Buna fetelor! Am mare nevoie de un sfat!
Raspunsuri - Pagina 2
_Happiness_ spune:
Am suportat pentru ca il iubeam obsesiv cred, nici nu concepeam sa-l parasesc. si pentru ca mereu am crezut ca intr-un final se va schimba. m-am si obisnuit foarte tare cu el.dar ma lupt de mai bine de 2 ani si schimbarea a fost minora :( am ajuns la epuizare, am obosit. nu mai pot lupta. simteam ca ma iubeste prin modul cum ma surprindea placut de multe ori,ne petreceam ore povestind, razand, glumind, ii placea mereu sa-si petreaca timpul liber cu mine,sa-mi faca mici surprize de tot felul.chiar asa era, adica ma facea sa cred ca tine la mine cu adevarat, in ciuda comportamentului sau nervos...dar probabil ca se iubea mult mai mult pe el. habar n-am de ce facea chestiile alea urate. poate ca inca nu s-a maturizat suficient. nu stiu daca o va face vreodata. sper ca macar eu sa ma opresc aici. sa nu-mi fac rau singura crezand in miracole.
Victo spune:
nu mai investi in relatia asta. nu are rost. inca e simplu, nu sunteti casatoriti, nu aveti lucruri materiale de impartit nu sunt copii. ia-o de la capat, zau..nu merita nicio zi din viata ta.
emilia.m spune:
Orgoliu... Pai ce tu nu ai asa ceva? Ia baga-l in uz si nu-l mai cauta. Problema ar mai fi daca isi calca el pe orgoliu ce vei face? Daca o sa vina sa te caute sa isi ceara scuze, sa promita ca nu se va mai intampla vei crede ca s-a schimbat si va veti impaca si dupa un timp vei vedea/auzi ca nu s-a schimbat deloc. Si vei mai fi pierdut niste timp pretios din viata ta langa cineva nepotrivit. Majoritatea femeilor care se gandesc sa iasa din relatii abuzive cad din nou si din nou in capcane de acest gen si pleaca doar cand abuzul devine extrem si uneori nici atunci. Si stau si indura jigniri, batai si cate si mai cate pt "printul" care nu-i mai mult decat un broscoi raios. Apropos de broaste... Am mai povestit pe forum experimentul cu broscuta si apa calda. Cauta-l si vei intelege multe.
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
PCOS, Tiroidita Autoimuna Hashimoto
rustynails spune:
Nu e normal ca intr-o relatie sa-ti fie teama de reactia partenerului tau,indiferent ce aduci in discutie...intr-o relatie, normal ar fi sa te simti libera,in largul tau,iubita,protejata etc.
Ma gandesc ca decat sa te chinui de la varsta asta cu asa ceva mai bine lasa-l...esti tanara,iti trebuie cineva care sa te iubeasca si sa te respecte
bird70 spune:
FUGI!!!! FUGI de dezaxatul asta cat mai poti.
Esti o femeie tanara si coerenta. NIMENI nu merita sa fie umilit si abuzat in felul in care esti tu. Genul asta de comportament nu se amelioreaza, doar se agraveaza.
Nu exista nici o scuza pentru comportamentul lui. Rupe legatura cu el si cauta un barbat care sa te trateze cu respect si dragoste. Pentru ca MERITI!
Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper
miriama spune:
Ai 23 de ani? Si suporti asa ceva la varsta asta? Vai de mine, dar tu nu ai valoare pentru tine? La primul "du-te dracului" trebuia sa-i fie papucii dincolo de usa!
La varsta asta trebuie sa fii doar printesa nu trimisa printre cei rai! ce te faci daca te castoresti cu el si mai vin si copii? Dragostea asta obsesiva se va sfarsi cu un astfel de comportament, dar vei fi deja prinsa intr-un cadru din care greu sa mai iesi.
Vezi-ti de tine, ai prietena pe sora ta si asteapta sa vina cel ce va sti sa te puna pe primul loc si sa ti se inchine. Sigur va veni si te vei intreba atunci ce ai gasit la cel de-acum. Astfel de oameni nu merita femei in jurul lor!
mianda spune:
Spui ca dupa doi ani jumatate de relatie te face sa te simti ca o "carpa"...Iti imaginezi cum te va face sa te simti dupa 5? Dar dupa 10?
