ce ati face?(2)

greieras spune:

Katya, pacatele noastre sunt iertate trecut, prezent si viitor. Deci tot ce voi face este deja iertat acum 2000 de ani. Faptul ca eu imi cer iertare regulat, este tot un exercitiu al ascultarii fata de Dumnezeu. Eu am fost deja iertata, dar constiinta mea nu imi da pace pana nu ii marturisesc lui Dumnezeu vina mea, pentru ca este o relatie si am nevoie sa ma maturizez in relatia mea cu Dumnezeu. Crezi ca Dumnezeu nu stie deja ca eu am pacatuit, de ce asteapta sa-i mai spun si eu? Pentru ca este foarte important pentru cresterea noastra spirituala sa fim in stare sa recunoastem cand gresim. Plus ca incapatanarea de a nu recunoaste cand gresesti te indeparteaza incet incet de Dumnezeu.

Cat despre botez, trebuie sa-ti spun ca datorita acelor doua mici exceptii (ai mai sunt si altele in Biblie) nu pot sa jur cu mana pe inima ca este o conditie pentru mantuire.(exceptiile fiind cea cu talharul si cea pe care ti-am aratat-o mai sus) Dar, din nou, nu cred ca detin adevarul absolut, asa ca daca nu sunt sigura acum, cu siguranta voi afla in cer.

Omul nu piere datorita pacatelor sale, ci pentru ca l-a respins pe Christos. Citeste Ioan 3:16 "Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe singurulu Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica." apoi zice la Efeseni 2:8 "Prin har ati fost salvati, prin credinta - nu voi ati facut asta: este darul lui Dumnezeu, nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni."

Noi nu vom putea niciodata prin faptele noastre sa ne castigam mantuirea pentru ca Dumnezeu este perfect iar noi nu putem fi perfecti, ci prin credinta, este un dar. Pe de alta parte faptele noastre arata pe cine slujim. Daca spunem ca suntem crestini si nu traim cum a trait Christos, e clar ca nu suntem.

Ok, botezul arata ca te-ai hotarat sa-l urmezi pe Christos si ca deja te-ai pocait si ai fost iertat. Vom pacatui clar si dupa botez, dar daca esti un om schimbat de Dumnezeu vei vedea ca nu vei trai o viata de pacat premeditat ca inainte cand ne durea in cot ce crede Dumnezeu. Acum constiinta este treaza si activa, si cand vei gresi Duhul Sfant nu iti va da pace pana nu iti vei cere iertare de la Dumnezeu si vei face tot posibilul sa nu mai pacatuiesti. Dar acest act al recunoasterii pacatelor este pentru cresterea ta spirituala, pentru ca de fapt toata pacatele tale (trecut, prezent si viitor) au fost deja iertate cand l-ai primit pe Isus in viata ta.

Sper sa intelegi ce spun.

Nu, un tanar care zice ca crede in Isus, fiind constient ca Isus a murit pentru El, si totusi traieste o viata cum ai descris nu cred ca va merge in cer. Dar asta este opinia mea. Este o linie de demarcatie foarte fina la situatia data de tine si de aceea nu poate nimeni sa bage mana in foc ca va fi asa sau invers. Din nou, Dumnezeu stie inima lui.

Si ultima idee. Nu, iertarea lui Dumnezeu nu este un pasaport spre pacat. Cine continua sa nu asculte de Dumnezeu o face pe propria-i raspundere. Dumnezeu nu se lasa batjocorit.

Sa stii ca discutiile de dogma nu sunt gresite. Atitudinea cu care o facem poate fi gresita. Chiar si eu si sotul meu am avut pareri diferite cand ne-am casatorit, dar am discutat despre diferente si le-am acceptat si ne-am respectat. Acum, dupa aproape 10 ani de casnicie vad cat de mult ne-am schimbat amandoi si Dumnezeu ne-a adus la un numitor comun. Suntem in continua schimbare. Cu cat ne maturizam, cu cat mergem alaturi de Dumnezeu prin viata suntem transformati. Pentru noi ca familie este frumos si educativ sa vedem cum ne-a schimbat Dumnezeu de cand suntem impreuna. (ma refer dpdv dogmatic). Intelegem cred mai mult acum decat cand ne-am casatorit, si putem spune ca cu cat Il cunoastem mai mult pe Dumnezeu realizam cat de putin Il cunoastem de fapt.

michelle-usa spune:

iadul exista pentru cine nu vrea sa il accepte pe Domnul Isus. pentru cei care o viata au dorit sa stea departe de Dumnezeu si deci aleg pt o eternitate sa stea departe de Dumenzeu.

nu exista "aproape curat" esti, sau nu esti curat.
Rami nou dupa botez pana mori pentru ca Toate pacatele sunt spalate.

