Copilul superdotat

viviana spune:

Fata mea a avut un coleg superdotat.

Asa cum fetita mea a avut un joc cu litere si asa cum am invatat-o si eu pe ea literele asa a procedat si mamica aceea.
Numai ca acel baietel dupa ce mamica lui i-a scris M A M A = ma-ma = mama si l-a invatat sa-si scrie numele a invatat sa citeasca, cam singurel.
(nu i le-a scris cu creionul ci din cuburi).
Deja in clasa I citea fluent si citise deja Harry Potter si alte romane si povesti.

Asa cum noi ne invatam copiii sa numere si-i invatam socoteli simple asa a procedat si mamica. Numai ca el a invatat mult mai repede socotelile astea simple si a trecut la lucruri mai complicate.
A cerut mai mult si mai mult. Si in clasa a II-a era la matematica de clasa a V-a.

Ii placea sa se uite la canalele de sport si a invatat de acolo regulile majoritatii sporturilor.
A invatat de la tv cum se misca piesele de sah. A gasit in biblioteca o carte despre sah si a citit-o.
A luat lectii de sah si e campion la acest sport.
Asta la numai 6 ani.

Pe la 9 ani se plictisea (in serile lungi de iarna) jucand cu parintii, jocuri simple gen macao, tabinet, sus-jos etc.
Asa ca parintii l-au invatat Canasta si mai apoi Bridge.
Deja era un adversar de temut.

Facea cate 200 de probleme de matematica/saptamana nu pentru ca il obliga cineva ci pentru ca isi dorea. Asta era joaca lui.

Parintii au hotarat sa-l dea sa faca un sport.
Au hotarat sa nu-l invete sa scrie inainte de scoala pentru a nu se plictisi la ore.

Prin clasa a 3-a copilul se plictisea de lectiile zilnice si a avut oaresce probleme de adaptare la scoala. Mamica lui a rugat-o pe invatatoare sa-i dea lui de lucru separat.
Invatatoarea nu a dorit specificand ca ea are 19 copii care trebuie invatati si nu are timpul necesar sa se ocupe numai de el. si ar fi un fel de discriminare fata de ceilalti copii care chiar au nevoie de atentia ei.

I s-a sugerat sa sara una, doua clase insa parintii nu au fost de acord gandindu-se la problemele emotionale ce ar fi putut sa apara la integrarea copilului intr-un colectiv mai "varstnic".
In clasa a 3-a l-au mutat la un liceu cu pretentii mai mari unde au gasit o invatatoare, profesori dispusi sa se ocupe separat de el.

El si cu fata mea au fost prieteni foarte buni vreo 2 ani, inclasele primare. Puteau sa mearga cu bicicleta sa se joace cu mingea insa la jocuri statice nu erau pe aceeasi lungime de unda.
Nici nu aveau ce sa discute. Nivelurile erau complet diferite.
El se mira ca ea nu stia niste lucruri, la mintea cocosului pentru el.
Ea se mira cum de le stie.
Si au aparut neintelegeri.

Biatului i-a fost foarte greu sa se incadreze in grupa lui de varsta, la anii aceia mici.

Acum e ok. Are 14 ani. E la fel de genial si merge la acelasi liceu.

Abia de aici inainte va fi indrumat conform superinteligentei si apatentei lui pentru invatat.





Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

viviana spune:

Este foarte greu sa incadrezi un copil (sub 14-15 ani) la o varsta de grupa mai mare sau sa sara mai multe clase.

Ar trebui ca si emotional sa fie destul de pregatit pentru asa ceva.

Si spun asta din proprie experianta cu fata mea si cursurile ei de engleza.
La British Council a fost incadrata cu 2 clase mai sus decat varsta ei. Si s-a pomenit ea, la 12 ani, intr-o clasa cu copii de 14-15 ani in care nu s-a putut adapta (chiar daca nu mergea decat de 2 ori/saptamana) si am retras-o dupa 2 trimestre.
Mi-a spus ca ea nu-si doreste decat sa fie cu copii de varsta ei care o inteleg si pe care ii intelege.

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

corinadana spune:

Draga mea nu se sar clase, se sar materii. Te poate avansa doar la mate daca esti peste nivel, asta dupa ce testeaza, dar la restul materiilor esti pe nivelul tau. Sau te poate avansa la 2 materii...


Fata mea anul asta in loc sa studieze pre algebra, fiindca o stia deja, in urma unui test nu a mai fost nevoie sa o studieze si a trecut la algebra; nu se plictiseste si a castigat un an la o materie. Din cauza asta aici au colegii de la mate, colegii de la engleza si tot asa; ptr ca nu se poate face o clasa intreaga care sa fie pe acelasi nivel la toate materiile.



Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA

http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family

sorana spune:

Viviana - super, bravo parintilor ca au gasit calea cea buna.
Eu de fi-mea habar nu am ce iq are, la unele chestii e mult peste vartsa ei, la altele nu. De ex. si ea era fan Harry Potter la 5-6 ani, Acum e deja "prea copilaresc" (are 9 ani jumatate), citeste chestii gen Serge Brussolo, Twilight. Joaca poker mai bine decat multi adulti (), invata foarte usor orice joc de carti, etc. In plus prietenii ei sunt cu cel putin 2 ani mai mari, nu se poate intelege cu cei de varsta ei, imi spune ca sunt copilarosi si ii trateaza cu condescendenta (ca pe cei de gradinita).
DAR nu este exceptionala la scoala, e dintre cei buni, dar clar nu peste varsta ei. Efortul depus este insa minim . Plus ca e foarte neatenta si nici puterea de concentrare nu e foarte mare, de regula la teste face problemele grele si uita sa le faca pe cele usoare sau le greseste. Sau pur si simplu nu are chef deloc uneori si o da in bara.
La cat de "cu capul in nori" si "comportament de adolescenta" e fi-mea mie nici prin cap nu mi-ar trece sa o sar 1-2 clase. Pentru ca i-ar fi greu (ar trebui sa invete mai mult) si prefer sa copilareasca cat s-o mai putea.

Repet nu stiu ce iq are fi-mea si am fost sfatuita sa nici nu aflu (ma abtin cu greu ) pentru ca - daca ar fi mare as fi tentata sa o fortez, in detrimentul jocului, daca e mai mic decat al meu as fi dezamagita si nu as mai stimula-o (adica asa mi s-a zis, eu nu sunt chiar convinsa).

Iar ca fost copil cu iq mare (actual adult cu iq mare) - e destul de greu in scoala. Note foarte mari aveam dar mai primeam si cate un 8 avand dreptate si "indraznind" sa corectez un profesor. Asta in generala pentru ca in liceu faceam strict minimumul necesar cat sa trec clasa. Practic ma sictirise scoala asa tare ca ... nu-mi pasa. Mi-am revenit in facultate, dar acolo e un pic alt mediu, e si alta varsta, imi dadeam seama ca sunt dobitoci profii care nu apreciaza si ii ignoram, ma rog, chestii pe care nu le poate face un copil ......

Cum e bine sa faci? Habar n-am ....

viviana spune:

Da, Sorana, e putin dificil pentru astfel de copii pana spre adolescenta cand se mai estompeaza anumite diferente.
Insa daca au parinti intelepti e totul ok.


Exact asa erau relatiile dintre fata mea si acel baietel cum ai descris tu relatiile fetei tale si condescendenta ei.
Nu aveau capacitatea nici unul nici altul sa inteleaga de ce unul este mai dotat si altul nu.

Fii-mea a fost pusa clasa mai mare la British pentru ca a avut ocazia sa petreaca 2 vacante de vara in America cu copii americani nu pentru ca e superinteligenta.

Baietelul acela mi s-a lipit de suflet. E deosebit. Ma mai intalnesc cu mamica lui, uneori, si ma bucura de cate ori imi spune ce "nazbatii" a mai facut.

Imi pare rau ca pentru acesti copii nu se face mai mult.


La noi nu cred ca exista posibilitatea sa sari peste un anumit nivel la vreo materie. Scoala si sistemul de predare sunt altfel structurate.






Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

sorana spune:

Viviana la noi in tara exista foarte putine teste de iq pentru sub 16 ani. Adica acele corelari cu varsta ale testului Raven de exemplu. Din ce stiu eu pentru sub 8 ani nu exista deloc iar 8-16 ani rar (de fapt foarte rar). Deci nici macar nu testam copiii pentru a sti daca si cati sunt ... sa mai si facem ceva cu ei ... deja e prea mult.

Abia acum mi-a sarit in ochi si ultima fraza a lui Victory "Astept sfaturile voastre ca poate asa imi gasesc putina liniste si numai traiesc cu aceasta frica ca intr-o buna zi el va fi cel care se va satura si se va inchide total in lumea lui."
Eu nu cred ca se va inchide in el - isi va gasi locul. Poate printre copii mai maricei. Incearca un sport cu copii de varste diferite, in parc / locul de joaca / terenul de sport gaseste locuri cu copii de varste diferite. Cum ziceam fi-mea are prietene, cea mai mica dintre ele e cu 2 ani mai mare. Nu are importanta, e bine sa aiba prieteni.
Si, cum zicea Viviana, la un moment dat se atenueaza diferentele si atunci va avea prieteni de toate varstele (si mai mici si mai mari).

viviana spune:

Inca un link foarte interesant:
http://giftededu.org/ - e in limba romana.