Nu te vei mai simti nicicum! Iti va repeta de atatea ori ca nu esti buna de nimic si va sterge pe jos cu tine de suficiente ori incat sa-ti stearga orice urma de personalitate.
Esti tanara si meriti ca viata sa-ti rezerve lucruri frumoase. Trebuie doar sa le cauti...
violetan spune:
Happiness,
sa-ti spun ceva apropo de "ma iubeste", "imi face surprize", mentine flacara vie etc.
Vestea proasta e ca intentiile lui, cand face astfel de lucruri, sunt doar egoiste si atat: stii ca exista oameni care fac gesturi de genul doar ca sa creasca in ochii lor, sa arate cat de creativi si originali sunt ei, sa nu se plictiseasca ei insisi; o fac pentru placerea lor egoista, nicidecum pentru celalalt. Sunt genul de oameni egocentristi, vesnic in cautari si de-a pururi nemultumiti de relatia in care se afla.
Dupa ce iesi din relatia asta toxica (nici nu vreau sa ma gandesc ca iti vei mai pierde clipe, nu luni pretioase din viata cu un astfel de specimen) trebuie sa lucrezi foarte mult cu tine, sa inveti sa te respecti tu si sa nu permiti nimanui sa creada macar un moment ca poate fi altfel.
Iti tin pumnii sa fii desteapta! 
dana vio spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui _Happiness_ In primul rand vreau sa va salut, sunt noua aici pe forum.V-am citit povestile, problemele referitoare la relatiile abuzive si m-am ingrozit. Am nevoie de ajutor, un sfat ceva, orice. Nu stiu sigur daca relatia pe care eu o am de 2 ani jumate e asa ''sanatoasa'' cum am crezut eu pana nu demult. Cred ca poate fi vorba de un abuz, dar e intr-o forma mult mai usoara decat cele pe care le-ai trait voi. A fost primul meu iubit, prima relatie serioasa. M-am indragostit nebuneste de el. Aveam 21 de ani pe atunci, si el 25. Sunt 4 ani diferenta dintre noi. Nu asta e important.La inceput toate bune si frumoase, sau asa le vedeam eu. chiar daca de multe ori se enerva din orice prostie, am trecut cu vederea.de fapt eram atat de indragostita incat niciuna din reactiile anormale pe care el le avea nu-mi dadeau vreun semn de alarma.nervii lui de obicei incepeau cand eu nu eram pregatita sa fac ceva anume in materie de sex. era totul nou pentru mine, inca trebuia sa ma obisnuiesc cu faptul ca imi incepusem viata sexuala. Da, voiam sa descopar lucruri noi, dar tot ce voiam era sa aiba rabdare.Aveam,nu aveam chef, TREBUIA SA AM tot timpul, pentru ca alfel ieseau scantei. Cum se manifsta la nervi? in majoritatea cazurilor imi zicea ''du-te dracului'', ''nu stiu ce caut cu tine'', ''esti inapoiata,retardata, proasta, mi-e scarba de tine'' si alte cateva injurii pe care mi-e rusine sa vi le reproduc. probabil vi le imaginati ca ma ''trimitea undeva''. eu mereu plangeam atunci cand imi zicea toate lucrurile astea pentru ca undeva in subconstientul meu, ma dureau foarte tare. mai grav era ca ii ceream si iertare pentru ceva ce poate nici nu facusem sau nu avea asa mare importanta. bineinteles ca il rugam sa nu se mai poarte asa cu mine. intre timp m-am mai trezit un pic la realitate. incet, incet mi se ducea ''indragosteala'' aia, si il vedeam cu alti ochi, dar nici gand sa-l las, pentru ca ajunsese sa-si ceara el iertare de fiecare data dupa ce-mi vorbea urat si sa-mi zica ca e foarte egoist, ca-si da seama cand greseste dar ca nu se poate controla atunci pe moment. si ca vrea si el sa se schimbe pentru ca nu sunt normale reactiile lui. l-am crezut de fiecare data. ulterior s.a mai schimbat, intr-adevar, dar foarte putin. Alta problema pe care o aveam noi destul de mare era faptul ca eu trebuia sa merg dstul de des in tara(nu locuiesc in Romania) pentru ca bunica mea e