Un om mantuit cu adevarat nu mai pacatuieste cu vointza....pacate facem continuu dar ne pare rau pentru ele, le marturisim si incercam sa nu le mai facem.
Un om mantuit nu face pacate linistit ca stie ca sunt oricum sterse. Cand Domnul Isus e inima ta...nu mai esti inclinat sa faci pacate linistit...dimpotriva lupti impotriva pacatului, te caiesti cand gresesti impotriva Domnnului...ai o altfel de atitudine.

Un tinar de 17 ani (botezat sau nebotezat) care crede in Isus nu se drogheaza si fura. Nu ai cum sa savirsesti un pacat continu si in acelasi timp sa crezi in Isus...indiferent de varsta.

Cand cineva spune ca , crede in Isus asta inseamna ca IL cunoaste pe Isus, ca vrea sa ii urmeze pildele lui Isus...deci cum poate pacatui continuu, si cu acelasi pacat?
Pacate facem si noi credinciosii in sensul ca poate ne suparam pe cineva dar daca nu tinem supararea si ne dam seama ca ce facem nu e bine si ne cerem iertare...atunci pacatul este iertat.
am dat un exemplu....dar sunt multe.

Katya tu imi esti tare draga si imi place cand imi pui intrebari ca ma mai pui si pe mine la citit...si sa caut citate, zic eu potrivite

daca vrei putem deschide un sub nou despre Botez si sa postam acolo. ce zici? vrei sa continnuam?

michelle

greieras spune:

Michelle, am scris aproape in acelasi timp.

Katya spune:

Greieras, noi mergem(cu citat din Biblie, dar nu-l mai pun, ca atita l-au pus fetele ortodoxe de pe vremuri, de m-am saturat eu de el, pe credinta+fapte. Nicidecum doar pe fapte, in niciun caz doar pe credinta.

Michelle, nu, nu mai vreau alt subiect despre botez, l-am adus in discutie aici pt ca avea legatura cu incredintarea copilului, dar alte discutii, mai bine nu. Pt ca am mai discutat si la sb cu Strategii parca de Maica Domnului si am vazut: din aceeasi pagina de Biblie, putem intelege atit de diferit! Eu am vazut acolo ca Domnul, desi a zis ca nu venise timpul Sau, ca nu decisese ca e momentul sa se-apuce de minuni, totusi, pt ca mama Lui L-a rugat, chiar daca i-a zis 'femeie", totusi a facut ca ea! Eu am vazut deci ca a tinut cont de dorinta ei si, de dragul ei, a trecut peste decizia Lui. Voi ati vazut ce? Ca El i-a zis ei :"femeie!"

Nu mai zic ca am intrebat de 2 ori de versetul cu puterea data apostolilor (de unde taina spovedaniei)si l-ati ignorat.

Nu ajungem nicaieri, nu sintem nici primele si nu vom fi nici ultimele care au discutat in contradictoriu si nu e nicio suparare din partea mea pe voi, sincer va spun, dar e mai bine sa raminem la ce avem comun, plus ca am pierde si timp pretios, mai bine facem altceva.

greieras spune:

Katya, inca o vorba.

Sa stii ca nu sunt multi ortodocsi ca tine. Cei mai multi isi zic ortodocsi dar nu stiu nimic despre credinta lor sau despre ce spune Biblia. Se vede ca tu citesti, si cauti. De cate ori intelnesc oameni ca tine ma bucur.

Katya spune:

Greieras, mersi. Dar sa stii ca exista ortodocsi adevarati, din aceia care nu scriu pe forumuri, in fata carora te inclini si de la care ai de invatat, asa cum sint oameni necititi, dar cu mult mai multa credinta decit unii care mai mult vorbesc.. si e-adevarat ca in viata de zi cu zi intilnesti ortodocsi mai putin preocupati de viata spirituala, dar cine stie, fiecare cu drumul lui, nu stim noi ce-i in inima lor.

In retur, si eu admir la voi iubirea vostra de Iisus si practica religioasa, chiar daca nu va impartasesc dogmele.

Doamne ajuta!

greieras spune:

Apropo de Maria. Eu, ca si credincioasa (nu vorbesc in numele altora) vad o tendinta in ortodoxie de a se inchina la o multime de sfinti, care mi se pare mie umbresc pe Christos. Citind Vechiul Testament am observat ca modul in care Dumnezeu a abordat sfintii (gen profeti) a fost sa zicem cel putin interesant. De pilda evreii niciodata nu au avut voie sa-si faca imagini de nimic. Nici de ingeri, nici de sfinti (profeti) nici de regi, nici de nimic. De ce? Pentru ca exista o tendinta in inima omului de a vrea sa se inchine la ce cunoaste si vede decat la ce nu intelege. Cand Moise a murit, nici macar nu le-a ingaduit Dumnezeu sa stie unde ii e mormantulm, dar baremite sa-i ridice statuie sau sa se inchine la el. Moise a fost un om extraordinar, cu o viata extraordinara. Si de-a lungul intregului Vechi Testament lucrul asta se repeta, nici un om intre Dumnezeu si noi. Ne sunt sfintii din vechime exemple. Bineinteles. Avem de invatat de la ei. Cu siguranta. Dar sunt foarte circumspecta cand vine vorba de inchinare la altcineva decat Isus Hristos.

