Relatia ginere-soacra
Raspunsuri - Pagina 7
Emmy spune:
Ce n-as fi dat eu sa am ajutor cind a mea fetita era mica. Am citit subiectul in lung si in larg. Bietul om se plinge ca nevasta are prea mult ajutor !!! Dar ea, se plinge???
eumada spune:
Mai baiete..tu mananci in oras la pranz,tu nu ajuti in casa....ai cumva impresia ca stii ce inseamna copil si tanara mamica,copil si menaj..etc etc?Te plangi ca nu mai poti cu nevasta-ta?Te asigur ca habar nu ai cand plange copilul de ce plange,probabil vrei doar sa taca.Sunt mii de familii care ar avea nevoie de ajutor disperat si nu-l au.Tu il ai,banuiesc ca ai genul de munca ...8 dimi-6-7 seara,vii obosit,habar nu ai ce presupune un copil,vrei curat,vrei nevasta sexy....baga-ti mintile in cap mai,ca habar nu ai ce inseamna sa te scoli de sase ori pe noapte.
Tu o intrebi pe nevasta-ta ce vrea ea?Tu,tu,tu..numai de tine e vorba aici...
Madalina si Eva-Maria
https://picasaweb.google.com/lhmadalina/Dezastrul?authkey=Gv1sRgCIKAmOzUz-zXAw#5640047175923810098
TE IUBESC MINUNEA MEA ...ESTI ALFA SI OMEGA PENTRU MINE,RATIUNEA MEA DE A TRAI.....TE IUBESC.....
eumada spune:
Cred ca i-a plecat soacra ,si a jurat sa nu mai calce acolo...si acu` are treaba.
Madalina si Eva-Maria
https://picasaweb.google.com/lhmadalina/Dezastrul?authkey=Gv1sRgCIKAmOzUz-zXAw#5640047175923810098
TE IUBESC MINUNEA MEA ...ESTI ALFA SI OMEGA PENTRU MINE,RATIUNEA MEA DE A TRAI.....TE IUBESC.....
rinara19 spune:
Oooooooooofff doamne....si eu am fost la primul copil si la inceput plangeam ca nu reuseam sa schimb un scutec.......fetitza mea avea probleme de inima si se sufoca cand ti-era lumea mai draga.Am maldar de dosare,retete pt "te miri ce"....singura mi-am crescut un copil de 2 kile...cu piciorusul cat degetul....au trecut 4 ani,am trecut prin multe..internari cu duiumul..ma mutasem in spital........imi vedeam sotul o saptamana pe luna....etc Am stat cu socrii ca sa ne fie mai usor si financiar si moral,ne-a fost mai rau...pt ca da aveam suport moral si financiar dar nu puteam sa avem parte de intimitate si libertatea de a lua decizii singuri fara sa intervina cineva.
Abia cand ne-am mutat singuri am vz diferentza si ne-am linistit.
Apoi am pus problema venirii mamei mele ca sa imi reiau serviciul si am renuntat imediat la idee dupa venirea ei doua zile...nu,sa nu se inteleaga ca am dat-o afara nici pomeneala,dar simplul fapt ca noi deja ne creeasem ritualuri pe care trebuia sa le schimbam dupa ea,ne-a facut pe toti 3 sa ne simtim stanjeniti.
Se poate creste un copil singur,am stat in saloane de spital singura eu cu fata,la rezerve nimeream si eram mai mult singura si cu sot departe,nu va spun cat am plans de toata situatia,sotul plangea in telefon, eu ma prefaceam ca nu plang,si eu si sotul am albit,am slabit,ne-au iesit bube pe sistem nervos.etc,dar acum privind minunea de copil sanatoasa,ne felicitam si zicem...am putut si singuri,noi ne-am mutat singuri de cand fata avea un an,si ne dam seama ca daca mai ramaneam acolo ne desparteam,pt ca eu gateam si curatam dupa 6 insi cu copil bolnav,socrii la servici,(IN TIMPUL CAT ERAM ACASA SI NU IN SPITAL),el la servici si ieseau discutii,socrul numai avea libertatea fumatului toata casa cu copilul mic bolnav de inima...etc este fumator innrait si ...etc...etc diverse situtii neplacute pt ambele familii ,apoi saracu schimba camera,pleca,dar le-am luat si lor intimitatea nu numai noua.......credeti ca lor le-a fost usor ca la varsta de 50 de ani cu servici sa-ti mai planga si un copil in cap.