Si de pe aceeasi pagina merita citit articolul "Dezavantajarea sociala a copiilor supradotati" este foarte interesant mai ales ca vorbeste despre asincronia dezvoltarii

citez:
Exista mitul copiilor supradotati care fiind mai dotati decat alti copii ar avea in mod obligatoriu un succes social mai mare. Realitatea este insa cu totul alta. Datorita dezvoltarii asincrone a copiilor supradotati ei dezvolta abilitati intelectuale deosebite pe un fond emotional identic cu a celor de varsta lor, doar ca mult mai intens.
Din aceste motive, in general, copiii supradotati sunt priviti de copiii din generatia lor ca ciudati, tocilari, etc si nu sunt integrati social in colectivitate.
Fenomenul este prezent nu doar la varsta copilariei ci si mai tarziu pana in momentul in care prestigiul rezultatelor muncii persoanelor supradotate se impune societatii.
Emotionalitatea deosebita, hotararea de a duce lucrurile pana la final, creativitatea si originalitatea, responsabilitatea sociala, simtul acut al dreptatii si nedreptatii ce caracterizeaza copiii supradotati fac deseori ca acestia sa devina incomozi si pentru profesori si pentru familie, sau mediul lor social.

"Foarte frecvent copii supradotati pun intrebari penetrante sau chiar stanjenitoare prin profunzimea lor si nu accepta raspunsuri ambigue. Din aceste motive sunt deseori admonestati si descurajati sau chiar pedepsiti atat de parinti cat si de mediul lor social.
De fapt, se poate constata existenta unui mecanism social de descurajare si aplatizare a copiilor, tinerilor si adultilor capabili de performanta inalta, acest mecanism fiind puternic mai ales in societatile conservatoare care au avut o evolutie istorica lenta.
In cadrul acestui mecanism copiii supradotati sunt obligati sa se incadreze in norme sociale stricte fara a li se recunoaste creativitatea, sunt obligati sa invete in ritmul generatiei lor, desi din cauza asincroniei dezvoltarii ei pot fi cu cativa ani mai maturi decat generatia lor"

sau:
Reactii sociale tipice

"Copii supradotati trezesc frecvent sentimente negative de invidie, gelozie, sau ura din partea colegilor de generatie care nu au capacitatea lor de a performa in domeniile de interes si in consecinta au parte de o puternica opozitie din partea mediului lor social.

Din aceste motive copii supradotati sunt deseori victimizati, mai ales ca in ciuda inteligentei lor deosebite ei au opinii de o mare candoare asupra oamenilor pe care-i vad mai plini de calitati decat sunt in realitate."






Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

miriama spune:

si la final care este avantajul ca la matematica este mai avansata decat la restul materiilor? nu va mai studia matematica in ultimul an sau cum?
nu te intreb cu malitiozitate ci chiar vreau sa stiu pentru ca sunt in aceeasi situatie cu fata mea dar nu reusesc sa vad avantajul final; ce se intampla in ultimul an de scoala...

victory spune:

Va multumesc tuturor pentru ce ati scris !
Dupa lupte grele si fel si fel de teste IQ 130 la ulrimul test facut acum o luna la un specialist de la Cluj am reusit sa il transfer intr-o alta scoala la o o invatoare super.Acum suntem la faza de acomodare si este putin mai dificila dar sunt sigura ca vom reusi.
Este greu sa transferi un elev in timpul anului scolar dar cu ajutorul inspectoratului scolar am reusit pentru ca de d-na invatoare nici nu vreau sa imi mai amintesc mai ales ca la placare nici macat nu l-a salut pe copil ( deci va dati seama cu ce fel de om invata baietelul meu )
I s-a instituit o programa individuala speciala si sper sa fim pe drumul ce bun.
Conteaza foarte mult cadrul didadctic de la catedra.
O persoana care nu iubeste copiii oricum ar fi ei nu are ce cauta in aceasta meserie.
Intradevar se va mai ocupa de el si cineva de la Cluj dar pentru moment trebuie sa se acomodeze cu schimbarile >
Pentru el a fost o perioada grea s-a inhibat si numai vroia sa comunice sau sa mai faca ceva.
Acum e bine incepe sa isi revina se simte mai in siguranta si eu sunt mereu langa el,merg in fiecare pauza sa il vad si incerc sa stau cat mai mult timp cu el
Credeti-ma a fost ingrozitor sa trec prin asa ceva si sa vad ca exista asemenea oameni care mai si recunos ca nu i-a dat nici o sansa sa il cunoasca.
Vom vedea acum ce se va intampla pe parcurs.

Va multumesc !

mianda spune:

Cum adica mergi in fiecare pauza la el? Eu consider ca nu-i normal.Tu ce faci? El e centrul universului tau si tu gravitezi in jurul lui? Nu asa-l ajuti si nu asa-l pregatesti pentru viata.
Sper sa nu te superi, dar degeaba e supradotat daca-i leaga mama sireturile.