Imaginile (gen picturi,sculpturi) au facut parte din viata crestina inca de pe la inceput, dar nimeni nu le onora in nici un fel. Inchinare la icoane a aparut destul de tarziu daca nu ma insel, secolele 7-9, deci nici nu se pune problema ca asa ceva sa fi fost practicat de crestinii din primele secole. Si din nou, faptul ca totul a inceput cu onoratul unei persoane si a ajuns la inchinarea la persoana pentru mine este o diferenta mare. De aceea la fel o vad si pe Maria. Este ea demna de a fi pomenita, da. Ma inchin ei si ii cer ei sa mijloceasca pentru mine, nu, pentru ca merg direct la sursa, Isus Hristos.

Am luat putin mai mult spatiu sa-ti explic cum vad eu lucrurile pentru ca stiu ca uneori ne este mai greu sa ne intelegem unii pe altii fara sa stim cum gandim, si de unde venim.

greieras spune:

Merci Katya. Sunt convinsa ca mai sunt si altii, dar eu sincer nu am intalnit asa multi (si aici nu ma refer la forum).

Sa nu uitam ce zice Apostolul Pavel in 1 Corinteni 13:12-13 Aici vedem in parte, ca intr-o oglinda intunecoasa, dar cand vom fi cu El vom cunoaste pe deplin. Raman deci credinta, nedejdea si dragostea, dar cea mai mare dintre ele este dragoste.

pisigri spune:

Nu pot sa inteleg.
Cum adica nu conteaza cit de bun ai fost o viata intreaga?
Adica daca te-ai nascut in Papua Noua Guinee unde nu a avut cine sa te converteasca la crestinism, dar ai fost un fel de Maica Tereza toata viata, raiul iti este refuzat?
Sau daca ai fost botezat ca "asa se face" dar nu ti-ai batut capul cu respectarea dogmelor; nu ai facut rau, ai facut mult bine, la fel, raiul iti este refuzat?
Si "ti-o va lua inainte" un pedofil, un molestator, un criminal, pentru ca dupa ce a savirsit toate relele, s-a dus la preot si i-a povestit ?



http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Katya spune:

Pisigri, eu o sa-ti raspund din ce stiu dpdv ortodox asa cum am inteles eu din lecturile mele : cum ca Domnul ne va judeca diferit pe crestini fata de necrestini. In ex tau, cel care n-a auzit in viata lui de Iisus, nu va fi judecat precum crestinii, ci probabil strict dupa fapte.

Dar dintre crestini, in ex tau cu pedofilul, criminalul etc, acesta poate fi iertat daca se caieste, regreta fapta, o marturiseste si n-o mai repeta. Ca nu e totuna unul care s-a cait, oprit si si-a plins amarnic pacatul fata de unul care nu regreta si continua raul.Iar la preot nu te duci sa povestesti, te duci sa te marturisesti, sa te spovedesti, e o mare diferenta! Spovedania e una din cele 7 taine ale Bisericii, lasata de Iisus, am dat pe pag anterioare versetul: Acesta a dat Duh Sfint apostolilor si i-a trimis sa asculte pacatele oamenilor, sa-i dezlege de ele sau nu. Ei, la rindul lor, prin punerea miinilor, au transmis acest Duh Sfint, prin ceeea ce se cheama succesiune apostolica, episcopilor si preotilor. Care deci nu sint niste imbracati in niste haine negre si cu care povestesti ceva.

E-adevarat ca superficialitatea, impostura si amatorismul care domina peste tot la ora actuala in tara, inclusiv in rindul preotilor, te-ar putea indeparta de Biserica. Dar crestinul nu tb sa se descurajeze, el tb sa-si vada de sufletul lui si sa implineasca toate ce se cer la dogme-care nu-s niste 'chestii' facultative . De ex eu si prietenii mei sintem a virsta la care ne cam mor parintii.Care nu au prea mers la biserica, au trait alte vremuri, in sfirsit. Si unii nu s-au spovedit niciodata! Nu s-au impartasait niciodata! Nu L-au primit pe Hristos, nu s-au unit cu El.Si se-ntimpla ca unii trec prin boli, operatii etc, ies din ele paralizati si , desi preotul spitalului e dispus sa-i spovedeasca si impartaseasca, n-o pot face, deoarece bolnavul nu mai poate marturisi cu gura si nici scrie cu mina. Preotul nu-l mai poate impartasi, familia ramine neconsolata si cu resentimente pe preoti si Biserica si uite-asa, cerc vicios: nu cunosti dogma, n-o aplici, te superi ca nu primesti ce ceri, te indepartezi si iar n-ai cum cunoaste dogma si tot asa.

Ce nu inteleg eu e de ce au oamenii pretentii la sf vietii de la Biserica si slujitorii ei, daca ei n-au dat in timpul vietii pe acolo.