posesivitate sau nu?

crisseis spune:

Am trait aceleasi lucruri. Si eu cu doi copii.Ajunsesem sa cred ca am innebunit. Am fost terorizata de un astfel de barbat.Am divortat intr-un final si am pus distanta fizica intre el si noi.
Nici acum nu pot spune ca mi-am revenit complet. Copiii mei erau putin mai mici decat ai tai, in acele timpuri.
Pot insa sa-ti spun ca a trebuit sa-l duc pe cel mare la psiholog un an de zile. Si acum sunt convinsa ca fostul meu sot este paranoic.
Sfatul meu : cat mai e inca timp, pune-ti la adapost actele personale(mie mi-a sustras diplomele de admitere a liceului si a facultatii, certificatele de nastere al meu si ale copiilor, cel de casatorie, ca sa ma puna pe drumuri si sa cheltui bani si energie aiurea); daca aveti masina si casa-ia originalele(fostul meu sot a vandut masina avand actul original)- iti vor fi utile in caz de partaj.
Ce-am aflat ulterior: ca el avea relatii extraconjugale si disconfortul de a minti si a disimula in cuplu il propecta asupra mea(eu eram banuita ca insel, nu eram buna de nimic, nu faceam nimic cum trebuie,etc).A: toate scenele in fatza copiilor!:(
Astfel de oameni nu se schimba. Lupta pentru tine si copii!

ladyJ spune:

Jenny, sotul tau a inceput sa bea?
Relatiile voastre intime mai exista?
A avut in ultima vreme probleme cu erectia?

jenny_jack spune:

buna din nou,

nu voi putea sa raspund fiecaruia in parte dar voi incerca sa mai scriu cate ceva

aveti intr-un fel dreptate si cu "acoperitul rahatului propriu" ...mi-a recunoscut -singur fara nici un fel de constangeri- ca a fost indragostit de o colega de serviciu , relatia nu s-a consumat , colega era inainte de nunta cu 6 luni si zice el ca ma vedea si pe mine facand acelasi lucru...adica indragostindu-ma de cineva de la serviciu mai exact de seful meu- despre care i-am vorbit frumos pt ca il stimez mult si in plus a fost intelegator cu mine in multe situatii.

Sotul meu nu bea decat ocazional asta cu bautul sigur m-ar indeparta in secunda 2.
Agresiv nu a fost...decat agresivitate verbala, dar eu nu o suport nici pe aceasta.El ma jigneste de multe ori prin cuvinte el spune ca eu il jignesc prin fapte.
Relatiile intime au fost pana acum 1 luna ...de atunci a fost o criza si eu am refuzat orice fel de apropiere iar el incearca sa ma imbratiseze doar . Probleme cu erectia au fost o perioada scurta pt ca a trebui sa ia pastile pt un puls marit si un pic de tensiune iar acestea dau astfel de probleme dar regland ora la care le ia am reusit sa reglam acest lucru.Dar sunt probleme cu libidoul meu si recunosc asta si am incercat sa il ghidez astfel incat sa incercam diverse lucruri care speram sa dea rezultate.(diferite ore/ pozitii/ambianta etc.).Esecul vre-unei incercari il intristeaza foarte tare si imi zicea ca "femeia care nu e satisfacuta intr-o relatie va cauta in alta parte in cele din urma". Eu l-am asigurat ca cautatul in alta parte nu se va intampla decat daca ne vom desparti.

Stiu ca sunt normala si stiu greselile lui dar nu pot sa ies doar asa din casnicie fara sa ii acord o sansa.Ultima lui sansa ar fi sa se schimbe prin terapie...daca poate.
Eu nu detin nimic...bunuri in comun prea multe nu avem...o masina veche si o bucata de pamant extravilan intr-un sat. Nu stiu cat sa il cred sau nu dar dupa fazele de dimineata/supermarket dupa ce le-am lamurit mi-a adus toti banii stransi de noi (de fapt de el) si mi-a zis sa ii iau sa ii tin eu sa fac ce vreau cu ei sa ii am daca vreau sa ma despart de el...doar ca eu am refuzat .Sunt convinsa ca ma voi descurca intr-un fel sau altul.Stiu ca bunicii copiilor m-ar ajuta pana la urma financiar -cat pot si ei- .Socrii nu stiu situatia reala...parinti mei o stiu. Dar mare baza in ei nu am pt ca fiecare casnicie (si a socrilor si a parintilor mei) e la fel de toxica.Tatal meu la 74 de ani inca este gelos pe mama mea .....tocmai de aceea nu imi place situatia mea nu vreau sa ajung asa...

Acum am mai discutat -din nou- si zice ca v-a merge la terapie va incerca sa faca totul sa se schimbe.Stie si recunoaste ca a gresit si cu ce a gresit.
S-au intamplat multe si in viata lui si in plus "bagajul" din copilarie stiu ca singur nu le poate prelucra sper doar sa nu fie prea tarziu pt. noi.

Vom face o calatorie de Pastile catolice vom fi plecati 10 zile- a fost planificata demult este si o ocazie de intalnire cu familia extinsa a mea... asa ca pana miercuri voi mai scrie apoi revin dupa calatorie
Va multumesc pt sfaturile voastre...

Morgano spune:

Jenny, mi se pare ca il scuzi foarte mult, ca te-ai "inmuiat" si ca te auto-invinovatesti pentru chestii care nu tin de tine.

Sincer, ce ai povestit tu in fiecare postare este extrem de grav, nu doar o criza oarecare dintr-o casnicie normala.

Ca vrei sa lupti pentru casnicia asta, e una, insa nu te sacrifica tu si nu-ti creste copiii in atmosera toxica in care ati crescut si voi, parintii lor.

