Mamici, tatici, cu copii mai mari-ceva sfaturi?(2)
Raspunsuri - Pagina 2
Selene_Bunny spune:
nelia, si care este stilul nemtesc? Uite, mie mi-a lasat o impresie proasta un copilas de vreo 3-4 ani, insotit de sora si de parinti, care, in mijlocul magazinului Aldi, a smuls un bax de hartie igienica si a inceput sa sara cu picioarele pe el... Parintii nu i-au facut nicio observatie, nici personalul magazinului...
Inteleg germana, ma descurc(am) si sa vorbesc.
Blogul meu - de la noi, pentru ei!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
Lucrusoare de vanzare...
Martisoare de vanzare...
viviana spune:
Nu m-am retras din discutii.
Pur si simplu sunt ocupata.
Am luat niste hotarari si mi-am facut un plan de care incerc sa ma tin.
Momentan e prea curand sa vorbesc si de rezultate.
Ea de felul ei este un copil mai agitat cu niste nevoi emotionale ceva mai mari si cere mai multa atentie.
Pana acuma asta nu a fost o problema. A primit din partea mea o atentie obisnuita in asa fel incat sa nu devina nici prea docila dar nici introvertita.
Dar acum penduleaza intre nevoia de a-mi cersi atentia cu orice pret si dorinta de a fi pe propriile-i picioare. E o lupta care se da in ea.
Si asta se transforma deseori in puseuri de razvratire.
Anca, fiecare intelege ce doreste.
Discutia am deschis-o pentru acel "nu mai vreau sa invat".
Intre timp a intrat in conflict cu profesoarele de la meditatii. Nu si-a facut temele, nu-si mai gaseste caietele si alte figuri.
Profesoara de romana i-a spus ca vrea sa-i arate caietul si temele facute, din usa. Daca nu exista sau sunt incomplete pleaca.
Profesoara de matematica constatand ca tema e facuta mai mult decat superficial a plecat dupa o juma de ora. A stabilit cu ea asa: isi face tema, o scaneaza, o trimite pe mail. Daca vede straduinta vine, daca nu, nu.
In mare, amandoua, i-au spus ca ele vin pentru ea, ca are o minte stralucita. Ea alege daca vrea sa-si foloseasca mintea sau nu. Ele aleg daca o ajuta.
Asta s-a intamplat zilele astea.
"Incidentul" nu a fost izolat ci se tot perpetueaza de mai bine de 2 luni. Si tot a fost trecut cu vederea.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
AgnesLuca spune:
Viviana 
Acum alegerea este la ea. Las-o intr-adevar pe ea sa aleaga, da-i timp chiar daca simti ca nu-l are. Daca se pune pe pozitie de conflict, nu incerca sa-l netezesti, accepta-i pozitia . Poti sa fii alaturi de ea si daca sunteti pe pozitii diferite !
Eu sunt convinsa ca in final o sa faca alegerea buna.
viviana spune:
Agnes, exact asta am facut.
Momentan s-a prins cate ceva.
A avut de scanat vreo 5 pagini.
Am invatat-o sa scaneze si in rest nu am ajutat-o cu nimic.
Nu mi-a cerut parerea asupra "intamplarii", nu a deschis discutia si nici eu nu am zis nimic.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
nelia spune:
Agnes, primit. Explicabil deschiderea ta catre copii si intelegerea lor.
Viviana, eu cred ca faci bine. Eu as merge si mai departe si i-as scoate meditatiile la a treia tentativa a profesoarelor de a lucra cu ea. Totul este sa fii mereu calma, impacata, sa accepti si sa iubesti copilul, dar sa-i dai timp sa inteleaga singura ce are de facut. Ma gindesc ati putea merge in vizita la scolile vizate si la cele la care va puteam merge daca nu intra la primele. Ma mai gindesc sa-i prezinti, fara partinire, meserii... variante ale alegerilor pe care le poate face un copil la virsta ei, dar nu in sensul ca uite, daca nu inveti, ajungi asa si asa, daca inveti ajungi altfel... caci nu stie nimeni acum, nici ea si nici ei, ce va ajunge.