Am vrut sa va povestesc pt ca da se poate sta si cu socrii si cu parinti dar fara sa vrei niciunul nu mai are intimitatea dorita.
Da se poate sa cresti si singura un copil,doi si sa tii si casa si sot
Da se poate ingriji si singur un copil chiar daca e primul,fara ajutor si copil bolnavior.etc
Si se poate locui cu socrii ,parinti,dar e ideal fara,si esti mult mai mandru de tine ca parinte si daca gresesti ceva tu gresesti,tu iti cunosti ca mama copilul cel mai bine,implicit ca tata.
Viatza in mai muUlti decat e impetuos necesar e deja sufocanta.
Da ,vine mama daca vreau sa plec cu sotul o data pe saptamana sa ne relaxam,la fel vine si soacra cand poate si e solicitata,dar cu ei sa stai tii se fura bunul cel mai de pret intimitatea de care avem atata nevoie intr-o lume care se pune accent pe libertate,divort,fetiscane mai aratoase,barbati cu mai multi bani,cum gandeste generatia asta noua.
Pup si din experientza mea proprie"mai rarutz ca-i mai dragutz si ne iubim toata viatza.
Daca simt ca disper si disper credeti-ma de 4 ani numai in casa,m-am rupt de job-ul meu,de viatza mea,dar imi cladesc alta in jurul copilului si daca vreau sa ma relaxez cand simt ca ma strang peretii,sun mama sau soacra si stau cateva ore ca sa am timp si pt relax-ul meu.Pupici si bafta.Imi cer scuze ca m-am lungit dar trebuia.
Fiecare familie la inceput de drum are mare nevoie sa se cunoasca,sa ia decizii impreuna chiar daca mai stangace sunt ale lor,sa fie singuri.Si credetti sau nu si socrii sau parintii au dreptul la intimitatea lor dupa atatia ani de crescut copiii si muncit.
Socrul meu chiar zicea saracul"offfffff imi iubesc nepoata dar dupa ce ati plecat am ascultat si eu o sarba la maxim si m-am spalat cu usa intre-deschisa la baie."Asa ca idee va spun,si ei au nevoie si noi. Sa va dea d-zeu intelepciunea necesara dupa cele postate aici DE TOATA lumea care va raspuns,sa faceti in asa fel incat tuturor sa va fie bine.
Daca distanta dintre fata si mama e mare se gasesc solutii si asa pt relax,poate si sotul o data pe saptamana sa-si ia liber ca sotia sa iasa sa se relaxeze,noi asa facem ,daca nici soacra ,nici mama nu pot venii,sta sotul si eu plec leleica,la o prietena,la coafor,la cumparaturi,undeva sa ma desprind un pic ca sa incep o noua saptamana cu baterii iar incarcate.
Cat despre meseria de mamica ,nu se invata deplin niciodata ,fiecare individ e unic si se stapaneste practicand meseria,nu privind la altul.
a_alinta spune:
absolut! daca vrei se poate, dar daca esti obisnuita sa iti faca mama si soacra mancare atunci cand apare un copil te simti neajutorata. si mereu de vina e atcineva, sotul, soacra si mereu ai nevoie de ajutor.
interesant schimb de replici! cand un barbat vine si spune sincer ca nu vrea sa stea cu soacra apar tot felul de invinuiri, ca nu face nimic, ca nu isi ajuta sotia, ca nu-i pasa, ce mai un mare nesimtit.
dar cand o femeie vine si isi spune offul toti sunt de partea ei. barbatul e un nesimtit din nou impreuna cu mama lui , adica soacra sotiei.
pai unde e egalitatea aia pentru care se lupta atata? si de ce ne mai laudam atata cu numele de mama daca fara ajutor nu suntem in stare de nimic?
a_alinta spune:
rinara, de mult nu am mai citit un exemplu de viata atat de intelept referitor la relatiile cu soacra , socrul ( indiferent al cui e ).