Incearca ( eu personal as fugi mancand pamantul), dar da un termen fix: 3 luni, 6 luni - in mintea ta sa existe un stop daca lucrurile nu se schimba radical.

ladyJ spune:

Jenny, eu cred ca sotul tau este nefericit si frustrat de problemele pe care le are(le-a avut) cu erectia plus faptul ca apropierile voastre fizice sunt de multe ori sortite esecului.
El se invinovateste de faptul ca tu nu esti satisfacuta, lipsa ta de placere o pune in carca lui ´´eu sunt de vina, eu nu sunt in stare´´.
Din aceasta cauza se teme ca-l vei parasi, vezi toate acuzele lui ´´te vei indragosti de sef, vrei la discoteca, vei cauta in alta parte satisfactia, samd´´Orice zambet de-al tau adresat altei persoane este o confirmare pentru el, vede in asta ca ´´are dreptate´´.

O terapie de cuplu va va ajuta. Te va ajuta si pe tine sa rezolvi problema libidoului (lucru pe care ai putea sa i-l spui sotului tau, vorbeste deschis cu el si explica-i problema ta.) Multe femei au probleme cu dorinta si problema asta nu are exclusiv legatura cu sotul. Pot fi mai multe cauze.

Replica pe care i-o dai sotului tau ´´cautatul in alta aprte nu se va intampla decat dupa ce ne despartim´´ - are mesajul: cat sunt cu tine inghit, din principiu, dar dupa despartire sar pe un barbat care sa ma satisfaca. El cam asa o intelege.
Cu alte cuvinte, nu va ajutati deloc spunandu-va asemenea lucruri. Incearca alta abordare. Spune-i ca-l iubesti(am inteles ca iti iubesti sotul) ca te raneste cand presupune ca iti cauti placerea in stanga si-n dreapta. Spune-i ca intelegi ca isi face probleme din cauza faptului ca viata sexuala lasa de dorit intre voi, si tu iti faci aceleasi probleme pana la urma si ca impreuna veti trece peste ele.
Problema nu e doar a lui, e a voastra.
Cu o abordare diferita si cu ajutorul unei terapii lucrurile se vor imbunatati. Nu e usor dar e posibil.

Morgano spune:

Lady, cu tot respectul, cred ca nu problemele sexuale sunt baza ... ca au o influenta e una, insa eu vad deficiente grave caracteriale la el, si idei ciudate si comporament abuziv ....
Si nu vad deloc iubire la el, ci resentiment mai complex decat sexul nereusit care e de data mai recenta

ladyJ spune:

Am inteles ca 10 ani au avut o relatie buna, Jenny considerandu-se fericita. Crizele de gelozie au inceput..nici nu-si da seama cand, zice Jenny. Ceva le-a declansat, iar un barbat care intampina probleme in intimitate(lipsa erectiei) cade foarte repede in panta geloziei.
Problemele sexuale au o influenta covarsitoare asupra cuplului. Sentimentele de neputinta nasc frustrari si schimba omul foarte mult.
Sigur ca are comportament abuziv, sigur ca e o mare magarie ca-si pemite sa discute in fata copilului presupunerile lui cu privire la Jenny! Toate remarcile lui sunt legate de ...sex. Adica fix de ceea ce el nu mai poate face la nivelul la care sa se considere multumit,iar lipsa libidoului sotiei tot din cauza lui este, asa gandeste el.
Jenny zice ca vrea sa salveze casnicia, isi vrea sotul inapoi asa cum era el. pentru asta e nevoie sa depuna eforturi,impreuna, iar aspectul sexului(inclusiv lipsa libidoului plus probleme cu erectia) sunt un aspect extrem de important, dupa parerea mea.

buli spune:

as vrea optiune de dublulike pt LadyJ

babyblue spune:

e de apreciat ca in astfel de conditii inca iti mai doresti sa i oferi o sansa si sa repari casnicia.
insa mare grija cat timp ii aloci in acest proces,pt ca consecintele asupra baiatului luat martor la denigrarea si abuzarea mamei, pot fi dezastruoase.

nu stiu frate, dar parca a innebunit lumea.

Eleni spune:

Indiferent ce credem noi despre ce decizie a luat ea in acest moment, ca s-a inmuiat sau nu, ca mai incearca sau nu, trebuie sa stiti (si unele din voi chiar stiti) ce greu te rupi de aici. Oricate mizerii iti face, oricat de multe injurii iti aduce, poti inca rabda pana la o limita... iti mai cauti motive, ii mai cauti scuze, ii mai accepti promisiunile ca se schimba. Nu cunosc nici macar o singura femeie care sa fii iesit la prima "injurie" sau la prima declaratie pe forum dintr-o asemenea relatie.
Jenny, nu trebuie sa te ascunzi indiferent de cum vor evolua lucrurile, noi tot aici suntem. Si chiar daca pare ca nu te intelegem, poate unora le e greu sa inteleaga cum poti sa mai dai o sansa dupa asemenea umilinte, noi stim ca ti-e greu, chiar si acum in perioada in care teoretic iti va fi mai bine.
Si daca lucrurile nu se schimba, noi ramanem. Si o mana de ajutor gasesti oricand.
Nu zice nimeni ca e usor sa pleci. Insa cred ca e mai usor decat sa stai. Sa o iei de la zero e mai usor decat sa reconstruiesti. Eu apreciez efortul tau de reconstructie, chit ca am stomacul strans... dar il apreciez.
Vreau doar sa te rog sa nu renunti la tine.
Si foarte important, bagajul ala din copilarie, si al tau, si al lui, e extrem de prezent in viata voastra. Si fara ajutor specializat nu va disparea, indiferent cat de mult crezi tu ca poti schimba lucrurile.
Iti doresc multa putere. Si de dragul tau, o sa ignor ghemul din stomac.