Inteleg ce simti, ca nu-i esti utila, ca te dai inapoi, dar nu e asa, in realitate o ajuti mult mai mult decit stind linga ea. Sigur ca exista riscul ca rezultatele sa scada un pic si chiar sa nu fie cele pe care le-ar obtine daca ai sta linga ea mereu, dar vor fi ale ei si va fi mindra (sau nu si se va corecta) de ea! Apreciaza efortul, oricit de mic, de a face ceva si incurajeaz-o, dar las-o sa aleaga, asa cum a spus si Agnes. Si in privinta conflictului are Agnes dreptate, ea a ta si o iubesti chiar daca e in conflict cu tine si cu toata lumea.
Si... vorbim amindoua dupa examen!
Selene_Bunny, referirea la stilul nemtesc vine din alta discutie, dar da, imi place. Vinzatorii nu au de ce sa le faca observatie, nici aici nu le fac decit daca darima magazinul si atunci observatia este facuta discret parintilor, si de multe ori in sensul ca e periculos la lasi un copil neobservat, si nu copiilor.
Iar tu nu ai de unde sa stii metoda parintilor, faptul ca nu i-au facut pe loc observatie nu inseamna si ca nu vor discuta despre asta, ca nu voi lua masuri sa indrepte comportamentul copiilor. Cu ce crezi ca il ajuta pe copil daca i s-ar fi atras atentia atunci, pe loc... o atrageai de ochii lumii, ca sa arati ca educi, copilul s-ar fi simtit cel mult jenat ca nu s-a gindit inainte ca nu e bine ce face sau umilit ca parintii ii fac observatii in public.
Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
buflea spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Ingrid S Eu faceam curatenie. O ajutam pe mama la bucatarie, spalam prin casa, puneam rufe la spalat, stergeam praful. Mergeam la cumparaturi. Nu stiam ce sa mai fac ca s-o ajut. Era foarte obosita si ma bucuram cand i se lumina fata daca o scuteam de ceva treaba. Si apoi stateam cu ea si discutam...cele mai frumoase momente. Dar eu sunt o fiica depasita de timp si desigur voi fi o mama la fel. Vremurile s-au schimbat, copiii s-au schimbat, bunul-simt si respectul sunt doar concepte pe care copiii nostri le vor citi in dictionare. Online. |
Baiiii ..fara suparare, nu cred ca s-a schimbat nimic aici si tu Ingrid ai fost un adolescent deosebit. Eu, care banuiesc ca am fost adolescenta inaintea ta nu faceam nimic din toate astea, dar nimic. Curat in camera de gura maica-mii si cam atat. Ba imi aduc aminte ca odata i-am reprosat ca mancam aceeasi mancare toata saptamana si am fost foarte mirata ca taica-meu i-a luat apararea maica-mii ... din experienta mea, un adolescent obisnuit nu prea intelege datoriile astea casnice si are putina empatie pentru parinti. Preocuparile si prioritatile lor sunt cu totul altele ...
Eu sunt oarecum ok cu asta, nu cred ca o sa fac mare caz referitor la treburile casnice, oricum nu doresc sa-mi educ copiii in a face lucruri domestice pentru ca eu nu pun pret pe cratitza si aspirator ... voi face insa mare caz pentru "invatatura" - ceea ce vad ca o preocupa si pe Viviana - restul vine cu timpul, cu nevoia si daca nu vine, macar sa aiba bani sa-i plateasca pe altii penttru treburi domestice.
Rufus spune:
buflea, nu cred ca Ingrid, viviana, sau altcineva are pretentia ca muncile din casa sa fie impartite in mod egal intre parinti si copii; desi nu cred ca e cineva care sa nu stie ca exista copii pe lumea asta care duc greul in gospodarie, si mai au si grija de frati, pentru ca parintii muncesc sau lipsesc.