dana vio spune:
Citat: |
citat din mesajul lui a_alinta absolut! daca vrei se poate, dar daca esti obisnuita sa iti faca mama si soacra mancare atunci cand apare un copil te simti neajutorata. si mereu de vina e atcineva, sotul, soacra si mereu ai nevoie de ajutor. interesant schimb de replici! cand un barbat vine si spune sincer ca nu vrea sa stea cu soacra apar tot felul de invinuiri, ca nu face nimic, ca nu isi ajuta sotia, ca nu-i pasa, ce mai un mare nesimtit. dar cand o femeie vine si isi spune offul toti sunt de partea ei. barbatul e un nesimtit din nou impreuna cu mama lui , adica soacra sotiei. pai unde e egalitatea aia pentru care se lupta atata? si de ce ne mai laudam atata cu numele de mama daca fara ajutor nu suntem in stare de nimic? alina |
Ti-am dezaprobat mesajul pentru ca desi te inteleg, nu este general valabil. Poti fi o mama buna si poate chiar mult mai buna si fara sa cazi lata seara dupa ce-ai trebaluit ca o sclava!
Uite un exemplu, din pacate nu personal: o cunostinta de-a mea are sot+baiat clasa 6. Locuiesc in acelasi oras cu parintii ei, adevarat, in fiecare zi de la serviciu se opresc la parintii ei sa manance, toti pe rand cum vin de la scoala sau serviciu, sambata idem, gateste ceva duminica. Mama ei le plateste inclusiv facturile si le face toate comisioanele (gen curatatorie, croitorie etc). Sotul ei se ocupa de copil, lectii/plimbari si face curatenie, intinde rufe,zugraveste etc. Ea mai gateste, face prajituri saptamanal si calca. In rest prioritatea ei este slujba. Se ocupa cu sarg de asta si castiga foarte bine si acum ocupa o pozitie mult mai buna in firma. Si isi educa copilul. Parintii si sotul ei nu-i ies din cuvant. Nu conteaza ca ea este sau nu acolo, lucrurile se fac cum vrea ea. Si totul merge struna. Si sunt toti trei mereu dichisiti si aranjati si odihniti. Iar sotul ei considera ca are cea mai buna sotie si cei mai buni socrii.
Eu o invidiez sincer.
Alexandra Maria
14.12.2007
inbox spune:
Dana, eu sunt de acord ca exista si ce spui tu...insa in timp ce rinara a spus ceva din exeprienta proprie, tu spui ceva din experienta unei prietene :)...asta cu invidia, este cu dus si intors, eu plec de la premisa ca intr-o alta familie decat a mea, nu stiu cu adevarat ce este, plus ca ce altuia ii place, mie poate imi displace si etc...de exemplu, mie nu mi-ar placea sa-mi plateasca altcineva facturile, sa-mi hraneasca copii( atunci cand o pot face eu) si asa mai departe...
Rinara a descris exact ce gandesc eu, cam cum vad si eu lucrurile, asta nu este valabil pentru toata lumea evident, insa, cand intri intr-o casnicie, cand decizi sa faci copii, ar trebui sa stii daca mergi pe drumul asta doar tu cu sotul si copii sau si cu familia extinsa.
Dar cum spunea cineva, atata timp cat esti invatat sa iti aduca mancarea socrii sau mama, este ca si cand ai acceptat tacit implicarea lor in viata voastra, si nu trebuie sa te mire ca lururile nu se limiteaza doar la atat.
Asta cu mama perfecta sau nu, pana la urma devenim parinti, este ceva natural si firesc, ar trebui instinctual sa stim ce avem de facut, si sa ne dam o sansa...nu vreau sa fiu dura si nici nu-mi sta in caracter sa arunc vorbe de genul asta, insa, cand ai facut copilul nu te-a ajutat nici mama nici soacra ...
Brody nu stiu ce asteapta sau ce are de gand sa faca, insa, in general lucrurile de genul asta nu merg spre mai bine, decat daca dau dovada amandoi de multa comunicare, maturitate, implicare!