singura si bolnava. Asa ca o data la 3 luni mergeam si stateam cate o luna. Nu i-a convenit sub nicio forma.Nu concepea asa ceva. am incercat sa-i explic ca nu aveam cum s-o lasam singura, mai ales ca ea m-a crescut si eu o ador pur si simplu. Dupa parerea lui, asta ne-a distrus relatia. Nu ar fi fost normal sa ma sprijine si el, sa ma inteleaga? Stia ca imi iubesc bunica ingrozitor de tare si ca n-o putem lasa asa. Mergeam cand, cand sora mea.in fine, pe moment cand ii explicam ore in sir, imi dadea dreptate. apoi peste ceva timp, aceleasi idei le avea. Acum suntem certati din acelasi motiv. Eu acum sunt in tara, trebuia sa ma intorc inainte de Paste, dar nu am putut pur si simplu din cauza banilor. Evident, nu m-a crezut, zice ca am facut-o intentionat dar nu e deloc adevarat. Nici nu va imaginati cate umilinte a trebuit sa indur din cauza asta. Mi-a zis lucruri ingrozitoare atunci, la nervi. Apoi i-a parut rau bineinteles, si tot eu eram vinovata ca nu l-am lasat in pace, ca ''ii trecea'' lui. Imi vin atatea momente in minte acum, care m-au durut cu adevarat, incat nici mai stiu ce sa va scriu. Va mai dau doar un exemplu...de fapt e si o intrebare.vi se par normal ca iubitul/sotul vostru sa faca glume de genul..''te-am inselat'' , '' ma duc sa ma uit la filmulete intime cu fosta, daca tu nu vrei sa faci sex(eu fiind suparata pe el)''. astea se pot numi glume? ca el asa le numeste si se mai si supara foarte tare pe mine ca nu le gust, si ca il cred ce-mi zice. L-am rugat de multe ori sa inceteze ca-mi fac rau. ultima gluma a fost chiar cand ne.am certat(nu stiu daca definitiv), acum o saptamana. de fapt asta a si fost motivul despartii de el. a ''glumit'' zicandu-mi...''aseara am facut sex, si nu e nimic rau, doar ai zis ca nu mai suntem impreuna''. Whaattt?? Normal ca mi-a stat inima 5 secunde. Apoi imediat imi zice ca stiu bine ca a glumit si ca nu e nimic adevarat. asa ii dovedesc eu lui ca il iubesc? demonstrandu-mi neincrederea in el? Astea sunt doar cateva exemple...sper ca nu v-am ametit de tot. Sunt atat de suparata si dezamagita in momentul asta, ca simt nevoia sa scriu cuiva, sa vorbesc si sa ma descarc. De o saptamana si ceva nu am mai vorbit absolut deloc cu el.adica i-am spus atunci sa nu ma mai caute, dupa gluma facuta. si n-a mai facut-o, probabil din orgoliu, ca e si foarte orgolios de fel. stiu ca ma iubeste,sunt sigura si ca nu m-a inselat, e un om bun in restul timpului, atunci cand nu se enerveaza. adica se poarta asa cum mi-as dori eu. insa...nervii lui lasa de dorit si ma face sa uit de toate clipele frumoase. Ce sa fac? Dati-mi un sfat. Iertati-ma pentru ca am scris atat de mult. Daca doar atunci cand ai nervi reactionezi urat, zici lucruri extreme de dureroase, umilinte...tot abuz se numeste? sau chestiile astea trebuie sa existe tot timpul ca sa poate fi numit abuz? Ma gandesc cu groaza daca ar trebui cu adevarat sa-l las, nu stiu daca ma simt in stare sa fac asta :( Va multumesc din suflet daca reusiti sa-mi cititi un pic din poveste... |
Eu sunt sigura ca este vorba despre un ABUZ.
Eu sunt sigura ca nu te iubeste (nu se iubeste nici pe el) si n-as fi asa sigura ca nu te-a inselat.
Esti foarte tanara. Prima dragoste va avea intotdeauna un loc in sufletul tau, dar asta s-a cam terminat. Iti doresc putere sa-l lasi. Nu te stradui sa-l schimbi pentru ca o sa-ti petreci viata suportandu-i mesimtirea. Nu te merita, lasa-l si vezi de viata ta.
Succes!
Alexandra Maria
14.12.2007
cristoiu spune:
Si eu voiam sa spun acelasi lucru. De ce esti asa sigura ca nu te-a inselat? Eu cred ca e foarte posibil sa o fifacut.