NU se zice "am decat un mar"!! Nici "doctora"!! -5

Lali spune:

Nu sunt de meserie, dar mi se pare ca exista o diferenta intre un regionalism si o constructie gramaticala gresita folosita cu precadere intr-o anumita zona.

In Ardeal se foloseste mult "dau mancare la gaini" iar in Bucuresti "am decat un mar" (ca sa parafrazez titlul). Acestea sunt greseli, nu regionalisme.

ramiris spune:

Eu nu stiu de unde ideea ca "am decat (un mar)" este specifica Bucurestiului.
Eu traiesc de peste 40 ani in orasul asta, aici am facut scoala, liceu, facultate si n-am intalnit constructia asta gresita decat in ultimii 1-2 ani. Iar de ceva ani buni, sa-mi fie cu iertaciune, nu mai exista notiunea de "bucurestean" get-beget, daca ma uit in jur la birou 80% din colegii mei sunt nascuti si educati (scoala-liceu) in alte zone ale tarii. Unii dintre ei nici facultatea nu au facut-o in Bucuresti.

Am simtit ca trebuie sa spun asta, mi se pare nedrept sa i se puna unei greseli care suna atat de urat eticheta de "regionalism de Bucuresti".

Lali spune:

Ramiris, eu am spus ca aceasta expresie se foloseste mult in Bucuresti (poate si in rest in zona de sud), eu aici am auzit-o prima oara (nu e veche, ai dreptate) si am auzit-o repetata de multe ori. In zonele din Ardeal unde merg des nu am auzit-o deloc. In schimb am auzit altele, la fel de suparatoare.

Insa exista "regionalisme de Bucuresti" de fapt constructii gramaticale gresite, asa cum exista si "regionalisme de ..." pune tu ce zona vrei acolo. Sunt de fapt simple greseli care nu au ajuns (si sper eu sa nu ajunga) la nivel national.

Daca tu ai inteles ca eu atac Bucurestiul sau bucurestenii cu asta, ai inteles gresit, nu asta imi era intentia. Intentia mea era sa spun ca greseala e greseala si regionalismul, regionalism. Indiferent de zona.

ramiris spune:

Lali, n-am inteles ca "ataci" Bucurestiul, departe de mine gandul. Doar am simtit ca trebuie sa fac o clarificare.

Lali spune:

OK,

Monnvas spune:

Cu riscul...

Corectitudinea si greseala se evalueaza si prin raportare la context. Norma regionala nu coincide mereu cu norma literara, care este supradialectala. Asadar, corectitudinea/greseala se evalueaza in functie de norma la care te raportezi. Cand iesi in curte sa dai mancare „la gaini”, nu iti propui sa vorbesti ca la facultate.

Orice element regional constituie o abatere de la limba literara. Dar daca le-am incrimina ca greseli si am incerca sa le eliminam, s-ar pierde taman individualitatea graiului.

Nu cred ca „dau mancare la gaini” se zice numai in Ardeal. Este o realizare analitica a dativului, specifica vorbirii. Pana la urma, se inscrie in tendita (fireasca?) a limbii de evolutie dinspre flexiune sintetica (prin desinente) spre flexiune analitica (prin prepozitii). In trecerea de la latina la limbile romanice, aceasta tendinta s-a manifestat variat in regiunile Romaniei. Franceza, de pilda, exprima cazurile numai analitic.
Romana are amandoua posibilitatile. Daca-mi amintesc bine, in dialectele sud-dunarene dativul are numai expresie prepozitionala. Si in (daco)romana, sunt multe cazuri in care dativul este obligatoriu exprimat analitic:
dau mancare la doua gaini - este singura posibilitate!

Tendinta spre analitism este mai puternica in comunicarea orala si se observa in toate graiurile.


CRISTIAN (7.03.2009)
--------------------------------------
Where there's a will there's a way

Monnvas spune:

La toate nivelurile limbii putem intalni elemente regionale. Pa (p#259;) in loc de pe este un fonetism regional. Evident, lexicul regional este cel mai frapant, de aceea cand zicem regionalism ne gandim de obicei la cuvinte specifice unei anumite regiuni.

NB. Nu bucurestenii fac dezacorduri. Lipsa acordului la persoana a III-a e o caracteristica a ariei sudice. Ba chiar intra in norma dialectala. Adica nu e o inventie recenta, cum e cazul lui „decat” in afirmatii, ci e o constructie veche, pe care o foloseau si mosii si stramosii nostri. Pentru ei, asa era corect, fiindca „asa zicea toata lumea”. Exista situatii paralele in mai multe limbi, in care in anumite conditii acordul de numar nu se realizeaza.

Exemplul citat mai are un element ajutator: postpunerea subiectului. Cand vorbesti, iti construiesti enuntul pe parcurs, nu inveti poezia de-acasa si o torni pe strada. Spui verbul, abia dup-aia subiectul si e posibil sa te fi gandit de la inceput la acel subiect. De aceea, in comunicarea orala un asemenea dezacord poate fi acceptat.

Repet, pentru a evalua corectitudinea/greseala trebuie sa ne fixam si norma-reper. Norma literara? OK, dar sa dam exemple din contexte in care ne raportam la limba literara - adica acele contexte in care (se presupune) ca ne exprimam ingrijit.

CRISTIAN (7.03.2009)
--------------------------------------
Where there's a will there's a way

pisigri spune:

Asa-i. Si mai adaug NB (care nu, nu inseamna nota bene ci noapte buna)



http://scrisoaredelamosul.blogspot.com/

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

viviana spune:

Ca adjectiv:
Elastic ~ a cu pluralul elastici/ elastice
Ca substantiv (neutru):
elastic - eleastice

In niciun caz elasticuri.



Pluraul de la piua e pive. Nu piule.





Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

oanap85 spune:

"piule"?



Mami de ingerasi :David(25.10.2006)Paul (15.05.2009)si Anastasia(25.02.2011).