Lumea mea
CorinaDani spune:
Citat: |
citat din mesajul lui a_alinta absolut! daca vrei se poate, dar daca esti obisnuita sa iti faca mama si soacra mancare atunci cand apare un copil te simti neajutorata. si mereu de vina e atcineva, sotul, soacra si mereu ai nevoie de ajutor. interesant schimb de replici! cand un barbat vine si spune sincer ca nu vrea sa stea cu soacra apar tot felul de invinuiri, ca nu face nimic, ca nu isi ajuta sotia, ca nu-i pasa, ce mai un mare nesimtit. dar cand o femeie vine si isi spune offul toti sunt de partea ei. barbatul e un nesimtit din nou impreuna cu mama lui , adica soacra sotiei. pai unde e egalitatea aia pentru care se lupta atata? si de ce ne mai laudam atata cu numele de mama daca fara ajutor nu suntem in stare de nimic? alina |
alina, generalizezi si nu e ok.
si eu fac absolut de toate in casa, insa dupa ce am nascut, nu m-as fi descurcat fara ajutorul mamei. de fapt, poate ca m-as fi descurcat, insa cu siguranta as fi dat in depresie post-natala sau as fi ajuns cu casa intoarsa pe dos, eu muma-padurii (nespalata, nepieptanata, nemancata), etc.
am nascut prin cezariana, deci in primele saptamani mare lucru nu puteam face dpdv fizic. eram chiauna de oboseala, a durat un pic pana am intrat in ritmul fetitei. mama a stat cu mine in prima luna dupa ce am nascut, insa nu toata ziua, venea seara pe la 5-6, ma ajuta noaptea cu trezitul (dormeam bustean la inceput, eram terminata de caldura si oboseala), schimba scutecul fetitei si mi-o dadea s-o alaptez. dimineata imi facea mami ceaiul de chimen si anason, cat faceam eu un dus. apoi se ducea acasa sa se odihneasca, sa-si mai rezolve treburile, si revenea seara. iar dupa o luna nu am mai chemat-o deloc, intrasem intr-o rutina cu treburile zilnice si ma descurcam si singura (sotul era la serviciu in timpul zilei).
asadar, eu am avut nevoie de ajutor zilnic din partea mamei doar in prima luna dupa nastere, pana mi-am revenit un pic si pana am intrat in ritmul noii vieti alaturi de bebita mea. mi-ar fi fost infinit mai greu fara acest ajutor, probabil ca nevoia te invata si m-as fi descurcat intr-un fel sau altul, insa ar fi fost un stres suplimentar.
dana vio spune:
Citat: |
citat din mesajul lui inbox Dana, eu sunt de acord ca exista si ce spui tu...insa in timp ce rinara a spus ceva din exeprienta proprie, tu spui ceva din experienta unei prietene :)...asta cu invidia, este cu dus si intors, eu plec de la premisa ca intr-o alta familie decat a mea, nu stiu cu adevarat ce este, plus ca ce altuia ii place, mie poate imi displace si etc...de exemplu, mie nu mi-ar placea sa-mi plateasca altcineva facturile, sa-mi hraneasca copii( atunci cand o pot face eu) si asa mai departe... Rinara a descris exact ce gandesc eu, cam cum vad si eu lucrurile, asta nu este valabil pentru toata lumea evident, insa, cand intri intr-o casnicie, cand decizi sa faci copii, ar trebui sa stii daca mergi pe drumul asta doar tu cu sotul si copii sau si cu familia extinsa. Dar cum spunea cineva, atata timp cat esti invatat sa iti aduca mancarea socrii sau mama, este ca si cand ai acceptat tacit implicarea lor in viata voastra, si nu trebuie sa te mire ca lururile nu se limiteaza doar la atat. Asta cu mama perfecta sau nu, pana la urma devenim parinti, este ceva natural si firesc, ar trebui instinctual sa stim ce avem de facut, si sa ne dam o sansa...nu vreau sa fiu dura si nici nu-mi sta in caracter sa arunc vorbe de genul asta, insa, cand ai facut copilul nu te-a ajutat nici mama nici soacra ... Brody nu stiu ce asteapta sau ce are de gand sa faca, insa, in general lucrurile de genul asta nu merg spre mai bine, decat daca dau dovada amandoi de multa comunicare, maturitate, implicare! Lumea mea |
Asta este adevarat, stiu ce-i acolo si stiu si la ce a renuntat el ca sa fie asa, dar sunt convinsa ca el considera ca a meritat sacrificiul. Mie mi-ar placea partea cu ajutorul, dar mai putin cea cu implicarea.
Alexandra Maria
14.12.2007