Nu-si face nimeni planul sa faca copii ca sa aiba cine sa dea cu matura prin casa si am cazut, mai demult, de acord ca nu avem pretentia nici cand vom fi batrani sa stea pe langa noi sa ne dea un pahar cu apa. Ca poane nu ne este sete.
Dar macar sa nu ne puna piedici, asta cred ca nu e exagerat sa le cerem. Macar pe "teritoriul" comun sa se poarte civilizat, sa aiba decenta in bucatarie, baie. E mult? ca in camerele lor eu am renuntat demult sa mai cer ceva, singura forma de protest pe care mi-o permit este sa nu mai calc pe-acolo.
Eu inteleg ca preocuparile si prioritatile lor sunt altele, insa un echilibru cred ca este necesar intre parinte, care are grija de tot, inclusiv de scoala odraslei, cu tot felul de probleme si meditatii (adica ceea ce zici tu ca ar fi treaba copilului...) si copilul cu prioritatile lui.
Iar echilibru inseamna ca si celalalt da ceva in schimb...
Rufus, Tora si iadele
www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Retrospectiva 2008 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=a1ed73f473ea25944e234a" target="_blank">Retrospectiva 2009 www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=d39f778033dd7597d12ac9&source=category&category_id=all" target="_blank">Retrospectiva 2010
isabela spune:
Viviana,
La noi, apropo de meditatii, am avut de la bun inceput o regula: atat timp cat profesoara vine pentru ea, acasa, trebuie sa-si faca temele, pentru ca altfel eu, consider ca e lipsa de respect fata de acea persoana. Si eu nu accept acest lucru. Daca vrei sa fi tratat cu respect, ofera si tu respect. Din acest punct de vedere, n-am avut inca probleme. S-a intamplat ,o singura data, la germana, sa se planga profesoara, ca nu-si invatase toate verbele sau cuvintele.
nelia spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Rufus ...parinte, care are grija de tot |
Rufus, eu cred ca aici e problema. Inteleg ca parintele sa aiba grija de tot atunci cind e copilul bebelus sau foarte mic, dar nu si cind acesta creste.
Eu cred ca la orice virsta din viata, daca iei omul, te uiti in ochii lui si ii spui ceea ce simti, il intrebi ceea ce simte el si de ce... cu alte cuvinte comunici, ajungi la solutii. Si cele mai bune sint solutiile la care ajung oamenii pentru ei insisi. Si cum noi sintem parinti, noi sintem adultii, noi trebuie sa initiem aceasta comunicare reala... face parte din acompanierea lor spre viata.
Si eu sint de acord cu Buflea, nu s-a schimbat nimic. Nici copiii, din pacate nici parintii
si nici treburile casnice. Eu am fost un copil care am facut, aveam multi prieteni care nu faceau nimic, sotul nu facea nimic, i s-a parut greu ca stergea praful duminica. Si cu toate acestea, avem o casa in care se face, nu in mod egal, nici nu se poate acest lucru, ci fiecare in ritmul personal si conform virstei... si nu vad cum s-ar schimba acest lucru.Cornelia
Mais ce travail est souvent désagréable, donc impopulaire. (Carl Gustav Jung)
buflea spune:
Am inteles ce a spus Rufus si sunt de acord ... nu bataie de joc, categoric, respect pentru munca parintilor care sa se manifeste prin a nu face mai multa dezordine in casa sau pretentii la mancare (ca mine in adolescenta
) ...etc. Reactia mea a venit la mesajul citat ... eu nu cred ca sunt multi adolescenti ca Ingrid, aproape mi se pare anormal ...
Acum marturisesc ca eu par pe aici foarte libertina si chiar gandesc libertin - dar nu defilez cu scuzele astea prin casa. Firesc este ca parintele sa pretinda si treburi domestice si tot firesc este ca adolescentul sa le ignore / dispretuiasca.