femeile care nu pot accepta ideea ca bebelasul a crescut,a devenit independent sint cele care alapteaza pina la virste inaintate.Dupa cum aceleasi femei nu pot accepta ca virgula copilasul de 30 de ani s-a insurat si are familia lui. Si sustin de mult timp ca a iti iubi copilul inseamna si a stii cind sa spui nu. |
Scuza-ma, dar asta e un mesaj tare jignitor. Nu ma mai afecteaza personal ca odinioara,[entru ca stiu ca de fapt vorbesti despre limitele tale, nu ale lor, dar jignesti aici in grup atitea si atitea mamici care au ales altceva decit tine. Scabros de-a dreptul as putea spune (oribil cuvint folosit la adresa unei mamici si inca de o alta mamica).
Cornelia
Ce n'est pas en regardant la lumière qu'on devient lumineux, mais en plongeant dans son obscurité. Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
Me comprends-tu, au moins en ce moment toi? Non, tu me juges fou; tu m’examines; tu te gardes de moi. Mais si tu parviens à saisir un jour ma souffrance, viens me le dire et je serai heureux une seconde, peut-être. (Maupassant, Solitude).
motanik spune:
Am nascut-o pe Iulia cand Theo avea 2 ani si 9 luni. Complet diversificata, manca si ciocolata chiar 
Aveam f mult lapte la inceput si nu ma induram de el sa-l pierd asa ca il salvam in biberon si-l dadeam Theodorei. Era deci laptele meu, dar nu direct de la san (am intrebat-o daca vrea, a ras si a zis ca ea nu e bebelus 
), ci intr-o sticla. Io unde ma incadrez asadar? Dezgustator, suficient de mama, juma' de mama?
Zau asa, fiecare stie ce e bine pt ea si pt copilul ei, luand in calcul o multime de factori care tin numai si numai de situatia respectivei, eu am alaptat 7 luni pt ca mai mult nu am avut, a secat usor usor laptele ca lucram noaptea si eram obosita - de nu lucram nici bani nu erau samd, fiecare isi cunoaste situatia deci cum mi-as putea permite eu sa judec pe cineva?!
a_alinta spune:
eu mi-as dori ca acest subiect sa nu se transforme ( ca aproape toate subiectele de genul ) in dispute personale sau ironii.
nelia, daca nu poti sa judeci mai departe de varsta de 2 ani jumate ( in sensul de a alapta copilul ) nu inteleg ardoarea ta in acest subiect in care copilul are aproape 4 ani?
cate mamici care alapteaza copii de 4-5 ani cunosti?
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui a_alinta eu mi-as dori ca acest subiect sa nu se transforme ( ca aproape toate subiectele de genul ) in dispute personale sau ironii. nelia, daca nu poti sa judeci mai departe de varsta de 2 ani jumate ( in sensul de a alapta copilul ) nu inteleg ardoarea ta in acest subiect in care copilul are aproape 4 ani? cate mamici care alapteaza copii de 4-5 ani cunosti? |
Nu pot sa judec pe baza de experienta personala, dar ma vad mergind pina pe la vreun patru, stiu eu, poate chiar cinci.
Eu am terminat dupa doi si un pic pentru ca s-au intarcat, recunosc, cu un pic de ajutor din partea mea care a constat in discutii cu ei, asa de la mama la fiica si de mama la fiu... Dar stiind cum e sa tii un copil care vorbeste la titza si constientizeaza ce face, eu nu vad prea mare diferenta intre 2,5 si 3 sau 3,5. Probabil ca daca as fi mers pina la 3,5, nu mi s-ar fi parut nici 4 sau 5 prea mult... am mai explicat intr-un mesaj. Eu sint aici si apar cu ardoare mamicile care au alaptat peste doi pentru ca fac parte din ele. In plus sint direct implicata in proces, fiind, pe linga altele, si consilier benevol in alaptare sau in ne-alaptare in sectorul comunitar... deci cunosc bebei si bebei, copii si copii, motive si motive, mamici si mamici. Si stiu ca multe nu au alaptat primul copil sau poate nici unul pentru ca nu au avut nici un fel de pregatire in privinta alaptarii, tehnici gresite, psihic bombardat din toate partile cu pareri de genul celei de mai sos (v. scabros).
Tu?
Cornelia
Fomalhauti spune:
Nelia, iti admir rabdarea.
Laura25 spune:
Din acest moment orice deraiere de la subiect, orice mesaj scris doar pt a ataca o persoana (nu idei si pareri) este sters si userul sanctionat. Cred ca se poate discuta frumos si fara sa ne ridicam poalele in cap.
Am marfa la bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
cristoiu spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Laura25 Din acest moment orice deraiere de la subiect, orice mesaj scris doar pt a ataca o persoana (nu idei si pareri) este sters si userul sanctionat. Cred ca se poate discuta frumos si fara sa ne ridicam poalele in cap. |
Cam tirzie interventia ta Laura, nu te inteleg, ori moderezi ori te joci. Ai fost aici tot timpul, de ce de abia acum incolo si pina acum nu?